6,179 matches
-
noastre. atunci de ce eșuează atât de multe destine, majoritatea în apele cele mai puțin adânci? nimeni nu face corvoadă de plăcere și în față nu se ajunge niciodată pe ușa din dos. soarta face câteodată favoruri istoria niciodată. o sită nevăzută cerne întotdeauna valorile separând circumstanțele de cei care forțează mâna sorții și fură startul. numai că ea are veșnicia la picioarele ei și nu se grăbește. adică nu ajungem la satisfacția cerută de orgoliul nostru rănit. și nici să vedem
ORIGINALITATE (CU ORICE PREŢ)? de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342387_a_343716]
-
de ce le dădea atâta importanță. Ceaiul era cald și setea i se potolise. Și privndu-i chipul ce se anima, parcă întinerind cu câțiva ani pe măsură ce povestea, începea să înțeleagă că toate acele personaje despre care mama vorbea, erau firele ei nevăzute care o legau de viață. Uneori, privindu-i mișcările ce deveniseră ușor tremurătoare și dificultatea deja vizibilă cu care îsi coordona mișcările, care totuși - ce curios - nu erau greoaie așa cum s-ar fi așteptat să fie, ci aveau ceva din
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
care, ca și tine, nu și-a mai interogat sensurile de multă vreme. Abia acum înțelegi că lumea văzută prin Dumnezeu este un miracol continuu, o imensă parabolă care permite lecturarea operei divine, chiar și de către neinițiați: În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui, se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El( Romani 1:20). Este nevoie doar de o privire atentă și Lucrurile
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
a deșertăciunii acestei lumi la plenitudinea iubirii creatoare de rost, să modeleze lumea în nesfârșite chipuri, făcând-o demnă de Dumnezeu: Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri și pe pământ, cele văzute și cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El și pentru El./ El este mai înainte de toate lucrurile și toate se țin prin El (Coloseni 1:16). Rămânând în preajma Lui, atât de aproape
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
poate împărtăși cu puterea, voința și înțelepciunea divină și, mai ales, cu renunțarea, cu jertfa de sine, uneori dificilă, totdeauna dureroasă, dar singura cale care anulează distanța creată artificial între noi și Creatorul nostru și a tuturor celor văzute și nevăzute, prin alegerile pe care le facem fiecare, pe drumul de la naștere spre înviere. (Așa cum tot prin jertfă, dar la alte dimensiuni, Isus a anulat distanța care ne separa, din pricina acelorași alegeri pe care le făcusem în căutarea căii spre desăvârșire
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
deschisă. În același timp, pendula aflată pe unul din pereții biroului, a început să bată ora patru. Fluturele zbura dintr-un capăt în altul al încăperii, se rotea, se apropia și se depărta de mine, desenând în aer minunate arabescuri nevăzute. Instantaneu, mi-am amintit că în acea dimineață, rostisem o rugăciune și Îi cerusem lui Dumnezeu un semn. Au trecut de atunci, doisprezece ani, iar viața mi-a arătat că semnul pe care mi l-a dat Dumnezeu în acea
DOMNUL ESTE CU TINE, VITEAZULE GHEDEON! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 27 din 27 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342474_a_343803]
-
este dăunător, ci o așa-zisă cunoaștere dincolo de conceptul creației divine, sau mai bine zis împotriva conceptului creației divine. „Mânia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, cari înădușe adevărul în nelegiuirea lor... În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică și dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți” (Rom.1:18-20) Toxinele gândirii au dus
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
o dată, de două ori pe lună, tot urca el coasta până-n pădure. Pleca dimineața, când se îngâna ziua cu noaptea, fără câine, cu toate că avea unul lățos acasă, Waldi îl chema, bătrân ca și stăpânul lui. Trecea ca o umbră, neștiut, nevăzut de nimeni, pușca frântă o ținea într-o învelitoare sub braț, scăunelul cu trei picioare îi atârna în bandulieră la șold. Nu-și făcea niciodată de lucru cu vânatul, avea omul lui care la ora cuvenită se afla acolo unde
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
