3,544 matches
-
puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altul, le strămută numele în urs, lup, la care i-a mai rămas, ori la care eventual îi mai are, ca să fie trainici. De nu-i trăiesc copiii, pe copilul ce i-a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel află pe cunună păr de mîță sau cîne. Cînd îți scîrțîie ușa dimineața, îți intră norocul în casă. Copilul cu fire de păr alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai norocoși. Dacă un copil se naște în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iară aceea care nu are noroc defel află pe cunună păr de mîță sau cîne. Cînd îți scîrțîie ușa dimineața, îți intră norocul în casă. Copilul cu fire de păr alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai norocoși. Dacă un copil se naște în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară dacă se naște în ceas rău, are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd îți scîrțîie ușa dimineața, îți intră norocul în casă. Copilul cu fire de păr alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai norocoși. Dacă un copil se naște în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară dacă se naște în ceas rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alb va fi norocos. Copiii născuți dumineca se țin de norocoși, iară cei născuți vinerea, de fără noroc. Copiii născuți după miezul nopții sînt mai norocoși. Dacă un copil se naște în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară dacă se naște în ceas rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar dacă e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ceas rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar dacă e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la un botez, să nu-l sîsîiască dacă plînge, căci îi sîsîie norocul. Dacă cineva ține la botez un copil din flori, apoi se crede că va avea noroc la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plînge, ca să aibă noroc la sămă nat cînepă. Dacă se ia ceva de la însurăței, se crede că li se ia norocul. Colțurile batistelor mirilor nu se leagă, ca să nu li se lege norocul. Dacă un mort în viață a fost norocos, membrii familiei lui îi iau măsura, pe care o țin în grinda casei, ca norocul să nu se depărteze de acea casă. De la un mort se păstrează puțin păr din cap, ca dacă el va fi avut noroc, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
între gene, apoi se crede că acela va avea noroc de avere. Oamenii cu mustețile mari au noroc la murături. Omul care are doi colaci în creștetul capului, adică părul răsucit în două părți, în formă de cruce, va fi norocos. Sara nu e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălai, căci îți dai norocul. Se crede că acel care află un fir de trifoi cu patru sau mai multe frunze e norocos. Să nu săpunești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cruce, va fi norocos. Sara nu e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălai, căci îți dai norocul. Se crede că acel care află un fir de trifoi cu patru sau mai multe frunze e norocos. Să nu săpunești cînd speli țoșca* de vînătoare (dacă e de cînepă), că n-ai noroc la vînat. Nu-i bine să descarci pușca ori, de-ai descărcat o, să nu-i mai pui aceeași încărcătură, căci ți se întoarce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nimănui pînă ce nu vei pune tu întîi, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Se crede că acea casă în ai cărei păreți se aude noaptea un sunet de tic-tac, care vine de la șerpele casei, e norocoasă. Cînd te trezești dimineața cu fața în sus, ești norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus și cu mînile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai norocul la roade și nu se fac. Se crede că acea casă în ai cărei păreți se aude noaptea un sunet de tic-tac, care vine de la șerpele casei, e norocoasă. Cînd te trezești dimineața cu fața în sus, ești norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus și cu mînile peste cap e copil cu noroc și trage a belșug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un sunet de tic-tac, care vine de la șerpele casei, e norocoasă. Cînd te trezești dimineața cu fața în sus, ești norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus și cu mînile peste cap e copil cu noroc și trage a belșug. Se crede că făcînd doi ani un negoț, ca să fie el cu noroc, oamenii tre buie să deie mînile, care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cracă de busuioc și una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață, ca noaptea să viseze pe tînă rul ce vor lua în căsătorie. Dacă împreună cu tînărul visează verdeață, va fi mult 381 norocoasă, iar de va visa bivoli, acesta e semn rău și umblă după vrăjitoare să-i desfacă. Fetele care voiesc să știe cînd se vor mărita merg în ziua de Sf. Vasile în grajd, împing cu piciorul în vaca culcată, zicînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sa "că, prin credință, se poate muta un munte", în faptul că a ezitat să facă pasul de la estetic și moral spre religios. Acel "primum vivere" l-a făcut să accepte posturi oficiale, să scrie cărțile supraviețuirii tip "Un om norocos", conștient că n-are de ales decât "acrobația duplicitară": "Am pus în cauză, în mai multe cărți, în forme simbolice, inchizițiile, dictaturile, totalitarismul, dar valorează oare aceste cărți cât o singură noapte de închisoare?". Ca emul voluntar a lui Don Quijote
