5,412 matches
-
pentru demoni și capcanele lor, ea predispune la întâlnirea cu fantomele, în spatele cărora se ascund uneori aceștia; totodată însă, melancolia poate inspira intuiții profetice, transformându-se astfel într-un simbol al magicianului ce are acces la adevăruri ascunse. În tristețea nocturnă a melancoliei regăsim, așadar, ambivalența unui suflet hărăzit, prin însăși natura lui, să întâlnească fantomele, cu dubla lor semnificație: capcană diabolică și revelație a unui secret rezervat doar unor aleși 1. Noaptea în care pătrundem la începutul lui Hamlet, noaptea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se profilează umbra amenințătoare a regelui asasinat. Tragedia shakesperiană înscrie astfel istoria în bezna unei nopți în care morții pot apărea în orice clipă, la fel ca anticele fantome. S-ar părea că asistăm la o reactualizare a străvechii viziuni nocturne asupra istoriei: să nu uităm că Iuliu Cezar și Hamlet sunt piese scrise în aceeași perioadă. Leșul însângerat al lui Cezar își arată rănile căscate ca niște guri mute, în locul cărora va vorbi Antoniu, evocând spiritul victimei și profețind viitoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
absență se insinuează pe nesimțite fantoma absentului și presimțirea adevăratei sale morți, care nu se va petrece decât în actul următor. Dar chiar și moartea adevărată nu va fi la început decât o falsă știre, hrănită, pare-se, de spaime nocturne și de prorociri, căci, iată, în prima scenă, Hubert renunță să-l omoare pe Arthur și dezminte, în scena a doua, vestea deja răspândită a morții acestuia, dezvăluind faptul că băiatul trăiește. Numai că moartea adevărată a lui Arthur se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
substanțial și nesubstanțial. Puck este cel ce revendică pentru actorii din piesă statutul de umbre („If we shadows...”). Puck este și cel ce invită spectatorul să admită că s-a lăsat, la rândul său, prins în capcana iluziilor din pădurea nocturnă, că reprezentația nu i-a oferit decât niște închipuiri, niște forme goale, niște imagini de vis („No more yielding but a dream”). Dar câtă putere au avut aceste imagini ale unei iluzionări care le-a permis să se materializeze, care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acum nu numai vidul, insesizabilul aparițiilor ce-i bântuiseră visul, ci și forța lor reală, irezistibilă. Ceea ce este de-a dreptul tulburător e faptul că pergamentul depus pe pieptul său nu se află acolo doar pentru a atesta miraculoasa vizită nocturnă a unor prezențe invizibile, ci și pentru a spori misterul: textul pergamentului, descifrat abia la sfârșitul piesei de către un prezicător, este deocamdată cu desăvârșire obscur. O aiureală absurdă sau ceva imposibil de explicat? Nu întâmplător, cuvântul rostit de Cymbeline atunci când
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și efigii de ceară tc "Umbre moderne și efigii de ceară " Maeterlinck sau invizibilul din spatele ușiitc "Maeterlinck sau invizibilul din spatele ușii" Toposul funebru și invizibilul fără chip Cu Maeterlinck, marea noapte shakespeariană revine sub forma unui teatru al tenebrelor. Toposul nocturn al lunii, arborii întunecați clătinați de vânt, acesta este decorul nelipsit din piesele dramaturgului belgian 1. Maeterlinck proiectează de fiecare dată o lumină palidă, selenară, asupra castelelor cu înaltele lor bolți obscure, cu coridoarele, galeriile și subteranele lor. Castele cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de Kantor, dar ea nu se oprește aici; adevărata forță de transgresare a canoanelor artistice vine mai ales din erezia „acestor creaturi lucrate după chipul și asemănarea omului, într-un mod aproape profanator și cvasiclandestin” și marcate de „latura obscură, nocturnă, răzvrătită a demersului uman”. Se vede că nici de data aceasta Kantor nu a uitat spusele lui Maeterlinck despre „neliniștitorul mesaj” transmis nouă prin intermediul acestor plăsmuiri ce „iau înfățișarea înșelătoare a omului viu” și că înțelege să se folosească din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mod special frecvente, cotidiene, sau apar de mai multe ori pe zi. În timpul acestor crize de plâns, adolescentul poate fi invadat de teama de a „eșua”, de idei în legătură cu moartea, de gânduri de sinucidere; - probleme în legătură cu somnul: adormire dificilă, treziri nocturne, coșmaruri; - perturbații alimentare: crize de bulimie mai ales, cu sau fără vomitare spontană sau provocată, mai rar pierderea poftei de mâncare; - un sentiment discret de devalorizare, explicat sub forma unui sentiment de teamă mai ales în legătură cu școala. În multe din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
două grupuri, contrar celor observate la unii adulți (dar nu la toți). De asemenea, contrar celor constatate la adulți, depresia la copil și la adolescent nu pare a fi asociată unei hiperactivități a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale; din contra, valorile de cortizol nocturn sunt mai degrabă scăzute la subiecții deprimați pre-puberi (copii și preadolescenți cu vârste între 6-13 ani) decât la subiecții din grupul de control de aceeași vârstă (De Bellis și colab., 1996). Aceeași autori nu regăsesc nici reducerea nivelului secreției nocturne
