4,430 matches
-
imaginație. Mi-a dat acest exemplu protestul său, care nu a fost niciodată redus la unul doar împotriva sistemului care îl oprima. Energia sa zilnică nu pleacă dintr-un suport ideologic. Am descoperit că este un om care nu suferă nedreptatea" (M. Oprea, Chipul morții: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului, prefață de Stéphane Courtois, Polirom, Iași, 2006, p. 101). 110 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. III, ed. cit., p. 81. 111 Idem, Vițelul și stejarul, vol. I, ed. cit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o viziune pesimistă a lumii creștine aflată într-un contrast explicit cu lumea păgânilor. Dacă sfântul episcop Irineu din Lyon (Irenaeus Lugdunum, 130-202) spunea că puterea seculară era permisă de Dumnezeu din cauza căderii omului, pentru a frâna neamurile din calea nedreptăților lor, ulterior se punea în discuție serviciul adus Imperiului de către creștini ca funcționari în administrația publică a acestei instituții. Pentru Tertulian (155-230), creștinul nu poate îmbrăca o funcție civilă datorită pericolului idolatriei, iar în Apologeticum (38, 3) accentuează concepția de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a unui popor întreg. Legitima apărare nu este doar un drept natural, ci și divin. În alte cuvinte, porunca a cincea: Să nu ucizi, nu anulează acest drept, care, prin absența sa ar da cale liberă agresiunii și, indirect, prețuirii nedreptății, de altfel respinsă de Sfânta Scriptură. Mesajul creștin al Noului Testament, ilustrat în paginile Sfintei Evanghelii, răstoarnă structura păgână prin vestirea eliberării totale a omului și a autonomiei conștiinței individuale față de puterea politică. Apariția războaielor, răscoalelor și a lipsurilor umane
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
s-a folosit de un bici din funii. Valoarea istorică a unui asemenea detaliu este secundară, întrucât s-a păstrat nonviolent, din moment ce cuvintele lui Isus sunt mult mai eficace decât efectele unui bici. Nonviolența nu este o atitudine pasivă în fața nedreptăților și nici o complicitate silențioasă cu asupritorii. Evanghelia ne sugerează să reacționăm în vederea neutralizării răului printr-o logică opusă celei care o inspiră: iubirea activă. Componenta esențială a acesteia este iertarea nelimitată a celui care ofensează, fără a omite însă denunțarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
locuiesc în această lume, dar nu sunt din lume. Sufletul invizibil este închis într-un trup vizibil și creștinii sunt văzuți că locuiesc în lume, dar adevăratul lor cult adus lui Dumnezeu rămâne invizibil. Trupul, deși nu a primit nici o nedreptate, se năpustește cu ură și luptă împotriva sufletului, pentru că acesta îl împiedică să se bucure de plăcerile senzuale; tot așa, și lumea îi urăște pe creștini, deși nu a primit nici o insultă, numai pentru că aceștia se opun răului. Chiar dacă este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să împlinească anumite fapte, Tertulian le atrăgea atenția asupra unicității și radicalismului Evangheliei: contrar lumii păgâne în care politica imperială oferea concesii și imunități militarilor, soldații convertiți la creștinism nu trebuiau să se considere imuni de martiriu ori îndreptățiți de nedreptățile le-ar fi săvârșit. În fața lui Dumnezeu soldatul și civilul creștin au aceleași îndatoriri: inevitabilitatea păcătuirii este inexistentă pentru cine are numai datoria de a nu păcătui. Nu este posibilă căderea la învoială cu privire la angajamentele baptismale; dacă se cedează necesităților
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în sufletul discipolilor lui Cristos, care aveau conștiința că mai degrabă sau mai târziu Dumnezeu le va face dreptate. Așadar, nonviolența creștină care nu subînțelegea pasivitatea și nici nu delega lui Dumnezeu rezolvarea problemelor, nu pretindea nici măcar participarea activă în fața nedreptăților ori a eventualelor pericole. Puțin mai apoi, în Ad Demetrianum, 20, autorul ne prezintă cea mai eficientă metodă de exprimare a nonviolenței creștine: asemenea lui Origene, ne spune că rugăciunea este cea care are capacitatea de a aduce un serviciu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în Bithynia, sub domnia lui Dioclețian (284-305). Atitudinea sa față de Imperiul roman este expresia unei evoluții oscilante între persecuția lui Dioclețian și schimbarea constantiniană: dacă în Divinarum Institutionum, operă anterioară anului 313, instituția imperială era considerată rodul violenței și al nedreptății, în scrierile sale ulterioare se poate observa o reevaluare crescândă a valorilor conținute în civilizația romană. În De mortibus persecutorum sunt condamnați toți împărații care au deviat de la principiile etice ale tradiției romane și îndeosebi ale stoicilor, cei mai apropiați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sunt păcate chiar și acele războaie purtate nu din lăcomie sau cruzime, ci din dorința de pace, pentru ca cei răi să fie ținuți în frâu, iar cei buni să fie ajutați. Sunt considerate de obicei războaie drepte cele care răzbună nedreptățile, dacă o țară sau o cetate trebuie pedepsită, ori dacă s-a neglijat revendicarea a ceea ce s-a luat prin nedreptate. Chiar dacă există o cauză dreaptă și intenția declarantului este rea, războiul drept devine nedrept, pentru că dorința de a dăuna
