12,372 matches
-
simultan de accente puse pe aspirațiile inte- lectuale, or în surprinderea în contrasens dual a Erosului împătimit, cu a sa vraja izvorâta din voluptatea păcatului. “ El labirinto de las enigmas “ / “ Labirintul enigmelor “ este o carte revelatoare și ambițioasă în forme narative, purtătoare a unor veritabile raze de lumină, care se înscrie cu vocație artistică într-un vast dar estetic câmp vizual. 2. José Antonio Hervás, poeta, editor, phyician, España, en Revista de Literatură "Relatos, Poemas, Novelas", 2013: „Escritora Cornelia Păun , poeta
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
schimonosiți ireversibil, sunt vizibili oamenii care încep să mai creadă în povești, indivizii ale căror idealuri lor nu se hrănesc cu suferință celorlalți. Iată, într-o interpretare subiectivă, ipoteze despre frumusețile și sensurile noi pe care acest tip de abordare narativa le poate iscă, „arghezian”, din bube, mucegaiuri și noroi. Dar, substratul optimist cel mai puternic al demersului prozatoarei Cornelia Păun constă în însăși abordarea literară a unei problematici cu implicații de asemenea anvergură. În toate epocile, fiecare societate are, pe
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
Toate Articolele Autorului Viața ca o temniță. Eseu despre romanele lui Ovidiu Vasilescu Jean Ricardou spunea că „Romanul modern este o aventură a povestirii” iar Ion Vlad susținea că „forma arhetipală trebuie să fie - ontologic și gnoseologic vorbind - de natură narativă. Ființa care se povestește pe sine și care transmite, având vocația relatării și deținând rolul de povestitor-cronicar stabilit de comunitatea sa, este homo narrativus, situat între zonele sacrului și ale profanului” [1] Căutarea de sine, ca Povestitor al unei lumi
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
profanului” [1] Căutarea de sine, ca Povestitor al unei lumi trăite sau imaginate, dar și preferința pentru realizarea de ființe puternice, interiorizate în corespondență cu o realitate crudă, tragică, constituie câteva dintre coordonatele romanelor lui Ovidiu Vasilescu. Eroii sunt instanțe narative tipic postmoderne, aflate față în față cu propria conștiință morală, dezvăluind caractere extrem de tensionate la nivel ontologic. Finețea portretizării este tipică scriiturii vasilesciene, cu nuanțe inspirate din lirismul autorului. Ovidiu Vasilescu (n. 1939) este genul literatului complet, chiar dacă nu toate
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
fără umbră de îndoială: cea de binecredincios și dreptmăritor al limbii române”. Și tot atunci identificam “trei ipostaze majore ale eu-lui său liric, subtil întrețesute și anevoie măsurabile la «cumpăna sufletului»:și Dacă în primul roman, Saul și ...Pavel, scriitura narativă anticipează oarecum evenimentele epice, în scrierile ulterioare structura și compoziția se complică, iar centrul de interes se mută încet dinspre o narațiune heterodigetică, cu un povestitor extradiegetic, înspre o narațiune homodiegetică. De la focalizare zero la narativitate interioară, intrinsecă, nu e
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
atât de eu-actant sau narant cât și de actant sau erou al evenimentelor, luând rolul unui personaj cu care se identifică până la epuizarea finală epică. Trecerea de la un narator la altul se realizează lent, mai ales în trilogia Blestemul, perspectiva narativă în primele două volume rămânând la focalizarea zero, omniscientă, iar ultimul volum trece la focalizare internă, cu o perspectivă „din interior”. Eroii vasilescieni trăiesc în planul conștiinței pure, al intelectualizării raționale a ființei preocupate permanent de obsesia înțelegerii rostului omului
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
un simbol al întemnițatului / oropsitului al cărui destin e necruțător. Aceeași metaforă a carceralului apare și în romanul Strigătul sângelui care reia o temă preferată a autorului, prezentă la nivelul întregii opere, laitmotivul acesteia fiind viața ca o temniță. Subiectele narative alese sunt diverse și acoperă valențe ale conștiinței individului încorsetat în realul asumat tragic. Inspirat din viața Sfântului Apostol Pavel, romanul Saul și ...Pavel reconstituie, în mod romanțat, viața familiei apostolului și pedalează, conștient sau nu, pe palierele educației morale
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
etnii diferite. Opțiunea autorului pentru sfârșitul dramatic al unui român plecat în SUA și revenit la Sighișoara poate duce cu gândul la recrearea unui univers romanesc propriu, în care rolul principal îi revine celui care este alter-ego autorului. Aceeași preferință narativă este și în Strigătul sângelui, în care este reconstituită, fără doar și poate, perioada carcerală din tinerețea autorului: „Trilogia „Destinul” a lui Ovidiu Vasilescu care îngemănează volumele „Jocul destinului”, „Paradisul nefericiților” și „Cybill”, reprezintă o cronică de familie care surprinde
