3,942 matches
-
În plus abstracție de un punct sensibil: Transilvania. La Consiliul de coroană convocat pentru a se lua o decizie, Carol a avut surpriza (așa ceva nu i se mai Întâmplase!) să se vadă dezavuat de majoritatea demnitarilor. Soluția — provizorie — a fost neutralitatea. Cumplită lovitură pentru bătrânul rege. Vremea lui trecuse. România intra În vâltoarea unor vremuri noi. Un trist sfârșit de domnie. O umbră se așternuse asupra tabloului și cu câțiva ani Înainte, la 1907. Atunci s-au răsculat țăranii: cea mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În plus, regina Maria era englezoaică, nepoată a reginei Victoria. Rolul ei În noua orientare a Curții a fost Însemnat. Jocurile le-a condus prim-ministrul liberal Ionel Brătianu (fiul lui I.C. Brătianu), care a evoluat treptat și abil dinspre neutralitate spre angajarea alături de Antantă. Cererile României au fost acceptate și incluse În convenția Încheiată cu aliații În august 1916; printre ele figura Încorporarea unui teritoriu care mergea chiar mai departe de actuala graniță occidentală a României, atingând Tisa, atât În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
șefi în vârstă, dar și cadre tinere înșiruite pe o canapea. Controlorul general, fostul președinte al Camerei Deputaților, doctori islamici în abayya cu keffieh-uri roșu cu alb (cele ale palestinienilor sunt negru cu alb; dacă sunt doar albe, ele exprimă neutralitatea), alături de câțiva oameni de știință, avocați și/sau medici îmbrăcați în costume europene. Ospitalitate cordială. De cealaltă parte a frontierei, acești oameni ar sta după gratii. Siria pedepsește oficial cu moartea apartenența la organizația Frații musulmani; în realitatea curentă însă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
declarațiile d-lui Molotov, privitoare la raporturile cu România și de chestia Basarabiei. Că d. M. a spus că Basarabia nu poate fi pricină de războiu, e adevărat, și R. considera asta ca un avertisment pentru România ca să rămâie în neutralitatea de până acum. A mai adăogat un lucru, pe care ziarele noastre nu l-au reprodus: că Rusia ( a zis d. M.) nu aprovizionează Germania cum se spune; România în schimb face acest lucru într-o mare măsură (acesta ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
făcută cu scopul de a justifica acțiunile viitoare ale sultanului. Că este așa ne-o demonstrează faptul că, încă de la începutul anului, Baiazid al II-lea începuse pregătirile. Lovitura împotriva Moldovei era bine chibzuită. Prin tratatele încheiate, turcii își asiguraseră neutralitatea Ungariei și Veneției. Moldova putea fi atacată cu siguranța că nimeni n-o va ajuta în vreun fel. Cronicile noastre sunt foarte laconice în relatarea cuceririi celor două cetăți de către turci. În schimb, cronicile turcești ne furnizează informații bogate, chiar dacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
evenimentelor din deceniul al doilea al secolului XX. În 1913 a fost încorporat și a participat la cel de al doilea război balcanic, la campania din Bulgaria de unde s-a întors cu dureroase impresii, rememorate în amintirile sale. În anii neutralității din Marele Război a revenit la catedra din satul Bogata. În ianuarie 1916 revizorul școlar C.T. Mălinescu a trimis Ministerului un tabel cu 49 de învățători concentrați și 32 concentrabili. El a subliniat cu roșu numele unor învățători S.T. Kirileanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în 1889, devenind inginer la Căile Ferate; deputat de Gorj (1895); ministru al Lucrărilor Publice (1897-1899; 1901-1902); ministru al Afacerilor Externe, la Interne, prim ministru (1908, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926, 1927); din ianuarie 1909 este președinte P.N.L.; în 1914 a susținut neutralitatea țării; a încheiat cu Rusia, Franța, Anglia și Italia convenția militară privitoare la intrarea României în război; se retrage de la guvern în februarie 1918, pentru a nu semna armistițiul, și revine în septembrie 1918; participă la Conferința Păcii de la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de guvernul român), pe de altă parte, pentru semnarea altor convenții comerciale a căror negocieri trenau din cauza obiecțiilor ridicate de partea română. În Consiliul de Coroană de la Cotroceni din ziua de 6 septembrie, personalități politice de diverse orientări au considerat neutralitatea ca fiind singura formulă posibilă, potrivită intereselor României în conjunctura existentă. Nicolae Iorga spunea: „Facem astăzi o altă politică decât pe aceea pe care o avem în inimă. Nu o putem face decât pe aceea de azi. Neutralitate demnă și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au considerat neutralitatea ca fiind singura formulă posibilă, potrivită intereselor României în conjunctura existentă. Nicolae Iorga spunea: „Facem astăzi o altă politică decât pe aceea pe care o avem în inimă. Nu o putem face decât pe aceea de azi. Neutralitate demnă și onestă !” Gheorghe Tătărescu arăta: „Cred că discuția de azi se rezumă la întrebarea ce atitudine să luăm ? Un singur răspuns: nu putem altfel... Când avem atât de mari amenințări, armata trebuie să stea la hotare, ,,Avem obligații morale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
