4,569 matches
-
armata imperială rusă cu negustorii sau sătenii noștri În privința asigurării transportului proviziilor atât pe teritoriul României cât și În Bulgaria, uneori chiar pe linia I-a a frontului, totuși ofițerimea moscălească apela În continuare la proprii soldați sau chiar civili numiți „pahonți”. După cum ne explică și Dicționarul limbii române, pahonțul era un soldat cărăuș din armata rusă căruia isteții noștri țărani Îi atârnaseră de coadă și epitetele depreciative de: grosolan, necioplit sau murdar. În fine, și atunci, dar și mai târziu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nevoe pintru că În circomstanțele delicate În care se află Țara, chear În zioa deschiderii Corpurilor, să să poată ocupa dimpreună cu Guvernul de interesile generale ale Țării”. Deci, foarte interesant mod de abordare a unor oameni aleși și nu numiți. a.w. Armata avea nevoie chiar și de convalescenții În concediu Nevoia de prezență a convalescențelor pe front nu credem că era cauzată de lipsa luptătorilor ci, mai degrabă Înclinăm spre experiența de război a cestora deoarece, după cum bine se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și a devenit CDE Fălciu deoarece și În plasa Răducăneni exista o numeroasă comunitate. Întruniți Într-o ședință de birou, membrii din conducere au hotărât „Formarea de colective la fiecare resort”. b.e. Farurile călăuzitoare locale La „Resortul organizatoric” fuseseră numiți: Herșcovivi Copel (responsabil), Bernard Hirș și Bercu Feiga. De „Resortul cultural” urmau a se ocupa următorii: Vaigrah Maria (responsabil), avocatul Carniol (resp. cercului de studiu), Eugenia Herșcovici (cercul artistic), Schroter Aurel și Beno Schwartz (presă), avocat Faibisch (resp. Îndrumătorilor), Dreiza
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
următorul text: <<În anul 1967 se vor realiza cu 250.000 „Rulmentiștii” bârlădeni În acțiune bucăți rulmenți mai mult față de anul 1966, reprezentînd o creștere de 8,34%>>”. Potrivit unui stat de plată găsit printre celelalte documente, se pare că numitul Ion Ghidoveanu nu era angajat cu carte de muncă al DGPT București ci doar În colaborare sau convenție deoarece nu se explică În niciun fel atât timpul de lucru restrâns (Luni - vineri Între orele 7-8 și 17-18 și sâmbăta Între
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
București-Cernica ce va lega Capitala cu Marea Neagră”. După cum se știe, mult mai târziu, știrea a primit aprobarea oficială de a fi difuzată odată cu demararea lucrărilor privind realizarea acestei ambiții ceaușiste, spre groaza celor care participaseră și la fiasco-ul numit „Magistrala albastră. Canalul Dunăre - Marea Neagră”. Chiar și valoarea exportului românesc de produse chimice În țări „pretine” precum Liban, Kuweit și Iordania fusese trecută la „secret” ca și „...realizarea prototipului de excavator F1 la Întreprinderea Progresul Brăila”. Cenzorul A. Trifu, fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Exemplar unic”, care se referea la organizarea unui „Plan privind măsurile ce se vor Întreprinde În dosarul de urmărire informativă privind pe SOFIANU GHEORGHE”. Ca orice act „inaugural” și acesta Începea cu datele personale ale viitorului urmărit pas cu pas: „Numitul SOFIANU GHEORGHE, este năsut la data de 24 februarie 1940 În comuna Văleni, județul Vaslui, fiul lui Ioan și Elena, ca studii are seminarul teologic și facultatea de filologie, cu domiciliul În orașul Vaslui, strada Călugăreni (...)”. Securiștii mai insistaseră și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fără discuție: „În cadrul planului de măsuri ne propunem să rezolvăm următoarele: 1) Stabilirea poziției și intențiilor sale după eliberarea din Închisoare și În special dacă se menține pe poziție legionară; 2) În cazul că va relua din nou legătura cu numiții (nume șterse, n.n.) din Băcești, orașul Vaslui și comuna Tanacu, toți foști legionari, se va acționa În mod organizat pentru destrămarea completă a acestui anturaj. De asemenea, se va stabili dacă cel urmărit caută să-și creeze noi relații, cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fel vinile fabricate de Securitate!), ce s-au desfășurat În arestul Miliției Județene Vaslui. Într-o adresă trimisă Secției a V-a, căpitanul Cojocaru, acuzatorul său neoficial, recomanda acestei structuri următoarele: „Rugăm executați și exploatați instalația de tip ACM pentru numitul Sofianu Gheorghe de profesie preot cu domiciliul În arestul Miliției (sic!, n.n.). În mod deosebit ne interesează următoarele probleme: 1) Discuțiile ce le poartă cu colegul de cameră cu privire la problemele În legătură cu care este anchetat de Securitate; 2) Discuțiile provocate de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
