4,294 matches
-
fine, ori de căte ori, din ori-ce împrejurări, nu ar fi de loc administratori, sau n'ar fi numărul legal, numirea în total sau completarea se face din oficiu de judele de ocol, în mod definitiv. Administratorii astfel numiți reprezintă obștea față de cei de al treilea și în justiție, avînd aceleași drepturi și obligațiuni pe cari legea le prevede pentru administratorii numiți de obște prin asezamant sau aleși în întrunirile lor legale. De asemenea, din ziua transcrierei tabelei definitive de drepturile
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
sau completarea se face din oficiu de judele de ocol, în mod definitiv. Administratorii astfel numiți reprezintă obștea față de cei de al treilea și în justiție, avînd aceleași drepturi și obligațiuni pe cari legea le prevede pentru administratorii numiți de obște prin asezamant sau aleși în întrunirile lor legale. De asemenea, din ziua transcrierei tabelei definitive de drepturile moșnenilor sau răzeșilor și pînă la alcătuirea așezământului, sau cînd din ori-ce cauze obștea s'ar găsi fără asezamant, tot judele de ocol
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
tabelei definitive de drepturile moșnenilor sau răzeșilor și pînă la alcătuirea așezământului, sau cînd din ori-ce cauze obștea s'ar găsi fără asezamant, tot judele de ocol numește din oficiu unul sau trei administratori și cari vor funcționa pînă cînd obștea își va alcătui asezamantul după regulele acestei legi și ar alege administratorii săi. Judele de Ocol va fixă onorariul acestor administratori, care nu pot fi mai mare decat acela prevăzut de art. 487 din procedură civilă, precum și cauțiunea la care
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
vor fi supuși, daca judele de ocol va găsi că este nevoie a se depune o cauțiune. În asemenea caz, acesti administratori sînt investiți cu toate drepturile și supuși la toate obligațiunile pe cari legea le conferă administratorilor numiți de obște prin asezamant sau aleși în întrunirile lor. În plus, ei vor avea, pînă la alcătuirea așezământului, toate puterile pe cari legea de față le dă adunărilor devălmașilor. În ceea ce privește însă actele enumerate la art. 42, ei nu le vor putea face
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
vor putea face decat în urma unei autorizări speciale și prealabile a judelui de ocol și numai după formele prescrise la art. 48 și 50 din această lege. Funcțiunea administratorului, numit din oficiu de judele de ocol, durează atît timp cat obștea nu-și va alcătui asezamantul după regulele acestei legi și ar alege administratorii ei. Articolul 48 În caz cînd ceață de moșneni decide vînzarea spre exploatare, în total sau în parte, a padurei, vînzarea nu se va putea face decat
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
construcția evocă cetatea medievală la adăpostul căreia localitatea s-a dezvoltat; - soarele și semiluna semnifică viața tumultuoasa a localității, important centru administrativ, economic și social-cultural al județului Hunedoara; - coroană murala care timbrează scutul, semn specific centrelor urbane, vorbeste despre unitatea obștii și desemnează, totodată, locul pe care această așezare îl ocupă în ierarhia orășeneasca, faptul că este municipiu reședința de județ. Anexă 4 STEMA MUNICIPIULUI CARACAL este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
în acest municipiu a unicului institut din țară care pregătește cadre cu studii superioare în domeniul industriei miniere; - cele două ciocăne încrucișate - simbolul mineritului - evidențiază tradiția medievală a acestei activități economice; - coroană murala, însemn al centrelor urbane, vorbeste despre unitatea obștii. Anexă 6 STEMA MUNICIPIULUI RĂDĂUȚI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului RĂDĂUȚI, județul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema municipiului Rădăuți, potrivit anexei nr. 6
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
de Harcov și din Transnistria. În studiul său scoate În evidență starea economică a coloniștilor români mult inferioară coloniștilor germani și chiar bulgari cu excepția satelor de români din Crimeea constituite În cea mai mare parte de ciobani ardeleni. Sunt descrise obștile rurale - gospodăria, casa, interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea ostilităților, a fost posibil
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
culturale și spirituale din teritoriile menționate. Satul devine astfel mediul unde romanicii și mai târziu vechii români, sedentari agricultori, meșteșugari și crescători de vite au putut rezista în fața multiplelor vicisitudini ale vremii, conservând forme de organizare social-economice străvechi, cum este obștea sătească, etalând o structură internă proprie, originală, deosebită de aceea a comunităților aparținând, fie populațiilor alogene pătrunse în spațiul carpato-dunărean, fie a acelora care locuiau în întinsele teritorii vecine fostei Dacii. Așa cum am mai arătat, cercetările arheologice inreprinse pe scară
