3,700 matches
-
E ziua mare a mântuirii omenirii. E prăznuirea zilei când Mântuitorul a dovedit puterea de biruință a luminii asupra întunericului, a dreptății asupra nedreptății, a adevărului asupra minciunii. E momentul când suferința s-a dovedit a fi fundamentul unei credințe nemuritoare. Suferim!.. Da, iubiți credincioși... Și, Mântuitorul a suferit!.. Dar, ce înseamnă suferința noastră față de a Lui!.. Suferința este izvorul de apă vie. Suferim toți... Așa este! Vom mai suferi, poate!.. Să fim demni și conștienți în această suferință. învierea este
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
imaginea lui mintală va rămâne veșnic în lumea invizibilă unde s-a imprimat. Imaginile și ideile, ca expresie a gândului(de origine divină) nu dispar niciodată, ele sunt o formă de manifestare a corpului astral, al spiritului nostru care este nemuritor. Persoanele numite ”lucizi” și "clarvăzători”, au vederi și auz spiritual, ei pot vedea și cu ochii închiși și cu ochii deschiși, ceea ce denotă o independență între vederea fizică și cea spirituală. Ei văd dincolo, în lumea cealaltă. Iorgu își aminti
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
formează așa numitul "perispirit”. Facultățile spiritului nu au nimic comun cu materia. Inteligența, judecata, voința... sunt parte din spiritul nostru, care, nu se nasc din sânge, mușchi sau materia creierului nostru. Cu alte cuvinte spiritul nostru persistă, el va rămâne nemuritor. După moarte, materia fizică se reîntoarce în lumea fizică de unde a fost încorporată, iar spiritul își va continua drumul ca spirit liber în lumea astrală... Particulele fluidice(curenții invizibili eterici), sunt într-o continuă vibrație, care pun în mișcare toate
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
devină cât mai Îngrijită, mai frumoasă și mai stilizată sunt necesare două asemenea corecturi integrale plus una de revizie finală. Ai observat, sper, că eu consider eseurile tale ca (pe) un tot organic, ca o singură carte, dedicată În Întregime nemuritorului poet Ion Barbu. Este o carte prin care ne faci mai accesibil sensul capodoperei barbiene „Joc secund” și În care-i combați cu vigoare pamfletară, polemică, cu asprime și fără menajamente pe toți cei ce, intenționat sau involuntar, au deformat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
apăr, ci speram să devin În sfârșit om, dar nu În sensul descris de caietul cu coperți albastre - care vorbea În mare parte despre cum să ții drumul de mijloc -, să găsesc pe dinăuntrul meu Șaman 81 ceva puternic, adevărat, nemuritor și abia din acel punct să mă reapuc de scris. A fi detașat mi se părea un simplu act de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce Înro‑ bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
atingeau palma, picăturile de sânge se uscau pe loc și se fărâmițau și deveneau praf, care Îmi scăpa printre degete. În același timp, o voce striga undeva În spatele meu : „Dacă totuși ai reuși să salvezi măcar o picătură, ai deveni nemuritoare. Salvează o picătură, o singură picătură...“. 175 8 Tinctura Soarelui Tinctura Soarelui Își are originea Într-un foc pur, perfect, subtil. În virtutea acestui lucru, acesta depășește cu mult alte spirite și tincturi ale meta- lelor. El rămâne fixat neîncetat, când
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să mă apăr, ci speram să devin în sfârșit om, dar nu în sensul descris de caietul cu coperți albastre - care vorbea în mare parte despre cum să ții drumul de mijloc -, să găsesc pe dinăuntrul meu ceva puternic, adevărat, nemuritor și abia din acel punct să mă reapuc de scris. A fi detașat mi se părea un simplu act de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce înro bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
atingeau palma, picăturile de sânge se uscau pe loc și se fărâmițau și deveneau praf, care îmi scăpa printre degete. În același timp, o voce striga undeva în spatele meu : „Dacă totuși ai reuși să salvezi măcar o picătură, ai deveni nemuritoare. Salvează o picătură, o singură picătură...“. Tinctura Soarelui Planul lui Jean-Claude în legătură cu mine nu mersese așa cum sperase el. Îi simțeam de la distanță ostilitatea și bănuiam că devenisem pentru el o prezență cel puțin jenantă, poate chiar inoportună. Cunoscusem în sfârșit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
