3,358 matches
-
și proiecția într-un va fi care deja este, advenirea prevenitoare a sfârșitului în prezent. Cum vine clipa de la capătul timpului în cea care e încă în curgere, substituindu-i vizibilul proxim cu invizibilul avut în vedere? Și apoi, acest neajuns al clipei care va să fie apare el în oprirea bruscă, în carența unui prezent retezat, sau în chiar miezul mișcării căreia îi imprimă un alt sens? O clipă imprevizibilă care vine din față, previne dintr-o exterioritate neapropriată, neexperiată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de trecerea cu bine printr-o lungă serie de urgențe șlefuitoare de instinct. Fiecare întrerupere bruscă și fortuită a tihnei echivalează cu o exigență de esențializare a sinelui, ce îl reduce la strictul necesar și, prin asta, îl ocrotește de neajunsurile hipertrofiei. Liniuța de unire pe care el o trage în direcția lucrului resimțit ca indispensabil îi trădează dragostea cea mai adâncă. Precum o foarfecă nemiloasă, împrejurările critice impun un test de necesitate acelei culegeri de sine în pripă, altfel tentate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în strălucire cu soarele meridional, ce le privea înciudat de peste Golfe du Lion. Mesajele comerciale destinate celui mai larg consum își ratează în mare parte șansa unei întâlniri convingătoare cu clientul pentru că nu i se adresează ca individ. Tocmai acest neajuns îl surmonta dibace mentorul incognito al lui Rică, găsind fiecărui amator de gogoși o rimă potrivită, chiar dacă nu unică. Desigur, era în măsură să facă asta întrucât exprimarea nu-i punea probleme; dar chiar și o limbă a cărei folosire
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai strădui să demonstreze un lucru deja arătat; pur și simplu n-are sens să spui "Ei, lasă că-ți arăt eu ceva ce știi deja!" Fără efectul surpriză subversiunea e ca berea trezită. Și, spre a preîntâmpina un asemenea neajuns, de care deveni brusc conștient, sorbi cu nădejde din pahar. După ce-și șterse colțurile gurii de spumă cu șervetul de masă din bumbac apretat, descoperi pe el urma unui adevăr mult mai înalt și mai subtil, pe care se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Mai mult decât atât, devenise de multă vreme conștient de afinitatea sa specială cu metalele și de felul curios cum i se "lipeau" ele de mâini; în definitiv, un dar al tău tot al tău rămâne și când îți pricinuiește neajunsuri, conchise drumarul, iuțind pasul a om cu treburi ce n-așteaptă amânare. Prin Agde găsi de data asta destui alți nomazi, care din aproape în aproape îl îndrumară înspre personajul căutat, deloc lipsit de faimă printre ei. Ocupau imobile insalubre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
iliace sau chiar a celor femurale. Tromboza anevrismului la 72 de ore apare în proporție de 90%. Din păcate s-a constatat că în 10-20% din cazuri este posibilă ruptura anevrismului după acest procedeu [44, 45]. Pentru a evita acest neajuns există o serie limitată de pacienți la care s-a practicat ligatura arterelor iliace comune cu embolizarea anevrismului efectuate intraoperator. Ambele tipuri de procedee sunt limitate ca și număr de cazuri și se adresează pacienților cu tare severe ce nu
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
decît cea administrativă, continuînd opera Luminilor și a despotismului luminat, Napoleon a condus întreaga Europă spre o epocă nouă. Ieșind din ultimele vestigii ale epocii feudale, ea intră fără piedici în plină modernitate. Dar, aceste progrese nu-i servesc împăratului. Neajunsurile economice ale popoarelor Europei și accentuarea naționalismu-lui vor asmuți continentul împotriva dominației franceze. Blocada continentală și efectele sale Instaurată de decretele din Berlin (noiembrie 1806) și de la Milano (noiembrie și decembrie 1807), blocada continentală este în primul rînd o armă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Ferma nu avea curent electric, Kling s-ar fi văzut nevoit să folosească acumulatorul. Cheltuieli: de 50 de ori mai mult decât prețul curentului din rețea.) Cădem de acord cu baba să efectuăm sacrificarea în alt mod. Insist totuși asupra neajunsului ca utilajul să nu mai poată fi eventual folosit ulterior și să trebuiască distrus fără să fie amortizat corespunzător. (Trebuie să vorbesc cu Gård despre fonduri suplimentare pentru asemenea situații. Reglementările actuale nu sunt satisfăcătoare.) Baba cică ne-am complicat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
