2,943 matches
-
autorităților românești față de Rusia din ultimii ani. Unele reacții ale României față de Rusia sunt, încă, de înțeles, dar altele mai ales din ultimul timp nu mai au nicio justificare. Fără îndoială că mentalul colectiv al românilor ca al oricărei alte nații este greu de schimbat, o asemenea transformare cerând timp, dar responsabilii politici, conducătorii țării au datoria să adapteze poziția României față de Rusia la nevoile timpului și ale țării. Un conducător trebuie, uneori, să adopte măsuri care contravin reprezentărilor colective dominante
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu luminatele fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va fi pe pământ.” Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850) și-a început studiile la o școală elementară din Caransebeș, pe care și le-a continuat în instituții de rang superior la Lugoj și Pesta. Între anii 1808-1812 funcționează ca învățător la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
progreseze, dacă își organizează optim sistemul educațional. Acest aspect se poate constata la popoarele care și-au dezvoltat de timpuriu sistemul de educație, depășindu-le la toți parametrii pe celelalte națiuni. Acesta este motivul pentru care recomanda Loga ca și ,,nația română” să înființeze un număr mare de școli, în care să fie predate toate științele timpului: ,, Așa au făcut și alte neamuri care astăzi strălucesc pe fața pământului, așa să facem și noi acum; și să ne îmbărbătăm, că prea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din cuvintele latinești natio / -ionis și religio / -ionis au devenit în limbile romanice: rom. națiune, nație [natsi΄une, ΄natsie], religie, religiune [re΄lid(ie, relid(i΄une]; it. nazione [natsi΄one], religione [relid(i΄one]; sp. nación [naθi΄on], religión [relixi΄on]; port. naçăo [΄nasə̃u], religiăo [re΄li(iău]; fr. nation [nasi΄õ], réligion
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cetățenii patriei socialiste), fie de realista cimilitură a cățelușului cu părul creț, care se jură că nu fură, contrar tuturor evidențelor. Noi, românii, am avut Constituție încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, cam în același timp cu nații care azi sunt mult mai prospere și mai fericite. Ne-am creat instituții democratice și le-am pus să lucreze pentru "binele poporului", chiar dacă am avut conștiința "formelor fără fond". Ne-am adaptat fie la democrația occidentală, fie la totalitarismul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
poziție din care, în mod oficial urmăreau satisfacerea obiectivelor expansioniste otomane, în timp ce scopul lor nedeclarat, de etnie și credință, era renașterea sentimentului național la greci, întărirea credinței ortodoxe, răspândirea spiritului de revoltă prin educația în școli și în final, eliberarea nației grecești de sub jugul musulman. Cu alte cuvinte, pe parcursul a două secole de primejdioasă diplomație, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Fanarul s-a constituit ca cel mai sudic avanpost de propagandă și activism al Eteriei grecești. Parcurgând acest
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Consolidarea statului național modern nu putea fi decât rezultatul înțelepților noștri înaintași, al curajului și diplomației lor. Au fost anii faști pentru istoria românească. Cuza Vodă și regii Carol I și Ferdinand au însemnat mințile și mâinile providențiale pentru care nația noastră ar trebui să fie mereu recunoscătoare, altfel cine știe cum ne-am fi numit azi și în ce zonă sau țară am fi locuit. Trecem cu atâta ușurință peste aceste fapte! Dar nu trecem peste empatia pentru coroana regală, așa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de altă demonstrație. În adevăr, este greu să conferim acea expresie culturală lucrului pe care îl înfăptuim la un moment dat, în condițiile în care păcatul capital al individului tinde să se generalizeze, să devină un păcat la nivel de nație. Cogito, ergo sum și ce bine gândea un filozof român când afirma: se pare că păcatul nostru capital (al românilor n.n.) este inconsistența ideilor, friabilitatea credințelor, spiritul de îndoială care pot deveni o plagă națională, doar granitul și vraja credințelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
