9,482 matches
-
o parte, statutul ocupațional al celor doi părinți, iar pe de altă parte, scorurile globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de copii investigați. Este adevărat că numărul de cazuri analizate pentru fiecare situație în parte este foarte diferit, dar valoarea lui χ2 este semnificativă la pragul p = 0,05, ceea ce înseamnă că există o anumită dependență (asociere) a variabilelor statut ocupațional și alcoolism. Un studiu care să vizeze numai populația de familii în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un părinte alcoolic, estimată pornindu-se de la acest procent, este situată între 42 și 46% - informație deloc de neglijat, date fiind și cazurile ascunse la care nu am avut acces în cadrul investigației noastre. În același timp, variabile sociodemografice precum statutul ocupațional al părinților sau situația familială par să influențeze frecvența cazurilor de alcoolism. Astfel, atunci când unul sau ambii părinți nu mai au o ocupație zilnică (sunt șomeri, pensionari sau pur și simplu nu lucrează), există o disponibilitate ridicată de timp care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
starea de sănătate la nivel individual, psihosocial, familial, organizațional, comunitar sau societal. Probleme precum: bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul, accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoașterea metodelor de planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală, creșterea costurilor serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale și unul aproape inexistent la servicii psihosociale și medico-sociale au reprezentat și reprezintă de nenumărate ori tot atâtea motive
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acela al menținerii unei stări de sănătate optime dezvoltării normale individuale, familiale și societale. Starea de sănătate - abordare biopsihosocială Rolul sănătății este acela de a da indivizilor, familiilor, comunităților sau societăților șansa de a se dezvolta fizic, emoțional, social, intelectual, ocupațional și spiritual, astfel încât calitatea vieții lor să fie mai satisfăcătoare și mai productivă. Așa cum afirma Freidson (1970), medicalizarea din ce în ce mai accentuată a societății contemporane, manifestată prin extinderea medicinei și a modelului medical la zone nemedicale ale vieții sociale, a deschis oamenilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sănătății este cuprinzătoare, dar greu de aplicat în măsurarea și ameliorarea stării de sănătate. În urma analizării dimensiunilor stării de sănătate, Hahn și Payne (1997, p. 11) au definit sănătatea astfel: „Sănătatea reprezintă amestecul resurselor fizice, emoționale, sociale, intelectuale, spirituale și ocupaționale care sprijină o persoană în realizarea sarcinilor de dezvoltare biopsihosocială, necesare pentru ca ea să se bucure de o viață satisfăcătoare și productivă”. În 1996, Spilker a identificat cinci domenii majore ale stării de sănătate: starea fizică și capacitatea funcțională, starea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acestor rezultate se refereau la faptul că relația dintre frecventarea bisericii și sănătate se poate datora incapacității celor bolnavi de a frecventa biserica. O altă explicație poate fi aceea că persoanele ce frecventează biserica beau și fumează mai puțin. Dimensiunea ocupațională a stării de sănătate reflectă relația directă existentă între satisfacția profesională și multe aspecte ale sănătății unei persoane. Când o persoană se simte bine la locul de muncă, ea tinde să se simtă bine în pielea ei și să aibă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia, prietenii, colegii etc.), factorii ocupaționali de risc, inegalitățile sociale, sistemele de servicii de sănătate - medicale și/sau sociale. Suportul social - factor psihosocial cu impact asupra sănătății Suportul social reprezintă principala resursă exterioară la care individul poate apela pentru rezolvarea anumitor probleme pe care nu le
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unitățile administrativ teritoriale. Strategii: • Identificarea modelelor de bună practică în domeniu. • Întărirea capacității organizațiilor și instituțiilor deja implicate pentru a extinde numărul de programe și aria de acoperire a acestora. c. Conștientizarea privind riscurile HIV/SIDA, ITS și alte riscuri ocupaționale Obiectiv: Să se asigure modalități prin care persoane care practică sexul comercial să știe cum să evite infectarea cu HIV și ITS și să aibă mijloacele și motivarea să pună în aplicare aceste cunoștințe într-un mediu care să le
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de programe-pilot în colaborare cu organizațiile sindicale și patronale. Strategii: • Includerea organizațiilor patronale și sindicale în mecanismele naționale de coordonare pentru HIV/SIDA. • Dezvoltarea și promovarea de politici de prevenire a transmiterii HIV la locurile de muncă cu potențial risc ocupațional. 2. Accesul la servicii de tratament, îngrijire, suport psihologic și social pentru persoanele infectate, afectate și grupurile la risc Situația actuală: În perioada 2000-2003 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane care necesită îngrijiri și tratament HIV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
desfășoară activități de prevenire a consumului de droguri în comunitățile locale. Elaborarea și derularea programelor finanțate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri în arii regionale de interes, diferențiate în raport de numărul consumatorilor, preferințele de consum, statutul ocupațional, caracteristicile grupurilor de risc, particularități ale dezvoltării economice, turistice, de infrastructură, mediu etc. Inițierea și dezvoltarea unor proiecte și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativa de viață sănătoasă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
excluziunea economică: a) de la venituri primare; b) de la transferuri sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
categorii de persoane la care nivelul de resurse și/sau de existență nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, derulându-se în acest sens două programe (CASPIS, 2002). Excluziunea de la serviciile ocupaționale/piața muncii Una dintre principalele surse ale excluziunii sociale o reprezintă lipsa de acces la un loc de muncă, determinată frecvent de necorelarea nivelului de pregătire profesională cu cerințele pieței muncii. Așa cum am arătat în HYPERLINK \l "salariați" tabelul 3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