M-a asigurat că s-a gândit să dea o nouă formă marii sale opere Ars magna combinatoria și pare a fi cocotologia, pe care el primul a sugerat-o, un considerabil monument de înțelepciune. APENDICE Don Fulgencio, care continuă nemuritor să trăiască, gândește să scrie in extenso un Tratat critico-comparativ de Cocotologie rațională în două tomuri cel puțin, de patru sute de pagini fiecare, cu bibliografia sa, notele sale și notele la note, cu grafică cu tot. Toată schela, în sfârșit
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
ar fi adormit, la vremea potrivită, strănepoții În poala ei, În vreme ce le-ar fi Înșirat În șoaptă nemaipomenitele isprăvi ale croitorașului cel viteaz. Ar fi atins, sigur, suta de ani, ar fi legănat și fiii strănepoților, ar fi devenit, poate, nemuritoare, asta, desigur, Într-un basm pe care un alt Andersen l-ar fi scris. Antonia și cei 1001 strănepoți s-ar fi numit, poate, povestea. Antonia stătea mai departe singură, așteptînd răbdătoare vizita săptămînală a lui Thomas. Îl ospăta cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
era o lume aparte. Cum ar fi arătat un fiu al lui Thomas născut de o siciliană? Asemenea contelui Salina, dar nu neapărat. Oricum, posibil. Eroul lui Lampedusa avea ascendență germanică, era absolut memorabil, iar Burt Lancaster Îl făcuse chiar nemuritor, Visconti punînd și el pecete. Cam așa ar fi putut, la o anumită vîrstă, să arate fiul sicilian al lui Thomas, un fel de semizeu care... Imaginația tatălui-netată, nemărginită, era capabilă de orice; cine știe Însă cum Îi erau urmașii-neurmași
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
douăzeci de ani, pentru a-și mai trage sufletul și liniști mintea, după tot felul de zburdălnicii, ajungea iarăși În bibliotecă. CÎteva zile, o săptămînă cel mult, după care dădea iar fuga În Christiania; acolo se simțea cel mai puternic, nemuritor; cum să moară cînd era tot numai dorință și mușchi, tendoane de fier, născut să-și folosească din plin trupul dat, nu să-l omoare prin biblioteci și săli de curs, Îngropîndu-l, apoi, Într-un pat conjugal? Fără trup, nici
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ai urmași...“ Ce era să facă, să strige că are zeci, poate chiar sute, cine putea ști cîte doze puteau fi preparate dintr-o donație? Stai liniștită, nici o bunică nu are atîția nepoți ca tine! SÎnge din sîngele tău! Ești nemuritoare! Vei avea nenumărați strănepoți, stră-strănepoți, și tot așa pînă la capătul veacurilor! Cum să-i spună? Bunica aștepta un prunc pe care să-l atingă ea, să-l adoarmă cîntîndu-i. Mai erau, dacă așa se petrecuseră lucrurile În cazul Marika
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În nici un timp. Rămîn pe dinafară, deși trăiesc Înăuntru. Nicăieri. Nu se poate spune sigur dacă aceștia consumă timp sau ei sînt consumați de timp; Thomas credea că mai sînt și unii, numărați pe degete, care emană timp, aceștia erau nemuritori, Isus ar fi fost unul. Nemulțumirile lui Jesper erau atît de multe, de la revenire, Încît nu mai era loc să mai adauge și Thomas vreuna de-a sa, atunci cînd se Întîlneau. De aceea, Thomas sau tăcea, ascultînd răbdător, chiar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu era deloc; mințile lor Încinse o credeau așa, o Împingeau În legendă: asta Însemna, după alții, că Adanil nu mai avea mult pînă să moară, pentru că deja consumase tot. Aproape tot, se ivise Thomas. Alții susțineau că Adanil era nemuritoare, o Întîlniseră și bunicii lor, și străbunicii, toți Înaintașii, mii de ani, chiar și maimuțele din pom ; din ea și un urangutan se născuse, probabil, primul om, asta trebuia să mai audă Antonia. Eva Adanil! Și Eva știută poftise. Își
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o mîță, sforăia alături, obosită după o Încleștare fierbinte, Ingrid; și ea avea să moară, nu scăpa nimeni; doi morți Într-un pat. Aproape că Îi venea să strige din răsputeri, de acolo, de pe catafalc, spre cer, că el e nemuritor, cum să vină Clipa? Chiar dacă ar mai fi trăit o sută de ani, o mie, aceasta venea; peste o mie, momentul era ca și sosit, de vreme ce nu putea fi evitat. Ce rost mai aveau, atunci, toate? Dar plăcerile, Thomas? Le-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
prin care Victor îmi oferea „cadou” vaste hălci de timp. nu știu de ce era obsedat Victor, încă de la acea vîrstă, totuși fragedă, de problema timpului. în ce mă privește, pe la vîrsta de șase sau șapte sau opt ani mă consideram nemuritor, nu mi se părea de loc că stocul meu de timp ar fi fost amenințat într-un fel sau altul, că risca să se diminueze. Victor dorea însă să-mi dubleze rezerva de timp prin oferirea soluțiilor sale. mecanica demersului