ca și cum niciodată nu s-ar fi aflat în fața ochilor noștri. Apoi am stat locului și am așteptat, o oră, poate două chiar, fără să mă mișc din loc. Pe moșu Klesch nu l-am mai văzut, se făcuse și el nevăzut, la fel ca animalul pe care tocmai îl făcusem scăpat și, cine știe, poate maistorul se și afla deja la locul lui din secție, împărțind cu degetul, după obișnuință sarcini de lucru laminoriștilor săi. În cele din urmă, amorțit de
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE La margine de univers, pe o baliză... Era o vreme când nu era timp Lucrurile toate aveau aripe Se nășteau nevăzute în Olimp Ieșind din ouăle de clipe. Copacii cu rădăcinile în cer Erau înaintea zilei cu un pas, În universul născut dintr-o enclavă Ceasul trăgea de mână un alt ceas... ...și așa,unul după altul,și altul... Omul nu
LA MARGINE DE UNIVERS, PE O BALIZĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342557_a_343886]
-
fi învinsă. Cred că ele mi-au sugerat răspunsul la întrebarea de ce nu ne simțim apăsați suflestește de atâta gri. Era interesant să constați cum undeva stă pitit un grăunțe, care nu se vede, dar curând va înflori. Grăuntele acela nevăzut, era promisiunea zilelor frumoase care vor urma. Primăvară își aruncase „buzduganul”, îl simțeai în preajma, îi auzeai parcă vâjâitul în aer, parcă ne privea de undeva, după un colț, gata să dea navală. Când am ajuns la destinație era noapte. Ploaia
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
și cu Sine, prin providență..., în același fel Biserica se arată făcând același [lucru] cu Dumnezeu, ca un chip asemănător cu Arhetipul” (Mystagogia, PG 91, 664 - 666). [4] G. Florovski: „Euharistia e taina Bisericii, taina adunării, taina comuniunii...În Euharistie, nevăzut dar real, se revelează (descoperă) deplinătatea Bisericii...În Ierurgia liturgică...noi Îl considerăm pe Hristos Dumnezeul-Om ca Întemeietor și Cap al Bisericii...... În rugăciunea euharistică Biserica se consideră și se cunoaște pe sine ca un trup al lui Hristos
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
de ani pt. Radio Europa Literară, pt. dep. american ; vol. de schițe și povestiri " Pisică și vorbele" Ed. pt. lit.; vol. "Spargeți Oglinzile" Ed. Eminescu (1969); "Trenul fără stații" Ed. Ion Creangă (1971), poveste pt. copii; românul de dragoste "Zăpadă nevăzuta" Ed. Albastros (1973); a colab. la schițe, nuvele, povestiri, reportaje, cronici de cinema, art. radiofonice, etc.; la rev. de lit. de primă mărime, din capitală și provincie: România Literară, Liceafărul, Contemporanul, Cinema, Cronică, Tribuna, etc.; cea mai recentă carte "FUGĂ
SILVIA CINCA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342688_a_344017]
-
de ani pt. Radio Europa Literară, pt. dep. american ; vol. de schițe și povestiri " Pisică și vorbele" Ed. pt. lit.; vol. "Spargeți Oglinzile" Ed. Eminescu (1969); "Trenul fără stații" Ed. Ion Creangă (1971), poveste pt. copii; românul de dragoste "Zăpadă nevăzuta" Ed. Albastros (1973); a colab. la schițe, nuvele, povestiri, reportaje, cronici de cinema, art. radiofonice, etc.; la rev. de lit. de primă mărime, din capitală și provincie: România Literară, Liceafărul, Contemporanul, Cinema, Cronică, Tribuna, etc.; cea mai recentă carte "FUGĂ
SILVIA CINCA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342688_a_344017]
-
cum sunt cei ce rătăcesc în pustii, în munți, în peșteri și în crăpăturile pământului (cf. Evr. II, 38), cărora le este cu neputință să vadă jertfelnic și preot; căci pe aceștia i-a sfințit cu sfințirea aceasta în chip nevăzut Iisus Hristos Însuși. Dacă însă cineva, deși poate, nu se apropie de Masă, acestuia îi este cu desăvârșire imposibil să dobândească sfințirea care vine de la acestea, nu pentru că nu a venit pur și simplu, ci pentru că deși putea, n-a
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ridica în calea desăvârșirii acesteia - darurile Duhului Sfânt. Dumnezeu nu l-a chemat la o viață atât de înaltă fără a-i oferi și mijloacele cele mai potrivite de a o dobândi, de a putea ieși biruitor din acest „război nevăzut“ sau „inteligibil“, ci, prin pecetluirea trupului său și prin intermediul legăturii de ființă dintre ele și a sufletului acestuia, i-a făcut accesibilă vocația sa ontologică - desăvârșirea, prin conștientizarea și împreună-lucrarea cu Iisus Hristos și cu Duhul Sfânt, spre a sa
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Chiar dacă mă agat de noapte, Să îți pot scrie cât de orb am fost Ca te-am pierdut, regret acum și fără rost. Muzeul vieții mele, s-a închis demult, Statui de piatră, nemișcate stau în beznă, Liniștea sumbră e nevăzuta și parcă doarme Mirosul de culori, din vechi tablouri simt. Am fost un orb și voi rămâne, cred,așa, Pleoape greoaie mi se-nchid, chiar dacă, Ochii îi vreau să-i țin deschiși, Ca să te văd, de pot, numai pe tine