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sentimentul că "țara mi-a fost furată. Și furată mi-a rămas până azi...". Punându-și în vedetă această traumă morală, perfect îndrituit să abhore multidecenala paranteză comunistă ca pe un dușman personal, Gelu Ionescu a fost totuși un om norocos. Dovadă stă și verva cvasi-ionesciană în a-și catagrafia prietenii și cunoscuții din cei 12 ani cât a fost redactorul Actualității culturale românești la amintitul post (1982 - 1995) la care noi, cei din țară, ne-am sintonizat, cu mic cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
încep un nou spectacol, nu-l pot convinge pe director să-l reangajeze, fiindcă am mare nevoie de el?... Culmea, l-a reangajat. A jucat în viitoarea mea premieră. Incredibil, dar chiar așa a fost! Cînd omu-i bun, familist și norocos, treburile merg strună... O noapte, închiși în cîrciumă! 1973. Mă duc la Galați să văd un spectacol Sf. Mitică Blajinul. Montare onestă, fără sclipiri, dar cu o actriță care m-a tulburat, părîndu-mi-se sexy și talentată. Nu-i spun numele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bea un turț 1,50; o fasole bătută 1,75; o chiflă 25; 100 telemea 1 leu; o savarină 1,25; în total, ieșea masa pe-o zi sub 12 lei! Economie de la diurnă 6 lei, zilnic! Plus leafa intactă! Norocoși ipochimeni! Să nu mai vorbim de cei care plecau în turneu pe litoral, cu spectacole: noroc porcesc! Stăteau moca, își luau și familia, uneori, veneau încărcați cu mîncare și băutură... ce mai, life tată! Azi e puțin mai greu: turneele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
însă o viață de om a refuzat să se supună ordinii sociale, morale, chiar profesionale (dacă ne amintim cum s-a încheiat colaborarea lui cu Teatrul Mic). Furdui, deduc acum, după ce l-am cunoscut bine, din memorii, a fost un norocos convins că e mereu pîndit de ghinion. Nu putea rezista multă vreme în limita normalității. Egofilia-i cerea să redemonstreze, întruna, oriunde s-ar afla, că el e un caz. A fost. Din copilăria începută la Soroca, pînă la finalul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
termeni mai neutri, inofensiv și agresiv dimpreună. Plăcerea ironiei este convivială, neputînd străluci în absența celui invitat la festin, "mon semblable, mon frère" . Martorul are și el statut variabil, în funcție de abilitățile sale. Se poate mulțumi cu fotoliul său de observator norocos, pentru că sagace, după cum are libertatea să intre în joc. Nu rareori, cel care decodează sensul ascuns al ironiei este antrenat în reprezentație. El dă replica, ajută la verosimilul înscenării, se pune gaj pentru seriozitatea demersului, îl confortează suplimentar, prin însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dacă paznicul n-ar fi intervenit la timp și nu i-ar fi mînat dincolo de poartă, în ciuda împotrivirii lor. De data asta nu băuse, părăsindu-și postul, cum făcea uneori. Data următoare poate Radu nu va mai fi atît de norocos. I-au venit în minte cazuri cu elevi înjunghiați la ieșirea din școală sau chiar în curtea școlii. Deoarece se părea că cei trei nu aveau de gînd să-și părăsească postul din fața școlii și gîndindu-se că drumul spre casă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în funcție de dispoziția bucătarului, combinația aia ajungea fie cu partea din carne mai crudă, fie cu partea din legume mai arsă. Alteori prefera să nu se mai complice și cumpăra direct mîncare din oraș, de obicei pizza sau mîncare chinezească, cazuri norocoase, cînd copiii se simțeau ca și cum ar fi participat la o petrecere. De data asta urma să gătească tipa. O blondă platinată, boită de parcă tot borcanul de chestii din alea femeiești i-ar fi căzut pe față, nu se-nchidea bine
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sub un șir de tei. Cătălin, pajul cu noroc, este atras de concret și imediat, spre deosebire de geniu care are aspirații înalte, fiind însetat de voluptate. "Îmbătată de amor", Cătălina are nostalgia iubirii față de Luceafăr care, în viziunea ei, este steaua norocoasă și-i adresează din nou chemarea: " Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază./ Pătrunde-n casă și în gând/ Norocu-mi luminează". Luceafărul privește spre pământ și vede îndrăgostiții fericiți; privește detașat, disprețuitor, spre lumea efemeră, incapabilă de a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Libaniu a fost cel care i-a șlefuit gândirea, rațiunea, creierul, iar Meletie - sufletul. Libanius l-a învățat să vorbească, iar Meletie i-a insuflat extraordinare idealuri și aspirații vrednice de un orator desăvârșit. Se pare că Ioan a fost <<norocos>> în ceea ce privește prieteniile și alianțele<footnote John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 40. footnote>. Acest bine cunoscut sofist Libaniu trăia în Antiohia, acest oraș fiind și locul lui de naștere. A studiat la
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]