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nocturn sunt mai degrabă scăzute la subiecții deprimați pre-puberi (copii și preadolescenți cu vârste între 6-13 ani) decât la subiecții din grupul de control de aceeași vârstă (De Bellis și colab., 1996). Aceeași autori nu regăsesc nici reducerea nivelului secreției nocturne de GH, nici valorile ridicate ale prolactinei bazale la adulții cu episod depresiv major. Într-un studiu mai vechi al lui Kutcher și col. (1991) realizat pe un eșantion mai mic (12 subiecți deprimați contra 38 în studiul lui De
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
specifice. Unele simptome depresive (tulburări de somn, astenie matinală) sugerează perturbări ale ritmului circadian, ceea ce a impus unor autori studierea secreției de melatonină. La subiectul normal, această secreție se produce mai ales noaptea. În majoritatea studiilor referitoare la adult, secreția nocturnă de melatonină este mai scăzută la subiecții deprimați decât la cei sănătoși. Shafii și colab. (1996) au reprodus un studiu identic pe o populație de copii și adolescenți cu vârste între 8-17 ani. Rezultatele lor au condus la apariția a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
populație de copii și adolescenți cu vârste între 8-17 ani. Rezultatele lor au condus la apariția a două grupuri de pacienți deprimați, unul cu simptoame psihotice și celălalt fără aceste simptome. În primul grup, contrar celor observate la adulți, secreția nocturnă de melatonină este mai ridicată decât în grupul de control, dar situația se prezintă invers în grupul de deprimați cu simptome psihotice. Acest ultim grup de pacienți ar prezenta deci o depresie mai apropiată de cea a adulților în plan
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
până la 18 luni după instalarea acesteia. JULIEN - IGNORAREA DEPRESIEI Julien, 14 ani și jumătate, are dificultăți care au apărut cu 17 luni în urmă. El prezintă o simptomatologie tipică depresiei, cu o stare de tristețe importantă, dificultăți de adormire, treziri nocturne frecvente, senzație de oboseală frecventă, iritabilitate neobișnuită, sentiment de devalorizare, dificultăți de concentrare și de atenție. Rezultatele sale școlare s-au înrăutățit în mod clar, dar cum era un elev excelent, n-a repetat anul. De ce a fost nevoie să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și acest comportament provocator au debutat la Vincent la vârsta de 2-3 ani. Puțin timp după aceea au apărut și tulburările de somn: aproape în fiecare noapte Vincent era agitat, uda patul în mod repetat, și avea uneori adevărate spaime nocturne. Plasarea sa la creșă a fost foarte dureroasă deoarece Vincent „plângea” în momentul separării de mama sa pe tot parcursul anilor de creșă, până la intrarea în școala primară. Mama dorea să-l păstreze cu ea, dar educatoarele o asigurau că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ca și când, veți zice, nu avem destule probleme pe cap la locurile noastre de muncă sau de șomaj, mai primim și lucru manual pentru acasă, de parcă am fi perpetuum-uri mobile! Desigur, nu este scopul meu să vă încarc agenda zilnică și nocturnă cu rezolvări de teme școlărești. Altceva (întotdeauna când ni se propun ceva obligații, de cele mai multe ori nu se întâmplă să fie vorba și de altceva ce ține de libertăți) am avut ca intenție atunci când am botezat cartea: să încerc să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
1996, p. 194Ă Intervenția 37. Training autogen modificat pentru gestionarea generală a stressului Intervenția 38. Gestionarea timpului echilibrul muncă/viață Intervenția 39. Luarea deciziilor Intervenția 40. Metafora tufei de trandafiri (adaptată după Assagioli, 1965-1975, p. 214Ă Intervenția 41. Facilitarea somnului nocturn Intervenția 42. Dificultăți de adormire Intervenția 43. Evaluarea calității experienței durerii Intervenția 44. Utilizarea experiențelor pentru controlul durerii Intervenția 45. Relaxarea prin respirație Intervenția 46. Relaxarea progresivă pasivă pentru durerea specifică (training autogen modificată Intervenția 47. Sfera de lumină Intervenția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
medicale Intervenția 56. Îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar Intervenția 57. Jocul închipuirii Intrevenția 58. Privitul la televizor (adaptat după Davies și Morgan, 1997, p. 89Ă Intervenția 59. Covorul magic Intervenția 60. Tehnica monezii: o abordare prin fixarea privirii Intervenția 61. Enurezisul nocturn Intervenția 63. Probleme de somn la copii: mașina din norul magic Despre autor Peter Hawkins este director fondator și la ora actuală președinte al Școlii Europene de Psihoterapie. De asemenea este profesor consultant în hipnoză și psihoterapie la ISMAI în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