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fie ținuți în frâu, iar cei buni să fie ajutați. Sunt considerate de obicei războaie drepte cele care răzbună nedreptățile, dacă o țară sau o cetate trebuie pedepsită, ori dacă s-a neglijat revendicarea a ceea ce s-a luat prin nedreptate. Chiar dacă există o cauză dreaptă și intenția declarantului este rea, războiul drept devine nedrept, pentru că dorința de a dăuna, cruzimea în propunerile de răzbunare, sufletul nemilos și neîmblânzit, sălbăticia agresiunii, râvna arzătoare de a domina și alte lucruri asemănătoare, sunt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sentimentul datoriei decât din cel al temerii (cf. Rom 13, 3-4), să respecte autoritățile constituite (cf. Rom 13, 1-2), să poarte sabia nu atât pentru a ucide cât pentru a apăra dreptatea (cf. Rom 14, 3-4) și să nu săvârșească nedreptatea, pentru că cine o comite își atrage mânia lui Dumnezeu (Rom 1, 8). Întrucât aprecierea înaltă a disciplinei și deplina conștientizare a obligațiilor asumate prin botez, nu puteau fi simțite astfel decât de cei deprinși cu un regim de renunțări și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru că tocmai pe durata războiului este constrâns să încalce în chip înfiorător dreptatea și blândețea, surorile bunătății, pentru că: Cine este cel care va mânui sabia și nu va săvârși apoi acele acțiuni, care ofensează bunătatea și dreptatea? Înșelăciunea, cruzimea și nedreptatea sunt nenorocirile tuturor războaielor. Ultima motivație potrivit căreia viața militară este ocazie de păcat și o participare continuă la ceremoniile păgâne, până la frizarea apostaziei, a fost dezvoltată, după cum vom vedea, de Tertulian în De corona și în De idolatria. 4
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Biserica, implicată pe nedrept în atitudinea unor iresponsabili și târâtă pe nedrept de Dioclețian pe banca acuzaților. Arestarea și masacrul episcopilor din Siria și Armenia Minor, datorită masacrării unor soldați de la Antiohia (303 p.Chr.) este o dovadă a acestei nedreptăți; episcopii nu puteau răspunde personal de răscoala spontană a maselor iritate. Dioclețian era foarte legat și profund devotat religiei zeilor Romei, fapt mărturisit chiar de el în rescriptul asupra sacralității matrimoniului. Întrucât religia romană inspirase legi drepte și sacre, decor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
idolilor de către autoritățile romane devenise în ochii lui Tertulian (155-230): Principalul delict al neamului omenesc, cea mai mare acuzație a lumii, întregul motiv al judecății, este idolatria. În ea se află poftele lumii, în ea, desfrâul și beția... În ea, nedreptatea... În ea, vanitatea... în ea, minciuna. Pentru creștinii convinși, acceptarea idolatriei era o lipsă de curaj împotriva dușmanilor lui Dumnezeu, o cedare în fața unei constrângeri tiranice, o negare a propriei religii, un act de violență morală incalificabilă, o piatră de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
voi, devenim mai mulți... și nici nu s-ar fi pregătit să scrie patru tratate (Apologeticum, Ad nationes, Ad martyras și Ad Scapulam) îndemnând creștinii deținuți și destinați martiriului să înfrunte suferințele și moartea cu mult curaj, în timp ce el denunța nedreptatea și cruzimea autorităților romane. În general, au fost executați creștinii care erau acuzați formal. Nu-l putem face vinovat pe cel pe care nimeni nu-l acuză. Și eu cred că e specific nu numai timpului meu, ci și perioadei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și vagabondajul. Neascultarea definită ca refuzul autorității, fie ea familială sau socială. Apare În general la copiii cu dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale sistemului nervos sau copii cu Întârziere mentală. Este mai frecventă la copiii educați Într-un climat de nedreptate și lipsă de respect. Agresiunea este tendința spre comportamente Încărcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Ea poate veni dintr-un sentiment de ură sau izvorăște din tendința pulsională a individului. Minciuna este o reacție de afirmare neconformă cu
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