însuși Eminescu în Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei și convingerile înaintate democrate ale lui Rosetti. Pe când Brătianu era mai mult națio nalist și liberal, Rosetti era mai mult democrat. Afară de asta, Brătianu - precum am spus în volumul I - avea o avere văzută și-și legitima existența, pe când Rosetti, care nu era decât ziarist, putea să stea la Paris cu toată familia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
revoltă toate sufletele românești. Cauza Rusiei în România este pierdută pentru totdeauna. anul 1878 21 18. „De multe ori națiunile ca și individele întâlnesc în calea lor rezistențe, stavile pe cari le numim fatale, fatale căci nu atârnă de voința națiilor a le întâlni sau nu în calea lor și pentru că numai cu mari lupte se puteau înlătura. Atârna oare de națiunea noastră ca să aibă o altă situație topografică? Atârna oare de ai noștri strămoși ca să aibă alți vecini, vecini cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Motto: (Nicolae Bălcescu) Oare să fie adevărat? Suntem o nație? Păi să luăm pe rând elementele componente. Împărțim comunitatea de loc (strada Mușatini, nr. 24), limbă (româna vulgară), istorie (despre asta nițel mai târziu), obiceiuri (nu ne ascultăm unii pe alții decât dacă ni se pare că asta ne ajută
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
din oraș. Chiar dacă o să fie necesară munca a cel puțin încă 50 de generații, scopul ni-l vom atinge. Si atunci, suntem sau nu o națiune? Pare-mi-se că da: națiunea „Miron Costin” de la Iași. Vivat! Și, ca orice nație care își respectă eul, împărțim și o istorie comună. Istoria unei trude a magisterilor și a ucenicilor lor, răsplătită de înțelegerea fenomenului istoric de către cei mai mulți dintre cei care ajung să exalte în fața unei diplome de absolvire. Asta ar fi în
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
care neînțelegînd că trebuie să lupte, să sufere, să moară înainte ca să se supună, în mod pasiv, la sclavie, cad victime propriei lor dorințe de pace. Slăbiciunea, timiditatea și incapacitatea oamenilor de la conducere încurajează pe agresor și duc la asasinatul nației lor. Dacă se recunoaște că Rusia nu va renunța niciodată la scopul de dominație mondială, cum se poate explica politica de pasivitate, indecizie și concesiuni continue, practicată de lumea liberă? Dacă este adevărat că Rusia nu a respectat nici un angajament
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
D.R. Popescu! I-am spus. Era singura soluție, așa mi-a sugerat și doamna Gabriela. Va vorbi el. Să-l sun în zile acestea care vin. Îmi va spune dacă mai e cazul să merg la București. Ce tevatură! Trăiască națiile care își tratează poeții în halul acesta! Mă-ntreb uneori ce li s-o fi părut suspect în textele mele, pentru că nu era cazul! M-am simțit tare rău, zile în șir, după discuția cu G. Negreanu. Mi-a scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
particular pentru cea românească, sunt extraordinar de importante, permițându-ne să înțelegem multe lucruri care se întâmplă, acum, sub ochii noștri. Textul Testamentului În numele Prea Sfintei și Nedespărțitei Treimi, Noi Petru I, către toți urmașii noștrii moștenitorii Tronului, Guvernanților și nației rusești. Marele Dumnezeu, de la care avem existența și Coroana noastră, luminându-ne, îmi arată mie a privi spre poporul rusesc ca fiind chemat a stăpâni în viitorime toată Europa. Eu pun temei acestei idei, că națiunile Europei au ajuns cele mai multe
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Iar moștenitorii mei o vor face și mai mare, întinsă, hotărâtă de a face să rodească Europa cea stârpită. Eu le las instrucțiunile următoare pe care le recomanduiesc la a lor luare aminte ca să le păzească cu statornicie. A ține nația rusească necurmat în stare de război, spre a avea pe soldații ei pururea deprinși la război... Războiul să ajute păcii, în interesul întinderii Rusiei și a înaintării ei în înflorire. A chema prin toate putincioasele mijloace, de la națiile cele învățate
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
A ține nația rusească necurmat în stare de război, spre a avea pe soldații ei pururea deprinși la război... Războiul să ajute păcii, în interesul întinderii Rusiei și a înaintării ei în înflorire. A chema prin toate putincioasele mijloace, de la națiile cele învățate ale Europei, Comandiri în vreme de război și oameni învățați în vreme de pace, spre a face ca nația rusească să capete foloase de la celelalte nații, fără a pierde nimic din ale sale proprii. A se amesteca în