AM FOST ORB de COSTI POP în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341553_a_342882]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > INTRAREA ÎN LEGILE FIRII - CRONICĂ LA VOLUMUL "NĂSTRAPA NEVĂZUTĂ" - VERSURI RELIGIOASE - DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 724 din 24 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului INTRAREA ÎN LEGILE FIRII Olga Alexandra Diaconu, „Năstrapa nevăzută”, Editura Junimea, Iași, 2012 Poate că de la Zorica
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
INTRAREA ÎN LEGILE FIRII - CRONICĂ LA VOLUMUL "NĂSTRAPA NEVĂZUTĂ" - VERSURI RELIGIOASE - DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 724 din 24 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului INTRAREA ÎN LEGILE FIRII Olga Alexandra Diaconu, „Năstrapa nevăzută”, Editura Junimea, Iași, 2012 Poate că de la Zorica Lațcu (Maica Teodosia) - mărturisitoare a lui Cristos atât în mănăstire cât și în patru din închisorile comuniste, la Galați, Văcărești, Miercurea Ciuc și Constanța, vreme de 3 ani, monahia cu suflet de poezie
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
orbecăim într-ale noastre griji și mărunte preocupări diurne. Încă de la primul poem, autoarea lămurește sensul acestui cuvânt din titlu, cu încărcătură liturgică: năstrapa este un vas sfânt, un potir, pe care poeta îl umple metaforic cu lumină: „E năstrapa nevăzută / ce din raze e țesută // Un văl tandru de lumină / mă-nfășoară și mă-nchină / Tatălui și Cerului / Maicii ca și Fiului” (Năstrapa nevăzută). Sintagma “năstrapa nevăzută” este în accepțiunea poetei, potirul pe care îl purtăm fiecare în suflet, unde
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
este un vas sfânt, un potir, pe care poeta îl umple metaforic cu lumină: „E năstrapa nevăzută / ce din raze e țesută // Un văl tandru de lumină / mă-nfășoară și mă-nchină / Tatălui și Cerului / Maicii ca și Fiului” (Năstrapa nevăzută). Sintagma “năstrapa nevăzută” este în accepțiunea poetei, potirul pe care îl purtăm fiecare în suflet, unde tezaurizăm tot ce-i frumos și bun, dar și cu invitația de a participa cu tot ce-i al nostru, la jertfa supremă a
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
sfânt, un potir, pe care poeta îl umple metaforic cu lumină: „E năstrapa nevăzută / ce din raze e țesută // Un văl tandru de lumină / mă-nfășoară și mă-nchină / Tatălui și Cerului / Maicii ca și Fiului” (Năstrapa nevăzută). Sintagma “năstrapa nevăzută” este în accepțiunea poetei, potirul pe care îl purtăm fiecare în suflet, unde tezaurizăm tot ce-i frumos și bun, dar și cu invitația de a participa cu tot ce-i al nostru, la jertfa supremă a lui Isus Cristos
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
cu invitația de a participa cu tot ce-i al nostru, la jertfa supremă a lui Isus Cristos: “Și, când fruntea salt în sus, / dorul meu e de nespus / Mă tot duce și mă duce / până la Iisus pe Cruce”. (Năstrapa nevăzută). Să ne amintim că fără jertfă nu există mântuire și fără moarte, nu există Înviere. Un adevărat înțeles al sensurilor mistice ale vieții și morții, nu le este dat decât aleșilor. Nu e de mirare că poemele din cartea acestea
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
toate amărăciunile: “Ca pruncul mă întorc la sânul Tău / cu un suspin liniștitor / și pacea se coboară lin / din trupul meu țâșnind un curcubeu / ce se revarsă în Lumină // Nesecat Izvor ești / de iubire și înțelepciune/ aducând pacea mea deplină” (Nevăzut, cu dragoste mă lovești). Nu numai că trăiește, dar, autoarea spune că se lasă și trăită de tot ce o înconjoară, fiindcă totul vine de la izvorul cel nesecat: “În lumea mea mă las trăită / de tot ce-n taină mă
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
sunt altele: “M-a vizitat în noaptea asta Christ / și L-am lăsat să scrie-n locul meu - / eu sunt doar scrib, El este Dumnezeu, / ce eu aștern El îmi presară-n suflet - / să fie scrisul meu vrăjitul sipet, / năstrapa / nevăzută ce se cerne / ca spre evlavie să ne îndemne - / să fim toți temple luminoase, - aprinse, / prea bucuroase suflete, nu-nvinse” (M-a vizitat în noaptea asta Christ). Tot autoarea este conștientă de nevrednicia omenească: noi nu suntem vrednici, așa cum spune
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]