4,211 matches
-
ar fi trebuit să primeze interese generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar fi fost dificil să se agrege o atitudine ș( o acțiune comună (n cadrul obștilor deoarece, arată el, "...obștiile nu conzistă dintr'o masă omogenă de țărani, ci din clase de țărani" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 305). Obiectivitatea ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele, (l fac să arate că "țăranul nostru, crescut (n
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de țărani" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 305). Obiectivitatea ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele, (l fac să arate că "țăranul nostru, crescut (n condițiile neoiobagului ș( av(nd psihologia acestuia, e cam puțin susceptibil să devină membrul unei obștii semisocialiste, ș( să muncească stăruitor pentru obștie, sub cuv(nt că o părticică din munca asta (( va reveni ș( lui, ori sub cuv(nt de interese obștești superioare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 306). Mai mult, Gherea identifica o problemă de sistem
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
E o contrazicere flagrantă să cauți să realizezi un fel de cooperativă semisocialistă, cu un țăran care răm(ne tot odată proprietar individual pe propriul sau pam(nt" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 307). Exista (nsă ș( posibilitatea (mpărțirii păm(ntului arendat obștei (ntre membrii acesteia, (n vederea exploatării. Nici această variantă nu o vede viabilă Gherea, arăt(nd că, (ntr-un asemenea caz, fruntașii satului vor ajunge să (( aservească pe cei mai nevoiași. Iar problema cea mai mare era la Gherea nu arendarea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
După războaie, domnitorii sau unii boieri înălțau biserici sau mănăstiri pentru a mulțumi lui Dumnezeu de biruința împotriva dușmanilor țării. Pe lângă aceste locașuri sfinte se înființau bolnițe sau azile pentru nevoiașii suferinzi, nevolnici sau pentru cei loviți de soartă. "Solidaritatea obștii (a comunităților), întemeiată pe stăpânirea comună a unor bunuri, se extinde și pe tărâmul organizării judecătorești și administrative, obștea funcționând ca un organism autonom și din acest punct de vedere" (Istoria românilor, 2001, p. 114). Se pune mereu problema dacă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
țării. Pe lângă aceste locașuri sfinte se înființau bolnițe sau azile pentru nevoiașii suferinzi, nevolnici sau pentru cei loviți de soartă. "Solidaritatea obștii (a comunităților), întemeiată pe stăpânirea comună a unor bunuri, se extinde și pe tărâmul organizării judecătorești și administrative, obștea funcționând ca un organism autonom și din acest punct de vedere" (Istoria românilor, 2001, p. 114). Se pune mereu problema dacă în Țările Române asistența socială, fiind de natură filantropică, era organizată sumar și se afla într-o stare de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pâinii și în rugăciuni. Și tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni și semne se făceau în Ierusalim prin apostoli, și mare frică îi stăpânea pe toți. Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște. Și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare. Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii. Lăudând pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din Faptele Apostolilor, versetele 32-37. Să vedem și aici care este îndemnul: Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. Și cu mare putere apostolii mărturiseau despre învierea Domnului Iisus Hristos și mare har era peste ei toți. Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute. Și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este descrisă Biserica primitivă de către Sfântul Luca în Faptele Apostolilor IV, 32-35: Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. [...] Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute, și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință". Două veacuri și jumătate mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
avem menționate câteva aspecte filantropice din perioada de început a formării Bisericii. Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște./ Și cu mare putere apostolii mărturiseau despre învierea Domnului Iisus Hristos și mare har era peste ei toți./ Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute./ Și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cuvinte. Paginile acestea din Sfânta Scriptură sunt nemaipomenite. Trei aspecte trebuie urmărite aici: îndemnul la botez; viața organizată în jurul "frângerii pâinii", adică am zice noi, cei de azi în jurul Sfintei Liturghii și problema filantropiei, prin faptul că toate erau de obște. Aceste rânduri din Sfânta Scriptură, pentru teologi, atunci când fac tâlcuiri biblice, reprezintă o prefigurare a vieții din împărăția lui Dumnezeu. Simplu: așa se trăiește în veșnicie. Așadar, primii creștini au început să trăiască veșnic! 4 Sursa: Site-ul Episcopiei Caransebeșului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Eroilor Neamului din cimitirul vasluian Eternitatea unde s-a constituit și un osuar, acum închis publicului din motive care trebuie căutate în mințile obtuze ale celor care au fost numiți de „partid” în funcția de primar și nicidecum aleși de obște. Pe data de 14 septembrie 1937, ziarul „Gaze director era Emil Vâjâianu) anunța pe prima pagină că primarul Dimitrie Țaicu a încetat din viață în ziua de 10 septembrie, la vârsta de 56 de ani. Printre cei care au participat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
le dea cotele. Pe lângă toate acestea, socrii mei au rămas și fără pensiile pentru care munciseră o viață! Nu s-a luat în considerare că Luiza fusese prima femeie-primar, nu s-a luat în considerare că fusese aleasă cu votul obștii și ca să termin, nu s-a luat în considerare nimic! Ei erau mari și tari! În sfârșit, anul 1953 a adus și un decret care permitea celor cu pământ mult să-l <<doneze>> statului, adică viitoarelor colhozuri care urmau a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai obștei, reîntorși în sat să petreacă în noaptea de priveghi. Izolați de ritul inițial și incluși în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
