9,387 matches
-
război, 1897, și, integral, Lydda, 1898-1900). Aceleiași orientări realiste i se subsumează și romanele, mai puțin reușite, ale lui I. Negruzzi (Mihai Vereanu, 1873) și N. D. Xenopol (Păsurile unui american în România, 1879-1880). O atenție deosebită s-a acordat nuvelelor și schițelor, care sunt în număr mare și într-o bogată varietate de stiluri. Foarte bine reprezentată este nuvela realistă, a cărei tematică avea în centrul ei, de preferință, funcționarul mărunt sau dezmoșteniții vieții. Niciodată nuvelistica din C.l. nu a
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
I. Negruzzi (Mihai Vereanu, 1873) și N. D. Xenopol (Păsurile unui american în România, 1879-1880). O atenție deosebită s-a acordat nuvelelor și schițelor, care sunt în număr mare și într-o bogată varietate de stiluri. Foarte bine reprezentată este nuvela realistă, a cărei tematică avea în centrul ei, de preferință, funcționarul mărunt sau dezmoșteniții vieții. Niciodată nuvelistica din C.l. nu a cunoscut excesele naturalismului, de la care a preluat totuși minuția și exactitatea descrierilor, interesul pentru periferia societății. În această categorie
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
interesul pentru periferia societății. În această categorie intră proza lui Duiliu Zamfirescu (Furfanțo, 1900), N. Volenti (O idee fixă, 1892) ș.a. Tonul general este însă moderat, exprimând un realism cuminte: I. Al. Brătescu-Voinești (care tipărește câteva din cele mai izbutite nuvele ale sale, precum Pană Trăsnea Sfântul, 1893), I. L. Caragiale (O făclie de Paște, 1889), I. Popovici-Bănățeanul (În lume. Din viața meseriașilor, 1892) și, mai ales, Duiliu Zamfirescu, ale cărui nuvele s-au tipărit aici, aproape toate, între 1885 și 1911
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
I. Al. Brătescu-Voinești (care tipărește câteva din cele mai izbutite nuvele ale sale, precum Pană Trăsnea Sfântul, 1893), I. L. Caragiale (O făclie de Paște, 1889), I. Popovici-Bănățeanul (În lume. Din viața meseriașilor, 1892) și, mai ales, Duiliu Zamfirescu, ale cărui nuvele s-au tipărit aici, aproape toate, între 1885 și 1911. Note accentuate de satiră socială se ivesc la I. Negruzzi (ale cărui Copii de pe natură, apărute între 1869 și 1880, s-au bucurat de răsunet), G. I. Lahovari (Popa Burcă
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
socială se ivesc la I. Negruzzi (ale cărui Copii de pe natură, apărute între 1869 și 1880, s-au bucurat de răsunet), G. I. Lahovari (Popa Burcă, 1882), N. Gane (Duduca Balașa, 1876). Prin N. Gane, C.l. se orientează și către nuvelele populare, din care acceptă un mare număr, aparținând scriitorilor din întreaga țară. Șanta (1874), Andrei Florea Curcanul (1877) stau alături de cele mai reușite din scrierile lui I. Slavici, cum ar fi Popa Tanda (1875), Scormon (1875), Gura satului (1878) sau
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Florea Curcanul (1877) stau alături de cele mai reușite din scrierile lui I. Slavici, cum ar fi Popa Tanda (1875), Scormon (1875), Gura satului (1878) sau Budulea Taichii (1880). Mai pot fi întâlniți Teodor V. Ștefanelli, Virgil Onițiu, D. C. Ollănescu-Ascanio. Nuvela istorică a avut și ea căutare, încât, alături de multe proze ale lui N. Gane, înșirate între 1867 și 1877, pot fi întâlnite și Decebal (1869) și Tuhutum (1870) ale lui I. Pop-Florantin. Parte sub influența romantismului german, parte sub aceea
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
alături de multe proze ale lui N. Gane, înșirate între 1867 și 1877, pot fi întâlnite și Decebal (1869) și Tuhutum (1870) ale lui I. Pop-Florantin. Parte sub influența romantismului german, parte sub aceea a mitologiei naționale, C.l. propune și câteva nuvele fantastice: O floare albă (1869) și O casă neagră (1870) de I. Pop-Florantin, SărmanuI Dionis (1872) de M. Eminescu. Cu povestiri este prezent I. Creangă, căruia îi apar, între 1875 și 1884, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
autoarei, atrăgându-i - după propriile mărturisiri - aspre critici la Uniunea Scriitorilor și chiar întreruperea, pentru cinci ani, a activității publicistice. În 1964 revine în presă la redacția de poezie a „Gazetei literare”. Alte două plachete de versuri, un volum de nuvele și un roman de ficțiune științifică și politică, Mărirea și decăderea planetei Globus (1968; Premiul Uniunii Scriitorilor), întregesc bibliografia și profilul autoarei, ale cărei valențe artistice se manifestă în mai multe planuri. În Adevărul și inima (1964), registrul poetic este
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
Alexandrescu, Miron Negrea. Din O vorbă înainte reiese intenția „idealistă” a editorilor, doritori de „încurajarea tinerelor talente”, urmând „calea de mijloc”, care în numerele următoare se arată a fi un anticitadinism moderat, de sorginte poporanistă (sunt, astfel, primite extrem de favorabil nuvelele lui Vasile Demetrius, cu accent pe „obidita noastră țărănime”). În numărul 2-4 se publică o listă a colaboratorilor, printre care Zaharia Bârsan, Demostene Botez, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Cazaban, Nichifor Crainic, Vasile Demetrius, Liviu Rebreanu, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu
CRINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286494_a_287823]
-
Cele mai numeroase traduceri le-a făcut însă din opera lui Catul. Prin utilizarea unor structuri strofice întâlnite și la G. Coșbuc, el realizează o versiune izbutită a versurilor poetului latin. Din spaniolul P. A. de Alarcón, a transpus în românește nuvela El sombrero de tres picos, sub titlul Morăreasa și corregidorul. Tălmăcirea, realizată în 1896, a fost reluată, îmbunătățită substanțial și republicată postum (1908), atrăgând atenția prin cursivitatea stilului și firescul expresiilor. Traduceri: P. A. de Alarcón, Morăreasa și corregidorul, București, 1896
BASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
a secolului. O povestire a lui B., în versiune germană, a apărut în volumul Rumänische Erzählungen (1907). SCRIERI: Primele cânturi, Budapesta, 1906; Popasuri vânătorești, București, 1906; Dor pustiu, București, 1908; Rapsodii și balade. 1900-1910, București, 1910. Traduceri: Émile Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], [Ion Bârseanul], GT, 1901, 46; N. I. Apostolescu, Ion Bârseanul, „Primele cânturi”, LAR, 1907, 2; I. C. Negruzzi, Ion Bârseanul, „Popasuri vânătorești”, AAR
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
de renaștere națională, valorificând literatura română, în genere cenzurată, exilată, marginalizată (Doina și articole ale lui Mihai Eminescu, operele lui Constantin Stere, Andrei Țepordei, Leon Donici ș.a.). Au apărut aici articole despre scriitori români consacrați, precum și grupaje de versuri și nuvele ale acestora, s-a rezervat spațiu articolelor despre așa-zisele „pete albe” ale istoriei (foametea, deportările, colectivizarea, „stagnarea”). În toate seriile sale, pe lângă literatura originală și critica de întâmpinare, mai mult sau mai puțin aservită metodologic și ideologic, revista a
BASARABIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
Louvière, Belgia - 27.II.1993, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica baroanei Jeanne de Siemmons și a lui Petru Pop. A urmat cursuri de artă dramatică la Conservatorul din Bruxelles. La 13 ani debutează, în Belgia, cu un volum de nuvele, apărut la editura Leclerc. În 1965, vine la București, în cadrul schimburilor culturale româno-belgiene. Aici îl cunoaște pe actorul Radu Beligan, cu care se căsătorește, stabilindu-se definitiv în România. Cu toate că a scris câteva piese, Căutăm autor dramatic, Absența conștiinței ș.a.
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
Popescu, o alegorie plasată într-un ținut imaginar numit Trislanda, în care oamenii săraci, înfometați, sătui de injustiție, hotărăsc să-și facă singuri dreptate și să-și modifice astfel cursul existenței. În 1990 publică, în limba română, o culegere de nuvele, intitulată Timpul de veghe, timpul de vis, iar postum, apare romanul O aspirină pentru doi (1993), o cronică a neîmplinirii sentimentale, într-o lume banală, superficială și rutinieră. SCRIERI: Cenușa mea va fi caldă, tr. Petru Popescu, București, 1968; Timpul
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
experiența teatrală a autoarei. Scena și culisele ei sunt descrise cu o claritate analitică din care nu lipsesc nici melancolia, nici cinismul sau sinceritatea brutală, alternând într-un joc de trăiri subtile. Moartea centaurului (1970), volum de proze scurte și nuvele, prefigurează romanul Dyonis sărmanu (1984). Universul romanului este unul concentraționar: într-un oraș care trebuia scufundat și reconstruit, sosește un ordin de „dispersare” a trei categorii de oameni: bătrâni, oligofreni și intelectuali. Aceștia trebuiau supuși la tot felul de experiențe
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
de Tristan Tzara, J.-F. Lyotard, M. Nadeau, I. P. Culianu ș.a. A prefațat sau a îngrijit ediții din opera unor scriitori precum Marin Preda, Petru Popescu, Nicolae Breban, Leonid Dimov, D. Țepeneag, Ionel Teodoreanu, I. L. Caragiale. A tradus în franceză nuvela Gemenii de Mircea Cărtărescu. Volumul Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie propune nu doar recuperarea unui „scriitor din exil” vitregit de soartă (autorul a fost „interzis” timp de aproape douăzeci de ani în România), dar și un sistem de
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
îl recomandase referent de conferențiar pentru religiile comparate la Școala de ofițeri), traduce lucrarea reverendului francez H.-G. Didon, Isus Hristos. Scoate în 1904, împreună cu V. Demetrius, revista „Linia dreaptă”, unde publică o parte din ciclul, funebru și baudelairian, Agate negre, nuvela Lotar, manifestul poetic Vers și poezie. Semna Tudor Arghezi și I. Gabriol. În 1905, A. își dă demisia din slujba de diacon. Ajutat de mitropolitul Iosif Gheorghian, pleacă, pentru studii teologice, în Elveția, la Fribourg. Nu se simte bine în