azi se rezumă la întrebarea ce atitudine să luăm ? Un singur răspuns: nu putem altfel... Când avem atât de mari amenințări, armata trebuie să stea la hotare, ,,Avem obligații morale față de Polonia, fiindcă suntem aliați (subl. ns., V.M.). În acestă neutralitate să ținem seama de realități: legătura cu Polonia, Conferința Păcii ...”. Ideea subliniată da Consiliul de Coroană de a se respecta obligațiile morale față de Polonia, fiindcă suntem aliați, a fost astfel comentată de un strălucit diplomat al vremii, René Massigli, pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Coroană de a se respecta obligațiile morale față de Polonia, fiindcă suntem aliați, a fost astfel comentată de un strălucit diplomat al vremii, René Massigli, pe atunci ambasador al Franței la Ankara: „Guvernul român nu a proclamat pur și simplu o neutralitate, ci el a găsit într-o formulă echivocă mijlocul de a continua prin teritoriul român relațiile aliaților cu armata polonă în retragere; de asemenea, el a ușurat evacuarea elementelor din care se vor constitui în Franța noi divizii”. Adevărul este
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
constitui în Franța noi divizii”. Adevărul este că tratatul de alianță româno-polon, încheiat în martie 1921, sub ministeriatul lui Take Ionescu, și reînnoit de mai multe ori, nu mai avea nici o valoare practică în conjunctura din septembrie 1939. Statutul de neutralitate a permis României ca, la sfârșitul lunii august și în primele zile ale lui septembrie, să livreze Poloniei circa 1.000 de tone de produse petroliere pe linia Cernăuți-Lemberg. Aceste livrări s-au făcut sub presiunea și amenințările Berlinului, care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să spun de la început, pentru a nu avea discuții la fiecare caz în parte, că, după dreptul internațional, tranzitul de armament nu poate fi refuzat de o țară neutră”, subliniind că „a împiedica tranzitul nu mai este un act de neutralitate, ci de parțialitate”. Gestul României a fost apreciat și recunoscut de reprezentanții oficiali ai Poloniei. Cunoscutul istoric polon Henryk Batowski, un mare prieten al României și colaborator apropiat al istoricilor români, relaterază în lucrările sale astfel de situații și aduce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
luat cel dintâi cuvântul, precum fusese convenit din vreme cu Brătianu, ținând să arate de la început care era în concepția lui rostul acestui Consiliu de Coroană. La Sinaia, unchiul său chemase pe fruntașii țării ca să ia o hotărâre, război sau neutralitate. Acum regele ținea să precizeze de îndată că nu era vorba să se mai ia o hotărâre, fiindcă aceasta era deja luată. El convocase însă pe reprezentanții tuturor partidelor pentru a le comunica această hotărâre și pentru a le cere
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a mai avut loc ca la Sinaia, în limba franceză, ci în limba română. România Veche murise în clipa în care se ridicau cele dintâi raze ale zorilor României Noi [...] În rezumat, Regele Ferdinand a spus că în situația actuală neutralitatea nu mai este cu putință, România trebuie să ia o hotărâre și să aleagă. Soarta războiului înclină spre Înțelegere [Antanta n.n.], dar, oricum ar fi, România nu poate lupta alături de Puterile Centrale, căci ar însemna să mergem împotriva întregii evoluțiuni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în care harta lumii se preface, o țară ca a noastră, o țară cu aspirațiuni naționale, nu poate să rămână neutră până la capăt, fără să-și compromită definitiv întreg viitorul. Prin urmare, a continuat Brătianu, se impune să ieșim din neutralitate, dar, pe de altă parte, având drept ideal unitatea națională, suntem datori să urmărim realizarea lui, căci cine știe dacă în decursul veacurilor vom găsi un prilej atât de prielnic ca cel de azi. Iată de ce nu putem să mergem
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
știe dacă în decursul veacurilor vom găsi un prilej atât de prielnic ca cel de azi. Iată de ce nu putem să mergem decât alături de Aliați și în contra Puterilor Centrale. După aceea, Brătianu a explicat în scurte cuvinte politica sa în timpul neutralității, precum și pregătirea diplomatică a războiului, conchizând: „Și eu, și țara suntem în ceasul de față angajați, nu mai putem da înapoi.” Era mărturisirea solemnă a faptului împlinit. Brătianu a mai adăugat câteva cuvinte despre pregătirile militare și a sfârșit spunând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