evidențiată, în cazul micro-societăților de tip urban, ea se afirmă cu mult mai multă vigoare. O posibilă explicație rezidă în faptul că fragilitatea numerică a micro-societăților de agricultori face ca acestea să-și protejeze membrii legați de o solidaritate de obște care excede, se pare, criteriile de excludere. Un alt plan vizează vigoarea cu care autoritatea centrală își exercită prerogativele. Astfel, cu cât autoritatea centrală este mai prezentă în cadrul micro-societății, cu atât fenomenul excluderii și al marginalizării este mai evident." (Bogdan-Alexandru
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
InterDisciplinary Press, 2011, p. 60). 372 "Într-o societate ierarhizată patrimonial în funcție de bunurile imobiliare, cum sunt micro-societățile de agricultori, străinul este puternic marginalizat. Conservatorismul unui asemena tip de societate, interesul major manifestat de membrii comunității pentru prezervarea bunurilor funciare în cadrul obștii ca și ponderea semnificativă pe care imaginarul tradițional o are asupra structurării mentalităților colective generează o reacție de marginalizare a străinilor lipsită de orice echivoc. În schimb, societățile în care ierarhia patrimonială este fundamentată pe bunuri cu valoare mare și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
paginile dedicate de I. L. Caragiale lui Marius Chicoș Rostogan, distanța e mare. La scriitorul ardelean, învățătorul, preotul au manii inofensive și sunt priviți cu îngăduință și compasiune. Câteva chipuri de țărani - Achim Filăru și mai cu seamă Mon - completează imaginea obștei. Acești oameni trecuți prin tot felul de întâmplări, dintre care unele iau proporții homerice, ca în cazul povestirilor din războiul cu „franțogul”, la „Măilat”, rememorează vremurile de odinioară, fruste, necorupte, și formulează critici de bun-simț la adresa agitației sterpe a oamenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
oeconomic al investițiilor străine de portofoliu este mai mare decât cel al investițiilor străine di recte. Deși fluxurile masive de capital aduse d e i nvestițiile străine directe pot avea un impact asupra cursului de schimb real, se consideră înde obște că fluxurile de investiții străine direct e d e intrare sunt compensate de importurile de echipamente și componente necesare derulării pro ducției de către filialele transnaționalelor, c eea ce reduce impactul asupra cursurilor de schimb. Totuși, fluxurile de ieși re, sub
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
moldoveni au dorit să dea mișcării lor o formă cu totul legală. Aflând despre întrunirile lor în taină, „stăpânirea i-a întrebat pe domnii C. Rolla, L. Rosetti, M. Epureanu, P. Cazimir, N. Ghica și V. Alecsandri care sunt dorințele obștei”. în acest scop, în seara zilei de 27 martie 848, s-a ținut o întrunire la Hotelul Petersburg din Iași, unde au venit vreo mie de oameni, „boierii cei mari aproape toți, Mitropolitul cu clerul său, negustorii de toate treptele
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
instituită de către Mihail Sturdza, precum și formarea unei gărzi cetățenești „prin toate târgurile țării, alcătuite atât de români, cât și de străini proprietari”. Se solicita desființarea Adunării de atunci, pe temeiul că aceasta a fost aleasă prin înșelăciune, „neinsuflând nici o încredere obștei”. Trebuia ca îndată „să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurirea legătorilor din partea cârmuirii, pentru ca acea Cameră să fie adevărată închezășluire a fericirii patriei”. Redactarea celor treizeci și cinci de puncte a avut loc în casa lui Costachi Sturdza. în exemplarul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
și a lui George Macovescu (pe atunci președinte al Uniunii Scriitorilor) problema aprovizionării orașului Timișoara, probleme ale moralității tineretului, a cerșetorilor, a regimului de pașapoarte etc. și când am fost întrerupt de trei ori de către primul-secretar, sub privirile stupefiate ale obștei scriitoricești, asupra căreia plutea un duh de bătrânețe și lașitate. De mult folos i-ar fi fost societății românești contemporane critica aspră și obiectivă, oricât de distructivă ar părea ea unor minți îmbătate de ideologie. Așadar, stimați tovarăși, vă invit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noastră contemporană seculară. În comemorarea ritualizată, suferința individuală face corp comun cu cea a colectivității. Odată trecut momentul de doliu, viața revine în înțelegerea ciclică a existenței de pe pământ. După deznădejde începe timpul consolării. În Numeri se spune: Atunci toată obștea a ridicat strigăt și a plâns poporul toată noaptea aceea"uu. Midrash-ul plasează această noapte la Tish'a be-av, adică a noua zi a lunii ebraice av (iulie-august). Interpretarea care-i este dată este următoarea: văzând că poporul său plânge
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
piatră La Misterele din Eleusis dulgherii și făurarii în bronz se bucurau de un înalt prestigiu 16. Fierul începe să fie folosit abia către ~ 1050. Triburile erau conduse de șefi militari, răjă. Puterea acestor regi mărunți era îngrădită de către sfaturile obștei (sabhă și samiti). Către finele epocii vedice, organizarea societății în patru clase sociale era terminată. Termenul vama, desemnând clasele, înseamnă "culoare": indiciu al multiplicității etnice care a stat la temelia societății indiene. Imnurile nu ne dezvăluie decât unele aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
societate. În restul societății, marea majoritate a oamenilor munceau timp de 8 ore pentru un salariu modest, prestau o activitate folositoare celorlalți. Securistul torționar primea bani fără a face ceva util, primea bani nemunciți fără a face ceva în folosul obștii, adică primea bani jefuiți de la alții. Un ban nemuncit este un ban jefuit ! Trebuie reamintit aici că întregul sistem socialist s-a bazat pe incompetență și slugărnicie. După război, partidul comunist care avea nevoie de membri pentru a deveni ,,forța
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]