4,508 matches
-
două săptămâni, cu seri în care se adunau prietenii de pe unde erau - cam de la Gazetă... -, eu le ofeream cartofi prăjiți și excelenții cârnați Debrețin, un vin pasabil - nu se beau tărituri, eu eram contra, cum sunt și azi, și, fapt notabil, când Nichita a început să bea tărituri, coniac și apoi votcă, deși a durat prietenia, întâlnirile noastre s-au „espasat”, au devenit mai rare și mai întâmplătoare. Poeții citeau, apoi, din manuscrisele lor, cei trei poeți ai grupului, noi doi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în „post” la București se afla ambasadorul Harry Burns Jr., nu știu dacă „adept al dictatorului”, dar, în orice caz, urmând o politică de menajare a acestuia, spre surpriza crescândă a lui Ivasiuc, care era prieten bun cu el. Fapt notabil e că, atât timp cât Breban era „un favorit al sistemului”, membru supleant c.c., membru în conducerea Uniunii, redactor-șef etc., „Harry” îi arăta acestuia o simpatie evidentă, insistând să vizitez „Statele”, la o bursă la Iowa University - pe care am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
decisivă, mai autoritară în noroiul și crimele culturale ale anilor ’50, nu numai că nu a făcut-o, dar, într-un schimb de scrisori pe care revista Contemporanul - Ideea europeană le-a publicat de curând, vechiul critic și istoric literar (notabile cărțile lui târzii despre Literatura română între războaie sau Expresionismul românesc în literaturăă îl ceartă, din Berlin, unde se află, pe vechiul său amic S. Damian, aflat la Heidelberg, că acesta „răscolește trecutul” și-și asumă unele vini literare. (În
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
felurite forme și uneori - sau adeseori! - să fie mai „vigilenți” decât partidul, simțind că le fuge pământul de sub picioare!... Cum o spuneam, ei „s-au adaptat” încă de la sfârșitul anilor ’40 și apoi întreg deceniul șase, iar cele câteva apariții notabile, în proză mai ales, în acel timp Bietul Ioanide, Moromeții, Cronică de familie, ca și poezia tânărului Labiș, au fost iute și aproape total înecate în magma naturalist-joasă și propagandistică a ceea ce s-a numit „realismul socialist”. (Bietul Ioanide chiar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și poezia tânărului Labiș, au fost iute și aproape total înecate în magma naturalist-joasă și propagandistică a ceea ce s-a numit „realismul socialist”. (Bietul Ioanide chiar atacat de presa literară și de partid și retras de pe piață!Ă Și, fapt notabil, cei care „s-au adaptat” cel mai bine au fost scriitorii mediocri sau, dacă vreți, bunii scriitori de-a doua mână, cărora interdicția „celor mari”, Voiculescu, Blaga și alți câțiva, „le venea ca o mănușă”, ca să ne exprimăm puțin cinic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dacă vreți „prostituații” de primă oră, unii „și-au revenit” și au regăsit nu numai curajul de a merge „contra curentului”, fiecare în felul său, dar și harul și tenacitatea de a produce artă veritabilă. Exemplele sunt destul de numeroase și notabile, prestigioase: un A.E. Baconski, un Geo Dumitrescu sau Miron Radu Paraschivescu și chiar Petru Dumitriu care, după rușinoasele romane Drum fără pulbere, Pasărea furtunii și Vânătoare de lupi, publică nu numai trilogia care stă în picioare și azi, minus
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ne-am înțeles întotdeauna mai bine cu laburiștii din Partidul Muncii. Ceilalți ne-ar băga dacă ar putea în mormânt." Aceștia din urmă vor avea multă bătaie de cap cu "preotul din Nazaret". Preoții noștri de țară nu mai sunt notabilii de altădată. În Orient, Don Camillo rămâne actual. I se întâmplă chiar să facă una cu Peppone. Pastorala impune existența unui șef de stat, de clan, de partid. Părintele Emile Choufani, palestinian de origine melkită, un bărbat voinic, vorbește tare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
locul ei se ridică astăzi cel de-al treilea oraș al Iordaniei, Irbid, la câțiva pași de frontiera siriană, unde Frații musulmani par solid implantați. Un om de contact iordanian mă conduce, împreună cu un membru arabofon al ambasadei, la un notabil important la care salut delegația organizației locale a Frăției întrunite cu această ocazie: câțiva șefi în vârstă, dar și cadre tinere înșiruite pe o canapea. Controlorul general, fostul președinte al Camerei Deputaților, doctori islamici în abayya cu keffieh-uri roșu cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