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mici, subunități geografice care nu depășesc decât rareori o suprafață de 200-300 km2. În cuprinsul acestor zone de evidentă concentrare demografică fiecare sat era constituit ca o comunitate umană de sine stătătoare, organizată pe criterii bine stabilite. Satul reprezenta o obște rurală alcătuită pe principiul confederării unui număr de circa 30-40 de familii, rareori depășind cu puțin această cifră. Așezările se aflau de obicei de-alungul unei platforme de teren sau pante mai line, bine însorite, situate în apropierea unor surse de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
urmare o recoltă de cereale sporită. De aceea credem că, în perioada marilor migrații nu au putut să existe și să supraviețuiască sate mai mici de felul cătunelor, alcătuite doar din câteva familii. Așa cum s-a afirmat de numeroși specialiști, obștea sătească avea proprietăți comune funciare (terenuri agricole, păduri, prisăci, iazuri, locuri cu resurse de materii prime), folosite de către toți locuitorii satului, dar existau și proprietăți familiale private constând din loturi arabile, vite și unelte, ceea ce va determina cu timpul apariția
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mijloacele necesare adoptării unor structuri conjucturale pentru a reuși să supraviețuiscă. Astfel, pe lângă posesiunile familiale de avere funciară privată, practicarea strictă a derptului de protimisis pentru conservarea integrală a loturilor agrare colective sau individuale, ca și prin solidaritatea sa economică, obștea avea un pronunțat caracter băștinaș, exprimat prin unitatea de neam a membrilor ei. Autohtonismul obștei impunea obligația ca orice individ, bărbat sau femee de origine străină admis în sânul comunității (prin căsătorii, adopțiuni etc.), să devină autohton, să învețe limba
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de avere funciară privată, practicarea strictă a derptului de protimisis pentru conservarea integrală a loturilor agrare colective sau individuale, ca și prin solidaritatea sa economică, obștea avea un pronunțat caracter băștinaș, exprimat prin unitatea de neam a membrilor ei. Autohtonismul obștei impunea obligația ca orice individ, bărbat sau femee de origine străină admis în sânul comunității (prin căsătorii, adopțiuni etc.), să devină autohton, să învețe limba satului, să accepte obiceiurile, credința creștină și organizarea lui social-economică și administrativă. Această trăsătură a
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Potrivit acestei structuri organizatorice, satul autohton era condus de întreaga colectivitate, care era reprezentată de un organ administrativ, în cele mai multe cazuri acesta fiind gerontocratic, prin îndeplinirea strictă a sfatului celor bătrâni și buni. După cum s-a precizat de către specialiștii problemei, obștea sătească autohtonă avea numeroase drepturi civile în ceea ce privește vânzările de loturi agricole, păduri, iazuri și prisăci, arenda sau răscumpărările etc. aplicând dreptul de preemțiune. Această practică judiciară a satelor autohtone provenea din dreptul consuetudinar, moștenit din jurisdicția romană și utilizat pretutindeni
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
vânzare și cumpărare și de obținere a bunurilor rezultate din muncile efectuate de membrii familiei sau în unele cazuri de lucrători angajați, statutul aparte căpătat cu vremea de către meșteșugari, mai ales cei care prelucrau fierul, ca și unii membri ai obștii cu importante rosturi militare, au avut drept urmare apariția unor diferențieri economice și sociale între locuitori. Aceste diferențieri, care s-au accentuat cu vremea, determinând apariția unei pături sociale suprapuse și care au făcut posibilă înjghebarea unor structuri politice de tipul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
o consecință directă a existenței unei categorii sociale aparte a fost posibilă și construirea în unele zone a unor puternice cetăți fortificate cu valuri de pământ, palisade și șanțuri deapărare, ridicate prin munca obligatorie și dirijată a tuturor membrilor unor obști sătești dintr-o microregiune. Asemenea așezări fortificate, folosind sisteme de apărare diferențiate, au fost ridicate în primul rând în zonele cele mai afectate de invaziile migratorilor, care s-au produs de la sfârșitul primului mileniu d. Hr. și începutul celui
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
care au cunoscut și o mare densitate de locuire. După părerea noastră, în microzonele unde cercetările arheologice au atestat o densitate de locuire mai mare, nu este exclus să avem de-a face în realitate cu existența unor uniuni de obști. Necesitatea schimburilor de produse dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre comunitățile rurale din anumite zone geografice (deal-șes, câmpie-munte), obținerea unei mai mari rentabilități prin exploatarea în comun a unor resurse naturale, cum ar fi depozitele de minereuri, sarea, eventual