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
terenul din Hegenau, ce va deveni paradisul Tunnerilor, și ridicat la rangul de general. Urmașii acestuia trăiesc legenda căpitanului și se hrănesc continuu din seva amintitului blestem. Adevărul este destinul este o forță căreia nu i te poți împotrivi. Țesătura narativă din Diavolul din Vermont reia mitul platonician al peșterii, în care individul trăiește drama propriei însingurări într-o iluzie a binelui și a bunăstării, finalul găsindu-l pe erou biruit de puterile maleficului din jurul său. Romanele lui Ovidiu Vasilescu nu
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
românească, începând cu Ioan Slavici, Camil Petrescu, Mircea Eliade sau Mihai Drumeș, este asumată conștient de autor prin tendința spre obiectivizare a conștientului tragic al umanului. Naratorul subjugă fapte din inconștient sau din viața reală cu semne ce depășesc verosimilul narativ. De exemplu, incipitul narativ al romanului Eu, câinele nimănui: „Misteriosul și enigmaticul ce-l înlăturăm dintr-o întrebare, dintr-un lucru, apare în altă parte. Cu cât lămurim printr-un fenomen ori printr-o lege mai multe enigme, cu atât
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
Slavici, Camil Petrescu, Mircea Eliade sau Mihai Drumeș, este asumată conștient de autor prin tendința spre obiectivizare a conștientului tragic al umanului. Naratorul subjugă fapte din inconștient sau din viața reală cu semne ce depășesc verosimilul narativ. De exemplu, incipitul narativ al romanului Eu, câinele nimănui: „Misteriosul și enigmaticul ce-l înlăturăm dintr-o întrebare, dintr-un lucru, apare în altă parte. Cu cât lămurim printr-un fenomen ori printr-o lege mai multe enigme, cu atât devin ele însele mai
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
aruncat în oceanul însingurării, este o mărturie a supraviețuirii prin hățișurile destinului: în toată această escapadă numită viață, timpul este de esență.” [6] „Esența artei ar fi așadar aceasta: punerea-de-sine-în-operă a adevărului ființării” [7] . Schema epică prin care centrează conștiința narativă în prim plan este aproape indentică în fiecare roman. Portretul eroilor este lapidar la început iar mai apoi, pe măsura curgerii subiectului, primește conotații diverse, uneori neașteptate. Probleme le de conștiință sunt dezvăluite în aceeași manieră. Inițial, ne sunt revelate
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
dezvăluite în aceeași manieră. Inițial, ne sunt revelate parțial pentru a crea suspans, iar mai apoi se dezvăluie cititorului într-un fel original marile confruntări de ordin filozofic asupra sensului vieții. Mai mult chiar, în romanul Saul și ...Pavel tensiunea narativă dramatică conduce la dispariția totală a personajului care a suferit traume sufletești ireparabile: așa sunt Rahila, mama lui Saul, și Rut, fiica Rahilei, personaje pe care autorul le scoate definitiv din acțiunea propriu-zisă, marcând astfel fatalitatea sorții și condiția omului
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > FASCINAȚIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL Autor: Elena Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă te-ai plictisit, cititorule, de tehnicile narative postmoderniste și de tumultul cotidianului, îți propun spre lectură o carte, care te va plimba pe tărâmurile medievale ale Moldovei. Apărut în 2013, la Editura Vicovia, romanul „Teofana” al lui Ion Lupu îți va deschide un univers ficțional, care te
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
trecători și schimbați de către boieri după bunul lor plac, din cauză că doreau ranguri și dregătorii cât mai multe. Toposul este unul încărcat de legendă, cel al Moldovei: zona Trotușului, a Oituzului, a Tazlăului. În cele 226 de pagini ale romanului, trama narativă poate părea simplă pentru un lector avizat, dar captivează prin situațiile de viață zugrăvite, care invită la meditație. Ca instanță narativă, Teofana este personajul principal, eponim, central, tridimensional. Ca referent uman, ea este fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
de legendă, cel al Moldovei: zona Trotușului, a Oituzului, a Tazlăului. În cele 226 de pagini ale romanului, trama narativă poate părea simplă pentru un lector avizat, dar captivează prin situațiile de viață zugrăvite, care invită la meditație. Ca instanță narativă, Teofana este personajul principal, eponim, central, tridimensional. Ca referent uman, ea este fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi conturează un destin, în care are parte de două iubiri, dar cu o pauză de singurătate între ele. În adolescență, deoarece
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