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
ajute păcii, în interesul întinderii Rusiei și a înaintării ei în înflorire. A chema prin toate putincioasele mijloace, de la națiile cele învățate ale Europei, Comandiri în vreme de război și oameni învățați în vreme de pace, spre a face ca nația rusească să capete foloase de la celelalte nații, fără a pierde nimic din ale sale proprii. A se amesteca în toate pricinile și dezbaterile din Europa, mai vârtos în acele țări care fiind mai în apropiere, interesează mai cu seamă. A
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
a înaintării ei în înflorire. A chema prin toate putincioasele mijloace, de la națiile cele învățate ale Europei, Comandiri în vreme de război și oameni învățați în vreme de pace, spre a face ca nația rusească să capete foloase de la celelalte nații, fără a pierde nimic din ale sale proprii. A se amesteca în toate pricinile și dezbaterile din Europa, mai vârtos în acele țări care fiind mai în apropiere, interesează mai cu seamă. A vârî vrajbă în Polonia, a hrăni în
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Englitera, mai mult decât a oricărei alte Puteri, pentru că ea are mai multă trebuință de NOI ... a schimba cheresteaua noastră și alte produse cu aurul ei și a face ca negustorii și matrozii ei să-i deprindă pe cei ai nației noastre spre navigație și comerț. A se întinde neîncetat către Nord pe marginea Mării Baltice și către Sud pe marginea Mării Negre. A se apropia cât mai mult de Constantinopole și de India, că acel ce va stăpâni acolo, va fi adevăratul
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Oprișan, sublocotenent În viteazul regiment 40 Călugăreni, mort la 28 Iulie 1917, tot la Mărășești. Numele de Oprișan i-a rămas și soldatului german. De el Își aduce aminte și Teichert. Pe fața lui citesc acum amărăciune și durerea unei nații Întregi. Ce frumos Îmi vorbea el atunci de viața intensă și bogată din Berlin. Eu, mut de admirație, alergam cu gândul Încercând să dau minții mele o imagine cât mai reală a acestui colț de rai. Întrevederea a luat sfârșit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
70 de locuitori. În 1848 avea 20.000 locuitori, În 1870 - 300.000, În 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 57 1900 - 1.700.000, În 1928 - 3.200.000 și acum 4.500.000 locuitori. Toate națiile sunt reprezentate și și-au adus obolul lor. Toate aici sunt la superlativ. Cel mai frumos bulevard, cel mai mare centru comercial, cea mai mare bursă a lumii, cel mai mare abator al lumii, cel mai mare centru comercial al
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o scurtă cuvântare urându-ne cele cuvenite. Răspund, arătându le cât sunt de fericit de a mă afla În mijlocul coloniei române. Suntem mândri de realizările dumneavostră de aici. În lupta de Întrecere, ce are loc Între neamurile ce alcătuiesc noua nație americană, românii stabiliți aici au reprezentat nația noastră cu demnitate. Majoritatea celor care au trecut oceanul au venit lipsiți de mijloace. Aici v-ați creat o situație bună, clădită prin munca dumneavostră. Lucrătorii români de la uzinele Ford sunt printre cei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Răspund, arătându le cât sunt de fericit de a mă afla În mijlocul coloniei române. Suntem mândri de realizările dumneavostră de aici. În lupta de Întrecere, ce are loc Între neamurile ce alcătuiesc noua nație americană, românii stabiliți aici au reprezentat nația noastră cu demnitate. Majoritatea celor care au trecut oceanul au venit lipsiți de mijloace. Aici v-ați creat o situație bună, clădită prin munca dumneavostră. Lucrătorii români de la uzinele Ford sunt printre cei mai bine cotați. Mulți ați devenit mari
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
bătrânii noștri Înaintași au luptat cu greutăți imense. Ei au Înălbit cu oasele lor imensele plaiuri ale farwest-ului, luptând. Azi avem nevoie de noi frontiere, pe care trebuie să le cucerim. Acestea sunt frontierele spirituale. Sunt credințele noi ale unei nații mari, care are dreptul la o viață nouă. Milioane de cetățeni au traversat oceanul și au mers să lupte În Europa pentru salvarea civilizației. Azi trebuie să luptăm cu deosebită Îndrăzneală pentru salvarea economică. În fața lui se află giganticul bloc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]