2,938 matches
-
geniu falnic străbat al lumei spațiu./ Stimați, iubiți de Cesar, v-am auzit ades/ Cetind a voastre imnuri și-n taină te-am ales/ Pe tine ca poetul închipuirei mele./ Ador a tale versuri (I 7). Inspirat de noua sa muză, precum odinioară de Corina (un nume... poetic), Ovidiu încredințează nopții taina sentimentelor sale pentru Iulia transpuse în compoziții poetice (Atunci cunvăpăiere eu le descriu pe toate,/ Sperând c-a mele versuri te vor pătrunde poate), iar tânăra de rang înalt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
orice nălucire,/ Căci ziorile cu-amurgul nu pot avea-ntâlnire (I 5). Problema vârstei poetului este reluată în dialogul cu Neera, hotărâtă să-l convingă să devină cântărețul și admiratorul ei. Horațiu o complimentează pe tânăra vrednică să-i fie muză (Tu ești inspiratoarea poeților, tu ești/ Frumseța, tinereța, puteri dumnezeiești !), dar o îndepărtează invocând senectutea lui, după ce constată că ea l-a solicitat în calitate de artist, iar nu de bărbat pe care l-ar socoti atrăgător (Și ea, și ea in
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Sartre 449. „Orice carte este o recuperare totală a ființei.” J. P. Sartre 450. „Faptele noastre se uită, oricât de renumite, Și-odat’ cu noi se sting și gândurile toate, Doar vorbele-nțelepte, de sunt în vers rostite, Menite sunt de muze la viață fără moarte.” E. Spenser 451. „O literatură nu se poate explica și înțelege decât în contextul istoriei poporului care a produs-o, care s-a exprimat prin ea, care a sperat, s-a luptat, a fost înfrânt și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de artă, arta vie a trăsăturilor anatomice. Natura umană e mereu vitală, ca vălul din firele de aur ale închipuirii țesut de poeți. Urcă vestalele spre Universitate, trecând și visând precum zeițele printre reperele estetice ale Olimpului. Sau poate sunt muze, nimfe, preotese ori naiade, amazoane, bacante, zâne? Cine mai știe. În întreaga urbe întâlnim templele artei la braț cu trecutul și prezentul, dar și cu farmecul tinereții. CETATEA TRĂITOARE DIN ȘI PRIN CULTURĂ Putem vorbi oare de Iașul cultural fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
admirativ de unii, contestat de alții. Doi monștri geniali, unul se închide în sine, suferă în tăcere, bea mult, prea mult, și devine până la urmă "strigătul unei disperări solitare", se încurcă cu o fată din Africa care-i va fi muza și pierzania, risipește și averea pe care o mai avea, vin în lanț opiumul, alcoolul, aventurile amoroase, apoi se neglijează total, destinul i-o ia razna. Celălalt este atras de mirajul metropolei pe cât de luminată, pe atât de întunecată, vagabondează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
esențiale MIHAI URSACHI " Sunt convins că umanitatea va deveni spirituală sau va înceta de a exista" Presupunând că unele prejudecăți au fost înlăturate, că unele laude sau critici exagerate și-au stins ecourile și că "din nisipul aurifer presărat de muze pe hârtia darnică au rămas numai granulele prețioase, diamantele", prin urmare tot ce este valoare adevărată, presupunând deci toate acestea, s-ar putea face o privire critică asupra poeziei românești contemporane? Mie mi se pare extrem de interesantă o asemenea apreciere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pretenții de ordonator în cultura franceză ar fi reușit să bareze calea unei conștiințe artistice atât de înalte? Microbul artei se ține de creator mai al dracului decât viciul. În plan macrosocial, un popor care i-ar îndepărta pe aleșii muzelor nu ar face decât să-și transforme în lunecuș pământul de sub picioare. Opera lui Dante va apăra Italia mai bine decât orice super-înzestrată armată italiană; iar dacă, prin absurd, limba operei lui Dante va fi de nerecunoscut peste câteva milenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Măriuca Leonte Olga Grijincu O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CULTURII Într-o lume în care, fără certitudine, nu ar exista nici adevăr nici frumusețe, omul este hărăzit să-și exprime arta prin propria ființă. Arta pentru literatura critică, teatrologie și publicistică reprezintă muza prin care domnul profesor Teodor Pracsiu a îndrumat publicul spre fericire și împlinire prin creație. De-a lungul timpului prezența domnului profesor Pracsiu Teodor ne-a încântat cu personalitatea sa debordantă, ne-a luminat cu energia sa spirituală, ne-a
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