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
administrativ de a realiza în comun lucrări de interes obștesc, precum construirea de diguri, defrișări, construirea de fortificații etc., dar mai ales amenințările invaziilor unor migratori au fost cauzele reale care au putut facilita confederarea unor sate în uniuni de obști, organizare administrativă și militară care s-a perpetuat apoi ca o formă de apărare colectivă. Toate acestea au fost de natură să ducă cu vremea și la impunerea unei instituții colective, cu o mai largă autoritate administrativă și militară, în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de natură să ducă cu vremea și la impunerea unei instituții colective, cu o mai largă autoritate administrativă și militară, în legătură cu apartenența comună la o anumită formă de organizare juridică și bisericească și prin apariția unor reprezentanți ai obștilor ca intermediari între locuitorii satelor și grupurile de migratori cu care veneau în contact. Densitatea populației organizarea ei economică, administrativă și juridică aparte, continuitatea pe aceleași vetre de sat, limba și cultura romanică, adoptarea pe scară largă a creștinismului și
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
romanică, adoptarea pe scară largă a creștinismului și legăturile multiple și continui cu civilizația imperiului roman târziu și bizantin au imprimat unor zone geografice un caracter distinct în ansamblul teritoriului de la Dunărea de Jos în care se constituiseră uniunile de obști. Prin urmare, aceste structuri organizatorice pot fi raportate direct acelor romanii populare, după cum pe drept cuvânt le-a considerat Nicolae Iorga. Nu este desigur o întâmplare că aceste areale cu densitate de locuire autohtonă, definite ca romanii populare poartă până
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
respectivă atestând direct legăturile existente între ele și sediul principal, la a cărui ridicare au contribuit în ansamblul eforturilor colective. Cu timpul, unele dintre așezările mai puternic fortificate au devenit permanent centrul administrativ, militar și politic al unei uniuni de obști și desigur sediul unora dintre conducătorii acestei structuri. Așa cum am mai amintit, unii șefi locali cu apropiații și sprijinitorii lor au reușit treptat să se detașeze din punct de vedere economic și social de marea masă a agricultorilor, crescătorilor de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
în care deplasările de populații migratoare erau foarte rare sau pentru un timp încetaseră. În vremurile când pătrunderile unor grupuri de migratori se intensificau, afectând direct zonele în care se instalau temporar, fiecare sat și în ansamblul lor uniunile de obști se organizau în așa fel încât să poată supraviețui vicisitunilor apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau în contact, o parte din surplusurile de bunuri pe care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau în contact, o parte din surplusurile de bunuri pe care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse meșteșugărești). În aceste condiții, procesul de stratificare social-economică din sânul obștilor sătești se derula mai lent sau chiar stagna pentru un timp. În schimb, în situația când prelevarea tributului de către migratori nu se mai impunea sau era mai puțin apăsătoare, când bunurile obținute prin muncă puteau altfel organizate și dirijate spre
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
lent sau chiar stagna pentru un timp. În schimb, în situația când prelevarea tributului de către migratori nu se mai impunea sau era mai puțin apăsătoare, când bunurile obținute prin muncă puteau altfel organizate și dirijate spre folosul familiei sau al obștei și când obținerea unor surpluse de produse era realizată în beneficiul tuturor locuitorilor satului, în condițiile proprietății private diferențierile social-economice între membrii comunității respective puteau să se accentueze vizibil. Transformările social-economice deosebit de importante care s-au produs în sânul satelor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
niciodată nedând impresia de convenție desuetă. Era frumos în ordinea scrisului, în acest echilibru rar de invenție modernă și de plenitudine a unui fond tradițional. Dar era frumos cu această responsabilitate a unui ins care știa că frumosul este al obștei și nu numai al unui rând de vieți ci al celor care vor veni după noi.” Dintr-un sentiment de pudoare lesne de înțeles, Șerban Cioculescu nu-și exprimă deschis sentimentele pe care le nutrește față de memoria marelui său prieten
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]