4,483 matches
-
Răcășdia este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Răcășdia (reședința) și Vrăniuț. Răcășdia se învecinează la nord-est cu orașul Oravița, la nord cu comuna Vărădia, la nord-vest cu comuna Vrani, la vest cu comuna Berliște, la sud cu comuna Ciuchici și la est cu comuna Ciclova Română. La intrarea în localitate, în partea sa de est, este
Comuna Răcășdia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301093_a_302422]
-
depresiune mărginita de dealuri ce se continuă spre vest cu Munții Almajului și spre est cu Munții Mehedințului, care se desfășoară sub forma unei culmi de-a lungul Cernei, incepand în aval de Topleț în sud-vest și până la Oslea spre nord-est. În general, acești munți se caracterizează printr-o diversitate petrografica, fapt evidențiat și de relief, remarcându-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
poate deveni punct de plecare spre Rusca Montană și Ruschița, sate cu profil industrial, situate pe valea pârâului Rusca, afluent al râului Bistra care creează posibilități de valorificare imediată a frumuseților naturale. Voislova este un colț geografic aproape minuscul, în nord-estul Banatului, dar probabil că nu există în România un alt perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat. Mai întâi te cucerește peisajul natural, casele și edificiile satului, bunătatea locuitorilor, iar apoi dacă
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Dragalina, județul Călărași se află, din punct de vedere geografic, în centrul Câmpiei Bărăganului, la 10 kilometri sud de Slobozia, reședința județului Ialomița, 32 de kilometri nord de Călărași, reședința județului omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
spre nord de Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Lângă satul Coțofanca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ305, care duce spre nord-est la Nicolae Bălcescu și Lehliu (unde se termină tot în DN3). Sub aspectul morfologic zona aparține părții de nord-vest a Bărăganului sudic, iar din punct de vedere climatic zona prezintă o climă continentală excesivă cu contraste mari de la vară la
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
și Zimbru. Comuna se află în centrul județului, pe malul estic al lacului Mostiștea și pe malul stâng al Argovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ304, care o leagă spre sud de Dorobanțu (unde se termină în DN31) și spre nord-est de Lupșanu (unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,52%). Pentru 4
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
DN3, la Tămădău Mare se ramifică șoseaua județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea. Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal de crovuri din Câmpia Mostiștei (Bărăganul Sudic). Vatra satelor comunei are o suprafață de 298 hectare, iar suprafața totală a comunei este de 4.148 hectare Teritoriul administrativ al comunei Tămădău-Mare, se învecinează : Conform recensământului
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
Cogealac (în trecut "Domnești", în turcă "Kocalak") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Podișul Casimcei. Se află la o distanță de 45 km de Constanța. Este cunoscută de la 1890 - 1905 sub numele Hogeainlik (turcă Poșta Mare), fiind popasul pentru schimbarea cailor poștalioanelor ce străbăteau Dobrogea. În perioada 1873-1883 localitatea a
Cogealac, Constanța () [Corola-website/Science/301136_a_302465]
-
și este străbătută de șoseaua națională DN71, care leagă Târgoviște de Sinaia. Localitatea Brănești este situată în partea de nord a județului Dâmbovița, pe paralela de 45˚1’60” N și meridianul de 25˚25’ E. Vecini: la nord și nord-est Pucioasa, la est Glodeni, la sud Vulcana Pandele, la vest și nord-vest Vulcana Băi. Lungimea și lățimea localității sunt de aproximativ 4 km, respectiv 1 km. Altitudinea la care se află comuna este de circa 400 m deasupra nivelului mării
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Valea Lungă este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Băcești, Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa, Ștubeie Tisa, Valea lui Dan, Valea Lungă-Cricov (reședința), Valea Lungă-Gorgota, Valea Lungă-Ogrea și Valea Mare. Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita cu județul Prahova. Se află într-o zonă de deal, în valea Cricovului Dulce. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă spre nord-est de Pucioasa și spre sud de Moreni și I.L. Caragiale (DN72
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
Valea Lungă-Gorgota, Valea Lungă-Ogrea și Valea Mare. Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita cu județul Prahova. Se află într-o zonă de deal, în valea Cricovului Dulce. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă spre nord-est de Pucioasa și spre sud de Moreni și I.L. Caragiale (DN72). În centrul comunei, din acest drum se ramifică DJ710B care duce spre comuna Vișinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Lungă se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
explicațiile ce susțin producerea acestui hazard. În urma acestui dezastru natural, conducerea locală a intervenit cu programe de susținere materială parțială sau totală a gospodăriilor localnicilor în funcție de daunele produse de ape. Acestea au constat în materiale de construcții. În partea de nord-est se găsește "Pădurea lui Cuza", despre care se spune că a fost oferită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza unei persoane cu numele Condrea. Aceasta este și denumirea actualului sat aflat în nordul Salciei. Singurul vecin direct al satului Salcia este