proiect omitea menționarea Constantinopolului. Dar intențiile guvernului rus cu privire la acest oraș rezultau din dorința sa de a vedea sfârșitul dominației turcești pe teritoriul european. Cu Franța, lucrurile au mers mai greu. Dacă guvernul englez a acceptat, cel de la Paris reclama neutralitatea Strâmtorilor și organizarea Constantinopolului sub un statut internațional, analog celui al Tangerului. Propunerea franceză era pentru Rusia cea mai proastă soluție. Neutralitatea Strâmtorilor era la discreția celei mai mari forțe maritime, ori Rusia nu o avea. Până la urmă, Franța a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
teritoriul european. Cu Franța, lucrurile au mers mai greu. Dacă guvernul englez a acceptat, cel de la Paris reclama neutralitatea Strâmtorilor și organizarea Constantinopolului sub un statut internațional, analog celui al Tangerului. Propunerea franceză era pentru Rusia cea mai proastă soluție. Neutralitatea Strâmtorilor era la discreția celei mai mari forțe maritime, ori Rusia nu o avea. Până la urmă, Franța a acceptat. În scrisoarea trimisă, la 15 martie, de Sazonov guvernelor de la Londra și Paris, se spunea: „Desfășurarea ultimelor evenimente îl determină pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ar fi ajutat pe Nicolae Vogoride în lupta împotriva clericilor unioniști. Lipsesc, din păcate, informații mai detaliate despre modul de desfășurare a alegerillor de la Huși. Unii cercetători menționează faptul că episcopul ar fi cerut preoților să adopte o atitudine de neutralitate față de problema Unirii. Totuși, episcopul Meletie Istrati era bolnav și, deci, este greu de apreciat influența lui politică în lipsa unor documente grăitoare. Cert este faptul că deși atitudinea lui Meletie Istrati a fost separatistă, spre sfârșitul vieții, această atitudine se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1937, a volumului II purta chiar subtitlul Războiul ‒, Sabina Cantacuzino acordă puțin spațiu perioadei dintre începutul războiului și intrarea României în luptă de partea Aliaților (15 august 1916). De altfel, în ediția princeps, secțiunea referitoare la această perioadă, intitulată „Neutralitatea. 1914‒1916“, are numerotate cele (doar) 12 pagini cu cifre romane, numerotarea cu cifre arabe începând abia odată cu secțiunea „Războiul României. 1916‒1919“. Este evident că autoarea a dorit să prezinte în primul rând contribuția României la război ‒ eforturile militare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că într-o zi, fie chiar depărtată, scutură tot ce l învăluie și apare triumfător și strașnic. Eu pot să îndrăznesc a i-l spune și voi fi crezută, vorbind acum, când nu mai am nici o năzuință pământească. războiul 1914-1919 neutralitatea 1914-1916 Plecam la Carlsbad cu mama și cu Pia, când, în gară la Predeal, Ionel ne aduse știrea despre asasinatul arhiducelui Franz Ferdinand. Cunoscând situațiunea din Austro Ungaria, lucrul i se părea serios, dar nu își închipuia că consecințele vor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui escortă pe Mackensen călare, nu m-am gândit la vorbele lui Waldthausen. De atunci nu l-am mai văzut, era așa de incapabil încât a fost curând înlocuit cu von dem Bussche, care a avut de îndurat toate neplăcerile neutralității într-o țară a cărei inimă îi era vrăjmașă. Când am ajuns la București, bucuria noastră nu întrecea pe a lui Ionel și a celorlalți frați și surori veniți să ne primească. Altă bucurie și mai mare fu vestea că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
drum chiar șefului gării, la poliție și directorului hotelului, cuferele lui sosiră prin Rusia și fără nici o lipsă. Admirarăm ordinea și organizația franceze. De aci înainte asistarăm la toate evenimentele bine cunoscute din anii 1914-1916; [Consiliul de Coroană care hotărî neutralitatea cu toate consecințele ei:](Ibidem, p. VIII.) pe de o parte, propaganda pentru intervenția noastră imediată, sub impulsul lui Take Ionescu, al d-rului I. Cantacuzino și al amicilor săi, Goga cu părintele Lucaciu, în chip cam zgomotos, pe de altă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bucureștilor, mă dusei la Vredenburch, ministrul Olandei, cu care eram în bune relațiuni, ca să-l rog să transmită lui Ionel la Iași știrea că suntem sănătoși toți și că Florica nu s-a ars. Era un foarte călduros germanofil în timpul neutralității noastre, acum însă l-am găsit cam dezamăgit și nesigur. La plecare, mă preveni, „ca prieten“, că Costache va fi internat. Am crezut că leșin, dar, stăpânindu-mă, îi răspunsei: „Dar nu pot crede, d-le ministru, este eforul tuturor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]