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de la Casa monteoru mai era și un fel de acvariu în care înotau laolaltă peștișori roșii-inofensivi și rechini mari-zîmbitori, broscuțe de baltă gălăgioase și pești-spadă tăcuți și atenți, viermișori făcuți să trăiască doar pe durata unui sezon literar și balene nemuritoare, lipitori placide și veritabili căluți de mare, sirene dulci și meduze veninoase... Unii dintre cei care veneau acolo erau în mod vizibil unicate umane, altfel spus aveau calitatea tragică de a fi ultimele exemplare ale speciilor respective. Un poet precum
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
terestre sânt muritoare. Eu pledând, la rândul meu, pe baza diferitelor experiențe mistice orientale, că trupul, de fapt, este o închisoare pentru spirit. Și că, o dată spiritul eliberat, el capătă o libertate binecuvântată și că devine, la o scară redusă, nemuritor, asemeni lui Dumnezeu. - Bunică-mea, curălăreasa - catadicsi Genel scârbit să-i descurce - zicea că toți oamenii, când moare, se transformă în niște gândaci. - E discutabil, înlătură spectrul politicos ipoteza. Însă nu această chestiune pe care ați ridicat-o a fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bălegar de lângă mantinele trotuarului, o margaretă. Jumulind-o petală cu petală și străduindu- se, în acest fel ca, la dilemele sale, să primească răspunsul botanic asupra extincției sau imortalității sufletului omenesc. - E făptura umană spirit nemuritor?... Nu. Nu-i spirit nemuritor... E, săraca de dânsa, spirit nemuritor?... Nu-i spirit nemuritor... Să fi fost Eulampia, prima mea iubită, prietenă de-a mamei. Cu înfățișarea ei cadaverică și imobilitatea sa de cartof, spirit nemuritor?... Nu prea părea... Păi, atunci dai și peste
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
petală și străduindu- se, în acest fel ca, la dilemele sale, să primească răspunsul botanic asupra extincției sau imortalității sufletului omenesc. - E făptura umană spirit nemuritor?... Nu. Nu-i spirit nemuritor... E, săraca de dânsa, spirit nemuritor?... Nu-i spirit nemuritor... Să fi fost Eulampia, prima mea iubită, prietenă de-a mamei. Cu înfățișarea ei cadaverică și imobilitatea sa de cartof, spirit nemuritor?... Nu prea părea... Păi, atunci dai și peste mortăciunea de mătușă-mea, Haricleea și pici la controversă. Fiindcă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mamei. Cu înfățișarea ei cadaverică și imobilitatea sa de cartof, spirit nemuritor?... Nu prea părea... Păi, atunci dai și peste mortăciunea de mătușă-mea, Haricleea și pici la controversă. Fiindcă, în mod sigur, mătușă-mea cea răpciugoasă nu era spirit nemuritor... - Pițipoanco, zboară-i dintele și potcovește-l!... Mortăciunea fumurie garibaldește că tu ai plăti-o și pe cursa asta, scămoșatule... Însă nici n-apucă Spectrul să se bucure, că ultima petală, cea de-a patruzeci și una, păru să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-l!... Mortăciunea fumurie garibaldește că tu ai plăti-o și pe cursa asta, scămoșatule... Însă nici n-apucă Spectrul să se bucure, că ultima petală, cea de-a patruzeci și una, păru să-i confirme ipoteza că spiritul omenesc e nemuritor și, conform hinduismului, că, imediat după moarte, s-ar muta, cu tot calabalâcul, într-alt corp. Filând cu degetele sale de cartofor grațios, același Spectru o descoperi, lipită de spatele celei de-a patruzeci și una petale, pe cea de-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mare... Când eram la mare ne împroșcam cu nisip, chiuiam, ne umpleam gurile cu apă sărată și ne stropeam peste tot... Serile, ne retrăgeam în doi, după stânci, prăjeam pește și cântam la muzicuță. Zgomotele valurilor nu reușeau să acopere nemuritoarele cuvinte ale baladei: "Ce-ți mai trebuie cuvinte, dacă ești iubirea mea?" Târziu, adormeam... Despre partea cu culcatul îmi permiteți să nu vă mărturisesc mai mult. 327 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Doamne, m-am gândit, și eu am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îndoielele, dar și toate descoperirile lui tăinuite. Înțeleptul evreu se uita cu oarecare curiozitate la fața visătoare a lui Dan. - Ei? - Pe deplin așa cum mi-ai spus-o, dascăle - zise Dan - azi sânt încredințat că vremea nemărginită este făptură a nemuritorului nostru suflet. Am trăit în viitor. Îți spun, acuma am doi oameni cu totului deosebiți în mine - unul, călugărul Dan, care vorbește cu tine și trăiește în vremile domniei lui Alexandru-vodă, altul cu alt nume, trăind peste cinci sute de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]