n-au abandonat adevărul. De aceea, am cei mai buni prieteni cititori, dar și cei mai înverșunați dușmani, pe care însă eu îi tratez întotdeauna ca adversari de dialog, chiar dacă refuză dialogul, izolându-se în pustiul propriului monolog. Cred în muzele majore ale culturii, nu în abțibilduri! A.B.Pentru că încă suntem la începutul acestui an vă urez din toată inima un an împlinit, sănătate și multă inspirație. Mulțumesc de urări, mai ales pentru cele privind sănătatea, că de inspirație ți-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dar spre toamnă goală-i sala / Mării; sună trist pustia. / Și-am lăsat la Enisala/ Inima. Ardea câmpia! (Enisala, Albatros, 1984). E un text care se reține ușor. Când i-am spus lui Fănuș că Enisala nu e numele unei muze, ci al unei cetăți, m-a cadorisit cu o obișnuită înjurătură prietenească, pentru că, zicea el, i-am spulberat visul! Nu era vina mea. Din text se înțelege că, la Enisala, eu o iubesc pe fata mării Polimnia, nu pe Enisala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mărturisit că apreciază frumusețea virtuților yoga, dar el nu ar putea să devină un practicant, deoarece scrie versuri și, atunci când o face, intră într-o anumită cafenea, o cafenea cu mult fum, își comandă un lichior și... doar așa apare Muza! Încercând să-i atenuez îndoielile asupra propriei persoane, i-am prezentat calitățile chakrei Swadisthan, i-am vorbit de mai mulți dintre colegii noștri despre care știam eu foarte bine cât de vicioși au intrat în Sahaja Yoga și... ce oameni
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
se mișcă pe direcția firească! 1. Ziaristul de la Oltul, interesat de spiritualitate și poet de felul său, își găsește inspirația într-o cafenea înecată în fum de țigară și cu un pahar de lichior în față. Așa îi apare lui Muza! El și-a primit Realizarea și sunt convins că aceasta lucrează în ființa omului! Rămâne doar ca adevărul inițiat prin acțiunea noastră, la un moment dat, să învingă forțele obscure ce-l stăpânesc pe ziarist. Eu cred în superioritatea forțelor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am pomenit cu muzele arestate pentru o perioadă nedefinită...” Publică și versuri, folclor bucovinean și maramureșan. Poezia este semnată de Ion Zubașcu și Ileana ZubașcuCristescu (Sighetul Marmației), Maria Cindrici și Ana Opriș (Apșa de Jos), Gh.Gramar, Gh. Moiș, Carolina Moiș (Biserica Albă), Ecaterina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dedicat numere comemorative pentru: Liviu Marian, Vasile Gherasim, Gh. Tofan, Epaminonda Bucevschi, Iracle Porumbescu, T. Robescu, Ciprian Porumbescu, Alecu Hurmuzachi, Tudor Flondor, Iancu Flondor, Leon Goian, Mihai Teliman, Dim. Petrino, Ion Roșu, Pompiliu Piposiu. „Când zăngăne armele trebuie să tacă muzele”, repeta revista Bucovina spusa latinului, dar nu se supunea ei, publiciștii fiind la postul de comandă, scriind când din sentiment precum Dragoș Vitencu în cazul versurilor Portret: „Trupul ei e vrabie,/ Ochii îi sunt sabie / Cui îi știe zâmbetele,/ Numărate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încercînd o apropiere tematică și de destin între cei doi, Boris Pasternak și Lucian Blaga), îl vom transcrie pe cel preluat din poetul român și pentru a explicita suplimentar titlul ales: "Politica creației a devenit o politică de exterminare a muzelor, și, în timp ce casele de prostituție au fost desființate, prostituția slovei înflorește ca niciodată". Ca primă sursă bibliografică utilizată de Emil Iordache va fi Bibliografia literaturii române 1948-1960, tipărită de Biblioteca Academiei Republicii Populare Române, în 1965, sub egida Academiei. Masiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de deținuți. Tocmai literatura aceasta subterană, încăpută pe mîna organelor de securitate, i-a adus, în 1958, cea de-a doua condamnare, de optsprezece ani. Teoriile clasice vorbesc despre poet ca despre un intermediar între divinitate și omul de rînd. Muza inspiratoare ține în mînă un șir de inele, de fiecare inel se agață un poet, ca peștele în cîrlig, de fiecare poet atîrnă alți poeți, pentru a fi astfel magnetizați, locuiți sau posedați de zei. Însă modul concret în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