socialiste cu vădite tente de accedere spre luminosul comunism, și-a continuat misia gras plătită din impozitele puse pe banii celor ce munceau Întocmind pe 28 decembrie 1973 un „Raport cu propunere de folosire a mijlocului special A.C.T. la numitul Sofianu Gheorghe din Vaslui”. Cu satisfacția datoriei Împlinite, ofițerul Își Începuse sporovăiala scrisă amintindu-i șefului direct că „Numitul Sofianu Gheorghe a fost deținut de drept comun pus În libertate la 10 XI 1973”. Urmărirea acestuia nu Încetase nicio clipă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
banii celor ce munceau Întocmind pe 28 decembrie 1973 un „Raport cu propunere de folosire a mijlocului special A.C.T. la numitul Sofianu Gheorghe din Vaslui”. Cu satisfacția datoriei Împlinite, ofițerul Își Începuse sporovăiala scrisă amintindu-i șefului direct că „Numitul Sofianu Gheorghe a fost deținut de drept comun pus În libertate la 10 XI 1973”. Urmărirea acestuia nu Încetase nicio clipă chiar dacă dosarul acțiunii „Siretul” fusese clasat și depus la arhivă. Nemulțumindu-se numai cu copoii puși pe mirosit urmele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chiar și față de cei declarați ca fiind amicii de maximă Încredere, disperatul Toma ceruse aprobarea ștabului din fruntea ierarhiei pentru „...a fi urmărit și prin mijloace speciale pentru a stabili legăturile prezente și În special natura legăturilor dintre el și numiții (nume șterse, n.n.) foști legionari care Îl vizitează la domiciliu. De asemenea se va stabili atitudinea sa și dacă face unele pregătiri În scopul fugirii din țară”. Faptul că sursele de informare ale Securității erau de-ale casei familiei Sofianu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
una cu două, ca orice alt devotat fiu al partidului și poporului. De ce se urmărea pentru a „n”-a oară „infractorul” Sofianu? Iată de ce: „În vederea clarificării celor prevăzute În raportul cu propuneri de deschidere a dosarului de urmărire informativă asupra numitului Sofianu Gheorghe”. Planul de măsuri conținea nu mai puțin de șapte puncte, având termene de rezolvare diferite dar de toate urmând a se ocupa taman gradatul cu trei stele mici sovietice pe epolet. La primul punct, urma să-l pună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
locului. După testarea ofertelor se hotărăște să meargă, pentru două săptămâni, la o familie din comuna Chiguilpe, „situată la vreo 15 Km de orașul Santo Domingo, undeva între Quito și coasta ecuadoriană. De ce? Locuitorii aparțin tribului Tsachilla, oameni roșii (Colorado) numiți astfel deoarece își bărbieresc capul pe părți, apoi adună părul rămas ca într-un fel de coif și îl vopsesc în roșu cu un fruct, achiote”. Aparent din întâmplare, Ingrid Cozma poposește la familia lui Alfonso Aguavil, șaman din tată
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dezvoltarea culturii locale. Studiem împreună harta Ecuadorului și decid care va fi primul stop: comuna Chiguilpe situată cam la 15 km de orașul Santo Domingo, între Quito și coasta ecuadoriană. De ce? Locuitorii din Chiguilpe aparțin tribului Tsachilla, oameni roșii (Colorado) numiți astfel deoarece își bărbieresc capul pe părți, apoi aduna părul rămas ca într-un fel de coif și îl vopsesc în roșu cu semințele unui fruct, achiote Din spusele lui Maximiliano, majoritatea triburilor care își păstrează tradițiile în viața de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ca simple nume. Unele pagini par scrise într-o stare de transport în care fiecare nouă aducere aminte (Schlattner a declarat că romanul e 90% autobiografic) e automat și un act de creație, și o simplă numire antrenează resurecția celui numit. Romanul te imersează adînc într-o lume. Filmul nu reușește să facă asta : reconstituirea acelei lumi pe ecran nu are destulă textură, destulă vibrație, destule particularități. Nu vreau să spun că filmul ar fi trebuit să fie mai frescă ; dacă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
privi spre cer unde soarele strălucea acum puternic luminând dealul Măgura deasupra văii Racovei. Casa lui Gheorghiu „cel tânăr” cum era numit de consăteni, era formată din două camere cu sală la mijloc, învelită cu tablă iar în spate așa numitul „chiler” care este folosit și ca bucătărie și ca o cameră de zi, unde cei mai mulți din familie își petrec o bună parte din existența lor. Pe lângă casă, cam la zece pași se afla șura cu spațiu împărțit pentru cai, vite