945-953 că, noua așezare a ungurilor se mărginește la răsărit cu bulgarii, de care îi desparte Istrul numit și Danubiu (e vorba deci de vecinătatea Banatului de pe Dunăre) și la nord cu Pacinații, care, împreună cu cumanii, pradă și fac „multe neajunsuri” țării lui Gelu, ducele valahilor, înainte ca Tuhutum cu ungurii să năvălească dinspre Poarta Mezeșului. Ei ocupă îndată Țara Românească, Oltenia și Banatul și ajung la gura Mureșului, pe Tisa, și la aceea a Tisei pe Dunăre, unde găsim, alături de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înțelepciunii sale. Lupta pentru putere, izbucnită nu târziu, după moartea sa, între fiii săi, lipsa de pricepere a acestora în purtarea războaielor și în mânuirea mijloacelor diplomatice, în conjunctura politică din anii care au urmat, vor aduce locuitorilor Moldovei multe neajunsuri. După înfrângerea lui Iliaș, la 1 februarie 1434, la Dărmănești, pe Suceava, Ștefan, „ca să arate slujbă regelui polon - scrie Grigore Ureche - au risipit o samă de tătari, care au intrat în Podolia să prade” a luat Brațlavul de la Svidrigailo și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
americană? Spre deosebire de occidentali, asemenea comentatori, buni cunoscători ai istoriei și doctrinelor politice românești, au uneletele prin care pot distinge unde și cum derapează analiza în măsluire. Preferă însă a nu le folosi. Continuă chiar să nu observe absolut niciunul dintre neajunsurile semnalate până și de admiratorii critici ai autoarei. Deși consternantă, este o opțiune la care, firește, niznaii noștri sunt îndrituiți, dar nu trebuie să ne mai mirăm că se grupează în jurul unei publicații pe care tind să o transforme într-
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
politizarea religiei, acești gânditori postislamiști au provocat o dezbatere publică din care, ne spune Djalili, nu mai lipsesc teme ca deschiderea sistemului politic, rolul societății civile, valorile etice și cele ale democrației, rolul spațiului public, gestionarea economiei. Vina pentru toate neajunsurile țării nu mai e pusă, ca în anii ’70, în cârca imperialismului și capitalismului. Printre cărțile de căpătâi ale acestui nou curent de gândire, Djalili recomandă volumul lui Sadegh Zibakalam intitulat Cum am devenit ceea ce suntem? Cred că merită citit
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Era pe la începutul anilor ’90, când, aflat la Budapesta, aveam să văd cum János Kis, György Konrád, Miklós Haraszty ba chiar și Gábor Demsky începuseră să fie arătați cu degetul (și nu doar de „tribuni” ca István Csurka) pentru toate neajunsurile Ungariei postcomuniste. Am discutat fenomenul pe îndelete cu prieteni ca Vladimir Tismăneanu, Miklós Marschall, Vasili Axionov și alții. În afară de a cădea de acord în legătură cu natura unora dintre cauzele acestei anomalii, mari soluții ale chestiunii nu am prea zărit. De obicei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
săvârșită pe jumătate de aceasta nu-și află justificarea nici în dragoste, nici în procreație, nici în necesitate. Ea nu caută decât plăcerea, satisfacția personală, ceea ce este vrednic de cel mai adânc dispreț. Efemer și egoist, flirtul mai are un neajuns în ochii oamenilor de bună-credință: nu este sincer, cum trebuie să fie adevărata dragoste. Atunci când flirtează, subliniază moraliștii, oamenii "își exagerează cuvintele și gesturile, un sentiment care de-abia dacă există". Se "prefac a fi îndrăgostiți"60. De aici până la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aventuri, tânăra femeie suferă când îl aude pe filozof povestind despre femeile cu care flirtase sau, după cum crede ea, "mai rău". În 1930, în saloanele doamnei Morel unul dintre "flirturile" lui Sartre Simone de Beauvoir își sesizează cu mâhnire toate neajunsurile. În fața acestei femei familiarizate cu subtilitățile înaltei societăți pariziene și ale flirtului monden, Simone de Beauvoir pare și mai stângace, și mai nepricepută. Vorbește prea tare, răstoarnă ceașca de ceai... Totuși, în 1947 Simone de Beauvoir profită la rândul ei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în toate, m-a și luat în primire, adresându-mi-se cu un ton foarte ridicat și impunător: —Băiete, bagă-ți mintea în cap, măsoară-ți cuvintele, și fii atent ce și cu cine grăiești, că altfel, o să ai mereu neajunsuri în viață, fii atent cum te pronunți că ai să ajungi să înfunzi pușcăria! Eliberat, ies din birou, o văd pe mama, ieșită și venită imediat după mine, o iau de braț, dăm în stradă, unde asfaltul era încă umed
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
