3,146 matches
-
argumentelor raționaliste ale matematicilor. În atenția filosofilor se afla același om concret, dar care era pus în fața adevărului matematic al lui 2 x 2 = 4, împotriva căruia se puteau aduce mai greu argumente sau contraargumente senzoriale, de susținere sau de negare. Faptul că această operație matematică este adevărată sau nu, spunea Kant, ține de structura însăși a spiritului uman, ale cărei elemente primare pot fi identificate de la o vârstă fragedă. Omul concret era considerat dintr-o perspectivă mai largă, cu o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a semnificației nu mai urmează regulile comune, având o structură și o funcționare proprii. Dacă pentru conștiința vorbitorului și a interlocutorului, semnul lingvistic preexistă procesul de comunicare, semnul poetic nu are o existență anterioară actului creației; el ia naștere prin negarea dialectică a semnului lingvistic. Anterior există numai posibilitatea și căile acestei negări"105. În cazul limbajului poetic, raportul dintre planul expresiei și planul conținutului este extrem de complex: expresia, semnificantul, dobândește rol activ în construirea semnificației, iar semnificatul devine la rândul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funcționare proprii. Dacă pentru conștiința vorbitorului și a interlocutorului, semnul lingvistic preexistă procesul de comunicare, semnul poetic nu are o existență anterioară actului creației; el ia naștere prin negarea dialectică a semnului lingvistic. Anterior există numai posibilitatea și căile acestei negări"105. În cazul limbajului poetic, raportul dintre planul expresiei și planul conținutului este extrem de complex: expresia, semnificantul, dobândește rol activ în construirea semnificației, iar semnificatul devine la rândul lui semnificant de gradul doi, prin reorganizarea funcțională a relațiilor dintre expresie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dezirabilă în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane constă în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parțial necesar și ceva este divin 44. O propoziție precum "Nimic nu există" este falsă. Pentru Hartshorne, este necesar adevărat că ceva există, dar acest lucru nu înseamnă că ceea ce există, există în mod necesar. Cel mai important raționament pentru negarea conceperii neființei este faptul că neființa nu este cunoscută. A fi capabil de existență înseamnă a putea fi cunoscut, iar a putea fi cunoscut înseamnă că e posibil să exiști. Prin urmare, neființa nu reprezintă o posibilitate. Nici măcar o ființă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
elementele pe care le regăsim și la Anselm, dar care nu au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca și totalitate cosmologică 73. Se poate spune că Anselm folosește metoda reducerii la absurd în argumentarea sa: el construiește negarea concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" nu este de fapt "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trebui sa ni se pară, din perspectiva argumentelor lui Descartes, la fel de absurd precum conceperea unei zebre fără dungi albe și negre. Gassendi arată în critica sa că atunci când ne referim la o persoană, am presupus că ea există. Aserțiunile sau negările despre existența nu ar trebui gândite niciodată ca și cum subscriu sau neagă o proprietate pentru ceva115. După Gassendi, existența lui Dumnezeu nu este mai justificată decât cea a unui triunghi deoarece esența și a lui Dumnezeu, și a triunghiului pot fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Analizându-l pe Kant și subliniind influența filosofiei lui David Hume, Louis Doupre consideră că tranziția de la idee la existență poate fi făcută doar cu ajutorul unor evidențe empirice. Putem să îl imaginăm pe Dumnezeu într-o asemenea manieră încât o negare a existenței sale ar fi contradictorie, dar acest proces rămâne o intuiție până când demonstrăm printr-o evidență empirică că într-adevăr există lucrul respectiv 130. William Alston realizează o critică similară arătând că "există" nu poate fi un predicat. Înainte de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este un predicat real deoarece a atribui existența unui lucru implică doar a spune că un obiect x este un obiect x. Dacă existența ar fi un predicat real atunci orice afirmație despre ea ar fi o tautologie și orice negare ar reprezenta o contradicție în sine146. Revenind la observațiile lui Adrian Niță, trebuie spus că distincția dintre predicat real și predicat logic este problematică. După Kant, un predicat real este o determinare, iar determinarea este un predicat care se adaugă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care este "neidentic cu sine" nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat puțin asupra ideii că existența este negarea numărului zero. După Frege, aserțiunile existențiale sunt de felul aserțiunilor numerice. De exemplu, într-o propoziție în care se neagă existența a ceva, precum această propoziție: "Nu există nici un triunghi dreptunghic echilateral" nu se spune nimic despre un obiect (triunghiul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conceptul de existență. După Frege, existența este un concept de treapta a doua deoarece nu se referă la obiecte, ci la concepte. Existența este o proprietate a conceptelor. Existența este analogă numărului deoarece afirmarea existenței nu este nimic altceva decât negarea numărului zero. Care sunt consecințele acestei idei asupra argumentului ontologic? În condițiile în care existența este o proprietate a conceptului, demonstrația ontologică a existenței lui Dumnezeu își pierde sensul 168. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentului ontologic, critică atât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o aserțiune sau negare singulară despre existență. Atunci când spunem "Homer există" sau "Homer nu există", Frege recunoaște că propoziția "Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere că numele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere că numele proprii veritabile servesc pentru a introduce referentul lor în propoziție și astfel nici o aserțiune sau negare plină de înțeles nu poate fi generată 172. Frege considera în "Fundamentele aritmeticii" că nu este corect să spunem că un nume comun este un nume al unui lucru deoarece se creează astfel aparența că numărul ar fi proprietate al