fie pedepsite: este omorât în Lunca Tazlăului cu un ciomag, de tatăl unei fete, pe care boierul o necinstise în tinerețe. După doi ani, Teofana, vlăguită de durere, se stinge și ea. Romanul este o operă cu final închis, firele narative se deznoadă, punând în lumină favorabilă iubirea dintre frați. După moartea Teofanei, Enache Iliescu își ia sora la Iași și zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
sugestiv, Vise spulberate, autorul, ca un bun scriitor de romane polițiste, își pregătește strategia cu dibăcie, oferindu-ne date ce ar putea, pe parcursul desfășurării acțiunii, să ne inducă o anumită concluzie menită să susțină direcția dorită de către autor, precum și cursul narativ al romanului. Acest capitol începe în vervă, cu scena unui conflict între două personaje, Gabriel și Amalia, cărora autorul, în mod deliberat, le creionează portretele pe scurt, dar într-o manieră originală, astfel ca cititorul să-și formeze în mod
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
redat, cu sensibilitate, cu un firesc absolut, încât, citind, poți să-ți imaginezi manifestarea suferinței morale, de la lacrimile mamei ce curg fierbinți pe obraji, până la cutele de îngrijorare de pe fruntea tatălui și maxilarele încordate cu putere. Autorul, prin stilul său narativ, transmite trăire, imagine și nu doar cuvinte goale. În acest context, autorul ne introduce intr-un mediu familiar dumnealui, dar pe care nu ezită a ni-l prezenta, într-un mod totalmente obiectiv, cu plusurile și minusurile existente în sistem
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
Arșinel au fost, sunt și vor fi stâlpii istoriei teatrului și cinema-ului românesc, iar scrierile ce ilustrează biografiile lor, mâine vor fi documentul istoriei. Apreciabilă faptă a autorului cărții, scriitorul Aurel Storin care înoată parcă, dus de curentul apei narative prin poveștile de viață a celor doi apreciați artiști! Au fost prezenți la locul faptei, nu alta decât o lansare ceremoniosă, prezentată foarte inspirat, cu acuratețe, eleganță și relevanță de către PR&Secretar Literar Artistic, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, Oana
O CARTE MÂINE, CA ŞI AZI, ACTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344093_a_345422]
-
sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat din amintirile acestuia și ale fiului său Dimitrie, narațiune ce se desfășoară paralel cu firul narativ principal. De fapt, toată scriitura se desfășoară pe mai multe planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
plătește datoriile, se sfătuiește cu alți boieri divaniți și-l trimite la Paris, în speranța că va învăța ceva. Însă odrasla sa învață să mintă, să fure, să risipească banii, provocând probleme și certuri în familia postelnicului. Pe alt plan narativ, autorul oferă informații istorice despre cultura românească din acea epocă, precum și despre personajele angajate în aceste activități și anume, meșterii tiparniței Mitropoliei, cuviosul Teofilact și ajutorul lui, cuviosul Gherasim cu fratele Ilie. Cunoscători de limbi străine și adevărați patrioți, sunt
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Iele, Feți-Frumoși, Ilene Cosânzene și în unele ființe de pe celălalt tărâm, poporul lor(englez-n.n.) crede în stafii, sufletele morților care se întorc pe pământ pentru a cere răzbunare, sau în vampiri sadici care sug sângele...”. Pe alte planuri narative se derulează activitățile din Divanul Domnesc, intrigile din familiile boierilor divaniți, problemele Domniei cu diverse calamități (secetă, foamete, ciumă,ș.a.), adevărate apocalipse care decimau populația, evenimente descrise cu mult talent de către autor, care derulează secvențe cinematografice uluitoare,cu mulțimi panicate
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
afectate de ciumă în coloane de disperați, sau scenele de eliberarea nebunilor din mânăstirea Sărindar, flashuri fabuloase care ar aduce succesul unei eventuale ecranizări după acest roman. Cu condiția să fie citit de un producător sau regizor. Pe alte planuri narative sunt zugrăvite scene horror cu mazilirea domnilor fanarioți căzuți în dizgrația Înaltei Porți, sau ca urmare presiunilor puterilor europene de a crea instabilitate în provinciile românești. Fiind o țară fără armată, teritoriile Valahiei, în special Oltenia, sunt călcate sistematic de
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
cu mult inferioare cetelor turcești, iar jalbele la Înalta Poartă, fără niciun rezultat. În acțiunile sale de jaf, Pasvantoglu era încurajat și susținut de puterile europene, interesate în destabilizarea Țării Românești și slăbirea puterii otomane. De altfel, în alt plan narativ, sunt descrise acțiunile de instigare la revoltă și destabilitate politică, de către spionii ruși, cu scopul înlocuirii domnitorului care nu erau pe placul imperiului țarist. Autorul descrie cu multă măiestrie desfășurarea acestor acțiuni destabilizatoare ale rușilor, a căror tradiție, se pare
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]