induse și/sau utilizate în procesul psihoterapeutic, visul poate fi conceput ca „vindecătorul din interiorul nostru” (De Beneditis, 1999Ă. Deși interpretarea viselor poate fi utilă în procesul hipnoterapeutic, cele mai terapeutice pentru pacient sunt inducția și manipularea viselor hipnotice și nocturne. Erickson (1952aă a utilizat frecvent „tehnica repetiției” în lucrul hipnotic cu visele. În această tehnică pacientul derulează din nou visul și cu fiecare repetare schimbă personajele și scena visului. Această abordare permite pacienților să tragă propriile concluzii în ce privește rezolvarea optimă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în viața lor și adesea au reacții psihosomatice și comportamentale care le produc îngrijorare atât lor cât și familiilor lor. În discuția de mai jos sunt prezentate șase domenii legate de performanța academică, procedurile medicale stresante, dificultățile de somn, enurezisul nocturn, problemele dermatologice și imaginea corporală. Deși aici se subliniază lucrul cu copiii, multe dintre aceste abordări pot fi adaptate pentru adulți în probleme similare legate de stres. O descriere amănunțită a abordărilor hipnotice pentru copii o puteți găsi în lucrările
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acest efect. Autorul a lucrat cu succes cu copii și adulți tineri folosind o combinație de întărire a eului, stabilire a scopurilor, povești și metafore. Mai multe exemple de intervenții hipnotice sunt cele descrise de Hammond (1990a, pp.433-64Ă. Enurezisul nocturn Enurezisul poate avea o geneză și o etiologie complexă (Carr, 1999, p.214Ă, deși este foarte probabil ca enurezisul diurn să fie o problemă organică adică enurezis primar (Bauman, 1981Ă în timp ce enurezisul secundar este mai probabil rezultatul distresului emoțional sau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
au fost deja încercate multe alte metode. Abordările hipnotice care țintesc în primul rând îndepărtarea simptomului pot să fie suficiente, deși poate fi necesară explorarea dinamică a familiei sau școlii (Gibson și Heap, 1991Ă. Implicarea parentală constructivă în tratamentul enurezisului nocturn poate facilita utilizarea de către copil a auto-hipnozei fără intruziune sau subminarea autonomiei, deși unii copii rezistă auto-hipnozei datorită „interferențelor” parentale (Kohen, Olness, Colwell și Heimel, 1984Ă. Evaluarea tratamentelor hipnotie indică rezultate variate, dar succesul este mai probabil atunci când hipnoza este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
variate, dar succesul este mai probabil atunci când hipnoza este combinată cu alte abordări, ca de exemplu managementul medical, instruirea părinților și tehnici comportamentale. Oricum, în ciuda varietății rapoartelor și rezultatelor pare destul de clar că hipnoza are un rol în tratamentul enurezisului nocturn. Trebuie subliniat că toți copiii udă patul la un moment dat, așa că enurezisul poate fi considerat o variantă developmentală până la vârsta de aproximativ șase ani, cu excepția situației în care copilul începe să ude patul după ce nu mai făcuse acest lucru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
exemple sunt cele furnizate de Erickson (1952aă și Hammond (1990a, pp. 489-98Ă. Am utilizat cu succes abordarea generală de mai jos cu o serie de copii. Oricum, această abordare trebuie adaptată conform cu vârsta și circumstanțele individuale ale copilului. Intervenția 61Enurezisul nocturn Acum am în buzunar o monedă foarte specială și magică care te poate ajuta să depășești dificultățile pe care le ai noaptea atunci când dormi... ai vrea să te uiți la ea? Așa este foarte bine... poți vedea că pe o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
suportive, depresia părinților, conflictele maritale, deteriorarea relației părinte-copil, având de asemenea un impact asupra memoriei și performanței academice (Stores, 1996Ă. Cele mai comun tratate probleme de somn sunt dificultățile de adormire și trezitul în cursul nopții, urmate de coșmaruri, terori nocturne, somnabulism, probleme legate de respirație și hipersomnie (somnolență excesivă în timpul zilei neexplicată de o canitate inadecvată de somn sau de tranziția prelungită până la starea de vegheă. În lucrările lui Ferber și Kryger (1995Ă, Schafer (1995Ă și Stores (1996Ă există o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Programul Southampton de Gestionare a Somnului (Bartlet și Beaumont, 1998Ă: dificultăți de adormire, numărul de nopți în care s-au trezit în cursul ultimelor șapte zile, timpul necesar pentru a se instala în proriul pat și frecvența coșmarurilor sau terorilor nocturne. A fost utilizată o nouă paradigmă de cercetare (Reason și Rowan, 1981; Reason, 1994; Heron, 1996Ă implicând participarea colaborativă a experimentatorului și a subiecților (copiiiă. În cursul primei părți a ședinței de terapie (aproximativ 15 minuteă copiii au jucat diverse
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]