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
student la Facultatea de Filologie), apoi la București, la „Falvak Népe” și „Ifjúmunkás”. Se întoarce la Cluj, unde, din 1967, este redactorul revistei pentru copii „Napsugár”. Debutează în presă la revista „Utunk” și editorial în 1963, cu o culegere de nuvele. În 1969 și în 1979 este distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. B. este un traducător cu predilecție al literaturii române din secolul al XX-lea. A transpus în limba maghiară mai ales acele romane care se apropiau
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
al solidarității umane. B. s-a dovedit un traducător devotat al prozei românești. În sfera preocupărilor sale intră atât proza literară, cât și cea științifică, atât proza contemporană, cât și cea din secolele trecute. Din Jean Bart traduce aproape toate nuvelele, precum și romanul Europolis (1960), tipărit apoi în repetate ediții. Din proza românească contemporană dă versiuni în maghiară la Ce mult te-am iubit de Zaharia Stancu (1970), Descoperirea familiei de Ion Brad (1979), Săptămâna neterminată de Petre Sălcudeanu (1971) și
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
dă versiuni în maghiară la Ce mult te-am iubit de Zaharia Stancu (1970), Descoperirea familiei de Ion Brad (1979), Săptămâna neterminată de Petre Sălcudeanu (1971) și Drum deschis de Șerban Nedelcu (1962). Din proza românească mai traduce povestiri și nuvele ale lui Emil Gârleanu, memorialul de călătorie al lui Dinicu Golescu, România pitorească de Al. Vlahuță. B. alcătuiește și traduce o antologie a aforismelor românești (1967) care, revizuită și lărgită, va apărea într-o nouă ediție, sub titlul Kagylók tengerzúgáhrsal
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
versului anunță ritmurile lui St. O. Iosif. B. este autorul unei drame, Dorman, cu un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala. Nuvelă contimporană (1882), având ca model poemul Rolla al lui Musset. SCRIERI: Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882; Poezii, Iași, 1893; Doine, Iași, 1893; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1951. Repere bibliografice: Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, îngr. și introd. Victor Vișinescu, București
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
cu un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala. Nuvelă contimporană (1882), având ca model poemul Rolla al lui Musset. SCRIERI: Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882; Poezii, Iași, 1893; Doine, Iași, 1893; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1951. Repere bibliografice: Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, îngr. și introd. Victor Vișinescu, București, 1972, 107-112; Anghel-Iosif, Portrete, 3-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 482-483, Ist. lit. (1982
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
câte o scenă din Neguțătorul din Veneția și din Julius Caesar de Shakespeare, acestea fiind unele dintre primele traduceri în limba română din opera shakespeareană. Pentru a umple un gol, publică, mai cu seamă în anii de început, istorioare și nuvele, scrieri de factură romantică. B. nu era un imaginativ și proza sa stă între limite ținând de literatura convențională, minoră. Unele povestiri sunt prelucrări, ilustrând preferința pentru accentele moralizatoare ori pentru senzațional și tenebros, altele, cu subiect istoric, au de
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
umor sau de duioșie, răbufniri ale nemulțumirilor sociale, interferențe între stări de veghe și de visare definesc alte dimensiuni ale prozei lui B. Mediul citadin, considerat, tot pe linie sămănătoristă, ca loc al dezagregării sufletești, îi prilejuiește comentarii moralizatoare. Intitulate „nuvele”, prozele sunt, de fapt, povestiri în care, la fel ca și în lirică, domină o tonalitate subiectivă. Ceea ce nu i-a reușit decât rareori în scrierile de ficțiune, B. izbutește în bună măsură prin memorialul Impresii de teatru din Ardeal
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
purtători de idei în acțiune. Satira Las’pe mine și comedia de moravuri Bursierul societății au rămas în manuscris și nereprezentate. SCRIERI: Visuri de noroc, București, 1903; Ramuri, Budapesta,1906; Poezii, București, 1907; Impresii de teatru din Ardeal, Arad, 1908; Nuvele, București, 1909; Sirena. Jurământul, Beiuș, 1912; Nuvele, București, 1914; Se face ziuă, București, 1914; Ca mâini va bate ceasul!, București, 1915; Trandafirii roșii, București, 1915; Furtuna. Cu toții una. Poemul Unirei, Sibiu, 1922; Poezii, București, 1924; Domnul de rouă, București, 1938
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]