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Școala din Chicago. La 21 aprilie 1975, Milton Friedman avea să-i trimită o scrisoare felicitându-l pentru progresele înregistrate și dându-i și câteva "indicații prețioase". Pentru redresarea economică a țării a folosit economiști specializați în SUA, așa-numiții "Chicago boys", ale căror idei și programe au permis un avans remarcabil până în 1979, când țara a intrat într-o acută criză, după declarațiile analiștilor, cea mai gravă din ultimii 50 de ani. În iunie 1982 chiar Ministerul Economiei avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
balanța puterii În lume În favoarea lor. Kissinger nu face o politic) adev)rât). Ce fel de om poate fi? Cred c), personal, prefer) oamenii bogați care c)l)toresc În toat) lumea. Este unul dintre acei oameni pe care Ii numiți perfecți. Mai într)m În câteva sinagogi, dar am ieșit din atmosferă Sabatului. Ben-David are un sentiment aparte fâț) de acest cartier și fâț) de pacea Sabatului, dar se vede c) se gândește la alte lucruri - la ruși, la arabi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Încercați s) faceți ceva pentru fraternitate și s) faceți pace cu evreii, pentru c) ei au suferit Îngrozitor de mult, În Europa creștin) și sub Islam. Israelul ocup) cam a șasea parte dintr-un singur procent din teritoriile pe care le numiți arabe. Nu exist) posibilitatea ca tradițiile Islamului s) fie adaptate - s) fie reinterpretate, s) fie schimbat accentul, În așa fel Încât s) accepte aceast) neînsemnat) luare În posesie? O mare civilizație ar trebui s) fie capabil) de o flexibilitate tolerant
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de aur și de obicei avea o garoafă roșie la butoniera costumului de vară, gri turturea, gri șoarece sau gri-argintiu. Eu Îl vedeam numai vara. După o scurtă ședere la Rojestveno, se Întorcea În Franța sau Italia, la castelul lui (numit Perpigna) lângă Pau, la vila lui (numită Tamarindo) de lângă Roma sau În iubitul lui Egipt, din care Îmi trimitea ilustrate (palmieri și reflexiile lor, apusuri de soare, faraoni cu mâinile pe genunchi) mâzgălite cu scrisul lui grosolan. Apoi, din nou
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Să trăiască Ștefan Vodă!! strigă țăranii. Stați-stați, că nu s-a terminat! spune Ștefan încruntându-se. Pentru... pentru obrăznicia de a-l fi înfruntat pe "Măritul Ștefan Vodă", poruncesc... Oamenilor li s-a oprit respirația. ...Poruncesc! Să i se dea numitului Nae-Năică: zece bice la spinare! Un răsuflet de ușurare, trece prin țărănime. Ștefan continuă: Unde-am ajunge, dacă oricine și-ar permite obrăznicia... Ajung și cinci! lasă el mai ieftin. Să ia aminte cum vorbește "Măritului Domn", spune apoi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
eșafodajului lor științific. Dar noi aceștilalți, „umaniștii”, cum ni se zice și cum ne place să ne zicem, nu putem în mod onest pretinde că știm ceva cât de cât riguros demonstrabil. Noi suntem oamenii aproximativului, ai intuiției, ai așa-numitului talent, despre care nu prea știm în ce constă, dar pe care contăm poate prea mult. Dv. sunteți oamenii unei discipline obiective, sancționabilă și verificatorie, pentru care eu am un imens respect. Imens respect întemeiat pe o imensă ignoranță. Dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cum spuneam, nu cred că proporțional prietenia era mai puțin rară în vechime decât azi, e totuși foarte probabil că în societatea modernă alegerea prietenilor, cât și relațiile cu ei sunt mult mai întâmplătoare decât în epocile trecute, din cauza așa numitului „ritm al vieții”, adică a organizării ocupațiilor și a „timpului liber”. Însăși expresia aceasta, pe care lumea veche nu o cunoștea și care a apărut cam o dată cu taylorismul și ca un efect al acestuia, implică faptul că o parte însemnată
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
al epocii interbelice, a apucat o epocă de foarte mare accentuare a experiențelor abisale, a disperărilor și chiar a „ipocriziei disperării”, cum foarte bine a numit-o Teodor Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Bellai. Comentariile istoricilor susțin că Istrii și Liburnii au fost asimilați Încă din antichitate de Traco-Iliri sub influența celților și În principal a romanilor. Slavii au pătruns În Istria În sec. al VII-lea și al VIII-lea. Existența românilor numiți Nigri-Latini sau Mavrovlahi sau Morlaci În Dalmația este semnalată În anul 1181, vlahii sunt amintiți În sec. al XV-lea ca având o limbă proprie lor similară limbii române. Dialectul istro-român conține termeni care amintesc substratul balcanic preroman, străromâna, legături
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]