drumul P. Neamț-Văratic. Ne așezăm la maica Magnisia Călugăru destul de mulțumitor. Vremea bună. Sărbătorim aici Sf. Paști, lucrez două, trei tablouașe cu flori de primăvară. La 8 mai, ne întoarcem la București. În București, nici o bucurie, încep căldurile și toate neajunsurile timpului călduros ale acestui oraș. Regretăm că ne-am întors atât de repede și vorbim de o plecare tot acolo. Punem ordine în toate, luăm bagaj trebuitor, materiale pentru lucru și la 3 iunie plecăm din nou la Văratic, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
practică, poate fi considerat unul dintre cei mai valoroși continuatori ai concepției rousseauiste cu privire la educația copilului. Pedagogul elvețian era convins că sărăcia provoacă marginalizarea socială, iar acest flagel provine mai ales din ignoranță, din lipsa cunoștințelor, iar înlăturarea unui asemenea neajuns i-ar stimula pe oameni să muncească mai ordonat și mult mai eficient (la începuturile carierei sale a înființat o fermă la care s-a preocupat de educarea unui grup de copii săraci, chiar vagabonzi, pe care i-a învățat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
evitându-se astfel desființarea instituțiilor confesionale și transformarea lor în școli de stat sau comunale. În acest scop a fost difuzat pe larg rescriptul Ministerului de Culte și Instrucțiune Publică, prin care se imputa școlilor confesionale românești o serie de neajunsuri: localurile de școală ,,în cele mai multe locuri sunt mici, strâmte, întunecoase și nesănătoase”, chiar mai mult ,,pe alocurea stau să se dărâme de tot”, nu se respectă termenul de opt luni, stabilit prin lege ca durată a anului școlar, elevii nu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
devenind stabil pe post, putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să se dovedească abaterea disciplinară. Cu toate eforturile organizatorice și măsurile întreprinse de ierarhia bisericească, Ministerul de Culte și Instrucțiune Publică transmitea consistoriului diecezan două neajunsuri majore la școlile confesionale din Caraș, în special la școlile din protopopiatul Făget. Adresa se referea la slaba frecventare a școlii de către elevi, la faptul că nu au fost antrenate autoritățile politice în direcția obligării părinților să-și trimită copiii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
RSV defective; b) aparatul genic al sușelor neoplazice (a celor care posedă și gena v-Src). A. Bazele moleculare ale defectivității retrovirusurilor. S-a afirmat mai înainte că imposibilitatea unor sușe de RSV de a fi productive și necesitatea corectării acestui neajuns de către un virus helper este consecința lipsei din genomul respectivei tulpini virale a genei pol, cea care codifică sinteza ADN polimerazei ARN dependente (reverstranscriptazei). Este evident că în lipsa acestei enzime, transcrierea mesajului ereditar viral pe răbojul ADN-ului celulei victimă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din care preluau elementele lexicale care le lipseau și de care aveau nevoie. În acest mod, lumea romanică occidentală a înlăturat neajunsul unei tradiții care nu mai corespundea imperativelor timpului, dar a perpetuat în același timp această tradiție, pentru a impune lumii moderne propria individualitate, care a fost curînd remarcată și luată drept model în alte spații culturale, în primul rînd în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
căpătat numele de „Tipografia Națională”. Toate eforturile noilor stăpâni nu au dat rezultatele așteptate și de aceea a fost vândută unei societăți formată din șapte institutori, printre care și Ion Creangă. Ca specialist se adăuga Ioan S. Ionescu. Cu toate neajunsurile, junimiști năzuiau să respecte punctele prevăzute în programul lor. Când a fost vorba de tipărirea cărților pentru școli, s-a pus întrebarea: ce să cuprindă prima carte? S-a ajuns la concluzia că este mare nevoie de o antologiue a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de republică și refuză să-i fie părtaș, căci preferă să fie învins într-o bătălie mare decât să câștige o luptă neînsemnată și ridicolă (p. 231- 232). Fost adept al statului imaginat de filosof, Dionis II i-a descoperit neajunsurile de cum a ajuns pe tron, în postura de a-i aplica principiile. Pe de altă parte, Dion năzuiește, dimpotrivă, să înfăptuiască republica lui Platon, ducându-i ideile până la capăt (p. 225). În viziunea lui, nu se poate construi nimic durabil
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
exportându-se aceste produse și mai departe chiar. Grindurile de gârle și prutețe, ca și restul grindurilor din luncă, sunt acoperite cu culturi de cereale, plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]