furat dragile noastre inimioare. Dacă nu mergem la Răcaru, o să rămânem ologi pe viață, de regret. Abia o să respirăm și-o să ne mișcăm tot mai greu în lumea asta nebună și agitată, sperând s-o mai întâlnim măcar o dată pe muza de la miezul nopții de la Kogălniceanu, înțelegi ? — Cristi, măcar tu spune-mi că mai ai un dram de luci- ditate. — N-oi fi eu atât de poetic ca Sachi, dar nimic n-o să mă oprească până la Răcaru. Nici nu știu, sincer
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi bea vinul încet, fără să-și bage în seamă amicul. — Ca să nu mai vorbesc de ce poveste de amor celebră ar putea ieși de-aici, sigur. Omul simplu și sărac care s-a îndrăgostit și a urcat pe scenă pentru muza lui fără nume, apoi a devenit cel mai iubit trubadur. Deja îmi imaginez titlurile ! Cristian Vasile și domnișoara fără nume pe buzele tuturor. Prăjituri Cristian și domnișoara fără nume la cele mai simandicoase cofetării, da, da. — O, Doamne, Sachi ! Gata
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Inima lui a știut dintotdeauna ce era de făcut, doar mintea, cu ale ei vinovății stupide și îndoieli sumbre, care par să dureze uneori și o veșnicie, îl făcuse să se rătăcească. Ceva inexplicabil îl chema pe scenă, de parcă o muză l-ar fi tras de-a dreptul de mânecă. Chiar dacă atmosfera crâșmei era departe de grația operei, chiar dacă venea ca un intrus, un tânăr curat, instruit și cizelat, în mijlocul unei lumi nu întotdeauna elegante, cu gurile pline care chiuiau sălbatic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Și urma să cânte un tango despre „fetițele dulci“ ale orașului, care, amețite de șarmul său, cădeau în plasa și apoi în dormitorul lui, seară de seară. Căci iubea cu patimă femeia, ca nimeni altul. Găsea în frumusețea lor adevărate muze, care îl încărcau cu o energie nemaipomenită, și lor le cânta pe scenă versuri despre iubire și amor. Fiecare poveste de dragoste năștea un nou cântec, care purta alt nume și alt dor. Tangourile se înmulțeau în fiecare săptămână, unul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care se potriveau cu parfumul crud de primăvară ce îl emanau mișcările ei. Când s-a apropiat de el și i-a putut simți acea mireasmă proaspătă, inconfundabilă, abia atunci Cristi a recunoscut-o pe Domnișoara fără nume. Chiar ea, muza care îi purtase pașii în noaptea aceea minunată de la Răcaru, unde, împins de frumusețea ei, s-a urcat pe scenă s-o impresioneze, iar în loc s-o cucerească pe ea, a cucerit publicul și astfel și-a început cariera. Aproape
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de viață pe care le găsea numai în crâșmele Bucureștilor. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că în țară violențele și degenerările politice prindeau tot mai mare avânt. Și vremuri tulburătoare și schimbătoare se anunțau la orizont. Însă muza sa, de care a ascultat întotdeauna, îl chema tot acasă. Nu a știut de ce sau pentru ce, însă, ca de fiecare dată, a ascultat-o. Capitolul 11 Cruce albă de mesteacăn Nu mai văzuse niciodată Bucureștiul atât de întunecat, mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tainicul liman Găsește-o nouă zare Și dorului alean În fumul de țigare, Ce se pierde în van. Iar Cristi pufăia dintr-o țigară lungă și dansa în jurul fumului pe care-l scotea din plămânii săi încinși, ca în jurul unei muze : „Înfrățește-te cu fumul din țigare/ Și te-avântă pe aripa-i de mister/ În regatul fără nume și hotare/ Și colindă prin oceanul de eter !“. Să nu te-ncrezi în iubire Și nici speranțe să n-ai, Căci visul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
toate miturile cântece- lor și poveștile de dragoste ale Bucureștilor, pe care nu demult visa să le trăiască și el. — Desigur că a existat, cum poți să întrebi așa ceva ? Crezi că un astfel de cântec se poate naște fără o muză ? a spus Cristi, emoționat de starea deplorabilă a băiatului, și l-a mângâiat pe frunte ca un tată. — Și cum era Zaraza ? au sărit toți, curioși. Cum era, maestre ? a întrebat cu ultimele puteri și puștiul. Cristi a zâmbit. — Cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi a zâmbit. — Cum te cheamă pe dumneata ? — Grigore Ionescu, domnule. Prietenii îmi spun Grig. — Grig, amice, închide ochii, pentru că am să-ți povestesc despre o femeie de o frumusețe nemaiîntâlnită ! s-a gândit el imediat la Domnișoara Coincidență. O muză ca dintr-un vis. O țigăncușă elegantă, o modistă de lux, dar așa cum n-ați crede voi că poate exista. Cu ochii ei mari și negri, în care te puteai pierde secole întregi. Privirea mincinoasă care îți șoptea că te
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]