învârt pe acolo, pândesc eventualul pelerin, rar de altminteri, pentru a-i vinde o carte postală și pentru a mai cere ceva de pomană. Dacă locul e banal, povestea biblică e savuroasă, căci nu e lucru obișnuit să vezi un notabil bogat, cu decorații pe piept, cățărându-se în copaci. De ce nu, mai simplu, pe acoperiș, doar nu suntem la șes? La întrebarea dacă Luca a venit la Ierihon, poate că el însuși ne-ar da, din înaltul eternității sale, răspunsul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și cosând uniforme militare israeliene. Sau când afli că zidul de protecție care separă Israelul de teritoriile palestiniene se construiește cu ciment din Egipt și cu materiale oferite de Uniunea Europeană și revândute Israelului la prețuri de nimic de către unii mari notabili palestinieni. Și atunci, reflexul de apărare îi împinge pe acești năpăstuiți ai soartei spre explozii de neputință, spre o fugă înainte; pe alții pe descurcăreți să ia discret calea exilului în țările Golfului sau în America; pe activiștii în vârstă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
confuziei și a simulacrelor înșelătoare pentru opinia publică internațională. Israelienii, pentru că istoria merge înainte sub camuflaj. Palestinienii, pentru că nu-i poți spune adevărul unui popor aflat sub ocupație și care continuă să spere, fără a-l incita la autodistrugere; iar notabilii, aleșii și funcționarii obțin din ceea ce a devenit un mijloc cuminte de întreținere titluri, demnități și o rațiune de a fi. Europenii, pentru că au ales să-și cumpere, cu importantele ajutoare financiare și umanitare care-i exonerează de pasivitatea lor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un comerț și-i om onorabil. Istoriile cu Bulgarii dela Bazargic. Locuiesc în case mari, n-aveau la venirea Românilor, nici mobilă, nici veselă și tacâmuri. Mâncau cu mâna sau cu aceiași lingură. Se mirau că li se fac vizite notabililor: ce-i asta, bre? Soția unui morar care a făcut vreo douăzeci de milioane e cam suferindă și se duce, cu automobil propriu, la dispensarul comunal ca să fie cercetată de doctor și să capete și doctorii gratuit. Glume și anecdote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
consumatorilor gratuit o carafă de vin. Paul mi-a explicat că obiceiul respectiv avea caracter practic, comercial, îndemnând la sporirea consumului. Am făcut comparație cu Helsinki și Geneva, orașe în care locuisem și fusesem la restaurante sau bistrouri, diferențele erau notabile. În capitala Finlandei, o masă la cel mai neînsemnat local costa aproape diurna noastră pe o zi pentru un meniu redus la doar o friptură, față de cina copioasă servită la Madrid la un preț acceptabil chiar și pentru buzunarele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
opinii cu o parte dintre misiunile diplomatice din Lima; organizasem o aniversare importantă pentru istoria României; făcusem peste zece ore de spaniolă cu ambasadorul și soția lui (este adevărat că aici nu prea aveam satisfacția de a constata vreun progres notabil). În plus, pentru mine, reușisem să folosesc șansa de a le trimite copiilor și soției un semn de preocupare pentru lupta lor cu frigul din apartament, ca să nu mai vorbesc despre experiențele deosebite, care erau de neuitat, acela al traversării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în timpul reuniunii, în mod democratic. Cele mai aprinse dezbateri au fost despre directorul Direcției de personal, care era adus din afara ministerului. Această numire avea să aducă serioase prejudicii întregii activități a ministerului, pentru o perioadă mai îndelungată. Printre activitățile mai notabile în care avusesem un rol încă din primele zile ale noului guvern provizoriu a fost vizita la București a ministrului afacerilor externe al Republicii Ungaria, care a fost primit imediat de singurele autorități necontestate, Ion Iliescu și Petre Roman. Toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
strica să încerc. Sincer vorbind, am crezut că romanul ultimului deceniu al secolului trecut va fi "Povestea Marelui Brigand", carte la care am lucrat încă din 1985. N-a fost să fie. "Povestea..." a trecut aproape neobservată cu două, trei notabile excepții. În schimb "Simion Liftnicul", care a venit imediat după aceea, a avut un formidabil succes, atât în rândul cititorilor, cât și printre critici. Cred că meritul e, înainte de toate, al editorului. Cu ocazia asta, mi-amintesc un lucru de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