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
medii anuale au o valoare de 400 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele mai mari cantități căzând în lunile mai - iunie iar cele mai mici cantități căzând iarnă în lunile ianuarie-februarie.Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-est respectiv iarnă Crivatul, care aduce zăpadă pe care o viscolește și vânturile din sud-vest care bat cu viteză moderată, sunt vânturi calde și aduc primăvară ploi, direcțiile lor fiind determinate de circulația generală a maselor de aer și influențate de
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
de relief: cea înaltă, muntoasă, cu o evoluție mai îndepărtată și cea deluroasa și colinara, dezvoltată la periferia și pe seama primei trepte, așa cum sunt de exemplu dealurile ce înconjoară comună Păușești-Măglași și celelalte dealuri din această zonă subcarpatica. Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
puteau să-și ridice casă și anexele gospodarești.Din această cauză loturile de folosință din spatele casei erau mici. Din punct de vedere teritorial-administrativ,Pechea este centru de comună și are un sat component-Lupele,situat în Valea Lozovei,la 7 km nord-est. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pechea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,33%). Pentru 3,46% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
Văleni-Dâmbovița este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Mesteacăn și Văleni-Dâmbovița (reședința). Este situată în partea de nord-est a podișului Getic, la poalele Munților Bucegi, pe valea Dâmboviței. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ723, care leagă valea Dâmboviței și DN72A de valea Argeșelului și DN73D. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Văleni-Dâmbovița se ridică la de
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
Vulcana-Pandele se află în partea de nord a județului Dâmbovița, în principal pe malul drept, dar și puțin pe cel stâng, al râului Ialomița, fiind străbătuta la vest de pârâul Vulcana. Comunele învecinate sunt: la nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
la stația hidrologica Lungoci s-a înregistrat debitul record de 6000 mc/s) au afectat o mare parte din terenurile agricole ale comunei precum și o parte a vetrei satului Fundeni (50 de case din care 9 afectate 100%). Limită de nord-est este reprezentată de cursul râului Călmățui, rău cu un debit redus. Lacul Negru, situat între vatra satului Fundeni - la vest, Pădurea Hanu Conachi, - la est și DN 25A - la nord, conține nămol sapropelic și reprezintă un potențial economic de viitor
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
altitudine ce variază de la 410 m, Valea Stârcului și 731 m dealul Fusarul, deasupra nivelului mării și ocupând o suprafață de 25 km². Se găsește la o depărtare de 30 km de municipiul Târgoviște și este așezată în partea de nord-est a județului Dâmbovița. Se învecinează la est cu comuna Vișinești prin culmea dealului “Prăvăciorul”, la vest cu satul Diaconești- oraș Pucioasa - prin muchia dealului Ulmetul, la sud cu comuna Valea Lungă despărțită prin Valea Stârcului, dealurile Prigorile, Tigerului și Corboaica, iar
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
de-a lungul apei Șuvița. Satul Vârfuri ocupă partea de mijloc a comunei. Are o suprafață de 5,5 km². Satul Cârlănești ocupă partea de nord a comunei. Satul are o suprafață de 4 km². Satul Cojoiu ocupă partea de nord-est a comunei. Satul are o suprafață de 2 km². Satul Merișoru este format din gospodăriile clăcașilor alungați de pe moșia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino dincolo de apa Valea Rea. Este adevărat că traiul lor a fost foarte greu. Numele satului este pomenit
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Vânători este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Coști, Odaia Manolache și Vânători (reședința). Comună este situată în partea de nord-est a județului Galați, fiind limitrofa municipiului Galați, cu care se învecinează în partea de sud. în partea de vest se învecinează cu teritoriul comunei Smârdan, la nord cu teritoriul comunei Tulucești, iar la est cu teritoriul municipiului Galați. Comună cuprinde
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița. Prin această comună trece șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni, Sudiți și Țăndărei (unde se termină în DN2A); și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Din această șosea se ramifică la Mărculești șoseaua județeană DJ213A, care duce spre nord la Bucu
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Amara Nouă. Se află în partea centrală a Câmpiei Bărăganului, la 7 km nord-est de municipiul Slobozia din același județ. Include în arealul său administrativ "Stațiunea balneoclimaterică" "Amara" cu caracter permanent, aflată la 2 km de orașul cu același nume. Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, între comunele Grivița (Nord), Gheorghe
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
șoseaua națională DN2C, care leagă Slobozia (7 km) de Buzău (84 km). Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase (temperatura medie 22-23 °C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]