arată de acord cu motivele ce i se atribuie În legătură cu o faptă săvîrșită de el și, În consecință, respinge măsurile luate de profesor Împotriva lui. Acest dezacord și protestul lăuntric pot duce la apariția sentimentului elevului că este victima unei nedreptăți sau a unei neînțelegeri, precum și a convingerii sale că pedeapsa la care a fost supus este nemeritată. Adesea, văzînd că nu este Înțeles, elevul poate să se Închidă În sine și să refuze să dea explicații. Dacă asemenea cazuri se
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
eveniment dramatic, ca moartea unei persoane dragi, pierderea slujbei, un divorț... Se poate manifesta, în cazul unei societăți, printr-o criză, un atac din exterior, o situație revoluționară... Problema se precizează prin perturbări, dezechilibre, dezorganizări, impasuri, dezorientări, deznădejde, sentimente de nedreptate, suferință, nemulțumire, frustrare, alienare (după caz), care o însoțesc. Capacitatea de interpretare și de ghidare a sistemului de valori este puternic pusă la încercare. Se va vedea repede dacă valorile existente sunt sau nu de ajuns pentru a defini problema
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prostituatelor, poate că acest lucru se întâmplă deoarece le frecventează... Nu se poate spune că cel care insinuează minte, deoarece nu acuză și poate retracta. Dar a reușit să semene îndoiala. Victimizarea este foarte utilizată de grupurile care au suferit nedreptăți, discriminări sau chiar persecuții. Aceste fapte regretabile pot fi cu totul autentice, dar evocarea lor repetată, cu orice ocazie, merge dincolo de simpla păstrare a faptelor: a se prezenta ca victimă determină acceptarea revendicărilor ca o compensație dreaptă pentru ceea ce a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și trâmbițașii au rămas uimiți de cântecul străinului. Unul dintre trâmbițași s-a aruncat deodată în apă și, sunând atacul, a trecut pe celălalt țărm. Atunci, Caesar ar fi spus că trebuie să urmeze calea pe care destinul, norocul și nedreptatea dușmanilor i-a arătat-o. A adăugat apoi celebrele cuvinte Zarurile au fost aruncate (în lat. Alea iacta est). Caesar a trecut îndrăzneț Rubiconul, a fost triumfător în fața lui Pompei și a devenit singur stăpân al Romei. Va muri însă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Popescu și Ștefan Neagoe. Paloda lui Ștefan Neagoe, înființată la 5 feb ruar ie 1881 și cu o existență de 21 de ani, - deloc efemeră, a a vut drept crez și program „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Ea a fost permanent o tribună a luptei pentru liberalism și democrație, mereu cu preocupări pentru școala țăranilor, a școlii în general, a bisericii și a răspândirii meseriilor, o gazetă care a promovat frumosul, a încurajat literatura în toate formele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
indignare că întrunul din numerele ziarului „Păreri”, la rubrica „Dușmanul poporului” în articolul „Primarul comunei Priponești”, semnat: „Un țăran din Priponești” se relatează că un grup de țărani s au plâns prefect ului împotriva primarului Scumpu - „dușman al poporului”. Câtă nedreptate e pe lumea aceasta! Tatăl meu n-a fost un dușman al poporului, ci un dușman înverșunat al comunismului, un demn reprezentant al P.N.Ț. pentru care Iuliu Maniu era considerat un idol al neamului românesc, un mare patriot, un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să rămână impasibil la o asemenea încriminare? Poate să rămână impasibil când se știe că dacă cineva calomniază, ceva rămâne în inconștient, chiar dacă ulterior se confirmă calomnia? Fiii satului Priponești trebuie să știe că articolul în cauză însemna o mare nedreptate săvârșită împotriva tatălui meu de presa acelor vremuri. Ceea ce a înțeles și autorul cărții discutate. Mai ales că, după câte mi s-a precizat, domnul Petre Scumpu nu a fost un simplu cetățean al comunei, ci unul care a fost
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
toată atenția pentru dânșii. I ar c ând era vorba să-i susțină pe aceștia în lupta cu greutățile vieții, Hamangiu era prezent, gata să se lupte, să stăruie și să rupă chiar prietenii, atunci când voia să se facă o nedreptate meritului. Câți dintre acei cari dețin azi situații î nsem nate în Stat sau își au asigurată o poziție socială bună, ar fi putut-o face fără concursul dezinteresat, sincer și plin de dragoste al lui Hamangiu? Câte energii și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
proces de producție. "Revoluția industrială genera procese sociale și politice care duceau la modificarea legilor și instituțiilor; se constituiau clase sociale noi, se nășteau forme noi de bogăție și sărăcie. Epoca industrială deschidea oportunități noi și, în paralel, genera noi nedreptăți. Enciclica lui Leon XIII semnala deschiderea oficială a Bisericii Catolice față de noua eră, care era analizată și evaluată în principalele sale teze sociale și economice." (Baggio, 2002, p. 285). Aceleași informații le-am găsit și în Enciclopedia de filosofie și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]