stea departe de coteriile literare, să-l salute respectuos pe critic de la distanță. Nu am fost elevul niciunui critic marcant, dar mă bucur atunci când unii critici importanți, ca Grigurcu, Cistelecan, Mincu, Dan Cristea, Ion Pop sau Mircea A. Diaconu găsesc notabilă poezia mea. Au scris destui critici (unii chiar poeți valoroși, ca Pantea sau Ioan Moldovan) despre cărțile mele. Vorba unei comentatoare recente, "Nicolae Coande a fost întrucâtva răsfățat de critică". Întrucâtva-ul ăsta spune... ceva, pentru că să fim serioși, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o înrăutățire constantă, pe fondul crizei din deceniul precedent, care a afectase întregul mapamond, dar și a ambiției furibunde a lui Nicolae Ceaușescu de a achita întreaga datorie externă, într-o Românie înfometată, lipsită de orice reacție, în afara unor excepții notabile. Un moment important în istoria postbelică a Nicolinei îl reprezintă revolta muncitorilor din prima parte a anului 1987, mai exact la 16 februarie, după cum reiese din unele relatări ale celor direct implicați: „- În '87 fac greva aia, de 16 februarie
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mai adormiți dintre negri"! Destinul sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de compărător majoritatea pentru muncile istovitoare de pe plantațiile de trestie de zahăr, tutun sau cafea, pentru cele din mine, ca sclavi domestici la orașe. În acest context existau diferențe notabile între munca și situația sclavilor de pe plantații și mine și cei de la oraș .Cei de la oraș munceau mai puțin, mâncau mai bine, primeau uneori recompense. Cei de pe plantațiile de trestie de zahăr, de exemplu, se sculau înainte de răsăritul soarelui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
foarte criticat de cei care gândeau altfel și nu aveau viziunea amplă a tatălui meu... Putea să placă sau nu maniera în care își apăra ideile... dar aparține istoriei acestui continent și a lumii. Este poate persoana cu cea mai notabilă istorie care a intrat la "Azotea" și mulțumesc pentru că l-am cunoscut"! Într-o seară de mai 2005 mă aflam la Buenos Aires, pe cunoscuta "Calle Florida", strada pietonală lungă de câțiva kilometri, pitorească și colorată, plină de turiști din toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Carp, Maiorescu și Marghiloman pentru a-i invita la deschiderea Teatrului Național. Toți au refuzat, iar Tzi gara a spus că de este ordin se duce, de este invitație nu primește. Prin urmare, Lupu Costache s-a pomenit singurul dintre notabili tățile române în sală. Furios, a făcut mustrări lui Tzigara, spunân du-i că unde e ministrul trebuie să fie și prefectul. Că d. Alex. Pisoski a fost internat; mare amic al vrăjmașului, le cânta laude la început, dar mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu cine ar completa minis terul, ar fi răspuns: „Eu sunt ca Napoleon, ceilalți pot fi Popești“. Si non e vero... Cu toată opoziția lui Marghiloman, administrația noastră, adică Lupu Costache, împins de germani, a convocat la primării pe toți notabilii, preoții, învățătorii, proprietarii și le-a citit următoarea propunere: „Subsemnați cetățeni, având convingerea că în împrejurările prin care trece țara acțiunea d-lui P. P. Carp este singura în stare a reda României situațiunea pierdută, îi încredințăm sarcina de a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a susținut la fel ca Platon și Aristotel asupra punctului crucial că "scopul" unei republici era virtutea: imperiul era o manifestare a virtuții, nu un scop în sine31. Dezacordul lui Machiavelli cu teoreticienii republicani ai antichității asupra problemei imperialismului este notabil, întrucat îl arată în divergență cu altul dintre "contextele" în care este discutat adesea, anume republicanismul clasic. Desigur, Platon nu a fost întotdeauna luat în serios, dar Aristotel și Cicero au fost autorități de un ordin diferit. Interesant este că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
florentine, cei Nouă pentru Miliție, care să îi înarmeze și instruiască pe țăranii din Toscana în tehnicile războiului modern de infanterie. Spre deznădejdea lui Machiavelli, aceasta miliție populară florentina nu a fost niciodata testată în mod adecvat. Singură să realizare notabilă s-a petrecut la sfârșitul unui lung război cu Pisa, cănd Machiavelli și trupele sale de țărani au menținut o blocada care a forțat orașul să se predea Florenței în 1509. În 1512, cănd armata imperiala mărșăluia prin Toscana în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a jocului patronajului decât prin intermediul unei birocrații stabile, raționale și, de aceea, mai putin coruptibile. Bibliografie Antonelli, Giovanni, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze ", în Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39. Arferuoli, Pandolfo, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392. Bădia, Iodoco del (ed.), "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]