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
însuși. Proprietatea "dreptunghic" nu-i aparține conceptului "triunghi dreptunghic", dar propoziția "nu există nici un triunghi rectiliniu echilateral" exprimă o proprietate a conceptului "triunghi dreptunghic rectiliniu echilateral". Pentru Frege existența este analogă numărului deoarece afirmarea existenței se referă de fapt la negarea numărului 0. Din faptul că existența este o proprietate a conceptului (astfel ea neputându-se număra printre notele unui concept), demonstrația ontologică a existenței lui Dumnezeu, nu își atinge ținta 173. Frege nu a vorbit despre o "ontologie formală", dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reprezenta o imposibilitate din punct de vedere fizic, dar nu există o contradicție în sine în interiorul ideii (este posibil din punct de vedere logic). A fi necesar, înseamnă din punct de vedere logic că ar reprezenta o contradicție în sine negarea unui astfel de adevăr. Spre exemplu, 2 + 2 = 4 este un adevăr necesar, un adevăr bazat pe logică, pe înțelesul conceptelor și pe conexiune necesară între proprietăți 234. Putem să considerăm posibil ca adevărat în anumite lumi posibile și necesar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mare decât unul care ar fi putut să nu existe. (4) Este imaginabil că nici un Dumnezeu nu există. (5) Cele patru premise nu pot fi toate corecte. (6) Pentru a scăpa de contradicție cel puțin una dintre premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu existe. (4) Este imaginabil că nici un Dumnezeu nu există. (5) Cele patru premise nu pot fi toate corecte. (6) Pentru a scăpa de contradicție cel puțin una dintre premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
toate corecte. (6) Pentru a scăpa de contradicție cel puțin una dintre premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
său aprioric 453. Scopul neoclasicismului era de a depăși inadvertențele și contradicțiile teismului clasic și de a-și impune propriile concepții. Teismul clasic a avut susținători importanți precum Anselm Aquinas, Leibniz, Descartes sau Kant, iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și schimbare în ființa supremă. Lipsa unei astfel de posibilități de dezvoltare și schimbare duce la concluzia că Dumnezeu nu se poate schimba 454. Hartshorne propune, contrar punctelor esențiale ale teismului clasic, că Dumnezeu trebuie privit ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
admiră și care-i sunt prieteni. Prin contactul cu grupul, tânărul adoptă limbajul, capacitățile și aptitudinile, asimilând o serie de valori și norme specifice grupului. Când în cadrul grupului predomină sentimentele de frustrare, insatisfacție socială, de violență și agresivitate apare nevoia negării societății și constituirea alteia nouă pe baza propriilor valori la nivelul grupului. În cadrul acestor grupuri respectarea normelor capătă o importanță fundamentală, deoarece participarea în cadrul său permite instaurarea unui proces de integrare. Subcultura grupului influențează apariția proceselor de educație și adaptare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sex. Discriminarea de vârstă se referă la acțiunile întreprinse atât la nivel personal, cât și instituțional, cu scopul de a refuza sau limita oportunitățile pentru unii oameni pe baza vârstei (8). Există patru reacții de bază în fața discriminării: acceptarea/aprobarea, negarea, evitarea, reforma/schimbarea (individual, organizat sau organizațional). În afară de prejudicii și discriminări, există o serie de mituri, atitudini și gândiri stereotipe asociate ageism ului (caseta 56.1). Caseta 56.1. Stereotipii asociate ageism-ului Cei mai mulți vârstnici sunt bolnavi, au dizabilități, prezentându-se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
înțelese și urmate de pacienții vârstnici, medicul ar trebui să țină cont de numeroase recomandări (tabelul 56.2). 56.5. Abuzul la vârstnici În cazul abuzurilor produse asupra vârstnicilor, în special asupra celor dependenți, medicii s-ar putea confrunta cu negarea și refuzul victimelor de a dezvălui adevărul, chiar dacă dezvăluirea i-ar putea proteja. Motivul ar fi îngrijorarea, de cele mai multe ori întemeiată, că s-ar putea solda cu alte acte de violență. Astfel, trebuie luat în considerare faptul că personalul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
Dar Summa înseamnă baza teologiei catolice și atunci înțelegerea acestei teologii nu e posibilă fără cunoașterea temeinică a filosofului păgân! Afară de aceasta, a decreta pe un singur autor, anterior creștinismului, unica și suprema valoare a rațiunii omenești, faptul acesta implică negarea oricărei posibilități de a mai apărea în lume vreun filosof de talia lui Aristotel. Și presupunând că acest filosof ar apărea chiar în sânul Bisericii romane, cu un sistem rațional mult mai adecvat doctrinei creștine, ce-ar face în acest
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu mai are sens. Am fi însă unilaterali dacă am socoti întreaga cultură modernă alunecată pe această pantă a non sensului. În realitate sunt două puteri care o animă: o putere de afirmare a spiritului religios și o putere de negare a lui. Negativismul culturii moderne e numai un aspect al acestei lupte. El nu se poate concepe și nici n-ar putea exista decât în opoziție cu contrariul lui. Negativismul e spiritul demonizat al culturii moderne și el nu poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]