implica femeile în deciziile comunitare sociale, economice, „apolitice”, pentru ca ulterior să se implice și în viața politică. Zonele sever subdezvoltate - surse de excluziune socială În condițiile României actuale, mediul rural prezintă caracteristici severe și multiple de subdezvoltare. Lipsa de oportunități ocupaționale în mediul rural a dus la o severă excluziune de pe piața muncii a locuitorilor din rural. Accesul la locuri de muncă salariate este foarte mic, iar oportunitățile de a obține resursele necesare unui trai decent sunt considerabil mai mici decât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
plăților; 4.4. creșterea accesului populației sărace la consumul de utilități publice; 4.5. îmbunătățirea condițiilor de locuire a populației din mediul rural prin investiții în infrastructura de bază. 5. Promovarea incluziunii pe piața muncii: 5.1. dezvoltarea unor servicii ocupaționale integrate; 5.2. stimularea măsurilor active de combatere a șomajului, cu accent pe crearea unor locuri de muncă și, consecutiv, creșterea numărului de salariați. Aceasta va duce și la posibilitatea reechilibrării rapide a raportului de dependență salariați/pensionari; 5.3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a celor care lucrează în economia subterană (în special a angajatorilor). 6. Eliminarea unor forme de excluziune socială în sfera beneficiilor/drepturilor financiare: 6.1. eliminarea discrepanțelor dintre pensiile acordate pentru aceleași condiții de muncă, aceeași vechime și aceeași categorie ocupațională, discrepanțe rezultate ca urmare a ieșirii la pensie în momente de timp diferite. 6.2. promovarea unei politici mai echilibrate privind salariului minim care să împiedice, pe de o parte, o serie de angajatori să acorde salarii reale mai mici
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
4. În al patrulea rând, nivelul de specializare necesitat pentru oferirea unor servicii de consiliere, respectiv de psihoterapie introduce o diferență netă. Serviciile de consiliere sunt oferite de o varietate largă de specialiști din domeniul sociouman: pedagogi (consiliere profesională și ocupațională); psihologi (consiliere psihologică); asistenți sociali (consiliere psihosocială); medici (consiliere în probleme medicale, dincolo de tratamentul în sine); cler (consiliere pastorală); personal din serviciile de sănătate (consiliere pentru sănătate); avocați (consiliere juridică); manageri/consultanți (consiliere în afaceri) și alții. În ceea ce privește psihoterapia, acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
educațională și servicii de mediere); i) consiliere pastorală, oferită membrilor unor grupări religioase; j) consilierea familiei (oferită familiilor care trec prin anumite crize sau anticipează anumite crize și încearcă să le prevină); k) consilierea șomerilor - având mai mult o încărcătură ocupațională etc. Un ultim criteriu de definire a consilierii în mod categorial este modelul teoretic folosit. Astfel, societățile postmoderne au dezvoltat un grup de abordări teoretice, cunoscute sub denumirea de brief therapy sau modele centrate pe găsirea unor soluții. Termenul terapie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mai degrabă cu un continuum de la publicul pur la privatul pur”. De asemenea, spre finalul „Introducerii”, autorul dezbate problema asigurărilor sociale de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aducând, totodată, argumente în favoarea asigurărilor private voluntare și a introducerii pensiilor ocupaționale și în România, Alte aspecte evocate în „Introducere”, precum șomajul, cheltuielile sociale, rolul unor organisme internaționale în conturarea opțiunilor de politică socială (FMI, Banca Mondială, PNUD, UE), individualizarea îngrijirii medicale, educația ș.a., inclusiv cele descrise anterior, constituie subiecte și teme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
redresare a fondurilor de pensii, fiind bine cunoscut faptul că numărul de pensionari a crescut constant în timp ce numărul de salariați a scăzut dramatic. În cel de-al șaselea capitol este dezbătută introducerea pensiilor alternative (sistemele de pensii suplimentare și pensii ocupaționale administrate privat), pentru ca în ultimul capitol să se analizeze impactul integrării sistemului românesc de pensii în spațiul european. În acest context, sunt dezbătute măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor sistemelor de pensii ale țărilor membre, dar și reglementările comune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu 2-3 ani față de băieți. CRITERII DE EVALUARE A INFIRMITĂȚII MOTOARE - Există numeroase criterii de apreciere a infirmității: în funcție de capacitatea de muncă, în funcție de potențialul de acomodare etc. Unele criterii iau în considerație locomoția, altele - posibilitatea de autonomie, răspunsul la terapia ocupațională, calitatea prehensiunii etc. Evaluările care se limitează la consemnarea autonomiei de locomoție sunt fără aplicație pentru infirmitățile care afectează și/sau numai membrele superioare. Pentru expertiza medico-socială, un comitet american a propus următoarea scară de locomoție: a) nu poate să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
într-o profesiune adaptată potențialului motric al persoanei respective. Ergoterapia poate fi: a) funcțională, în sensul că este utilizată în spitalele de ortopedie și în centrele de reabilitare în care, pe lângă programul de kinetoterapie, sunt utilizate și mijloace ale terapiei ocupaționale; b) orientativă, întâlnită în unitățile de învățământ specializate pentru pregătirea copiilor cu deficiențe motoare, orientați, în funcție de tipul și nivelul tulburărilor motrice și psihice, spre o profesiune. Dintr-o altă perspectivă, ergoterapia mai poate fi: 1) recreativă, aplicată în special copiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
muncă sau a unor activități complexe ce se finalizează cu o serie de rezultate palpabile (obținerea unor produse, modificări cantitative și calitative în locul/zona în care subiecții au acționat etc.), fiind formate și dezvoltate o serie de deprinderi profesionale; 3) ocupațională/prevocațională, ce constă într-o perfecționare a ergoterapiei funcționale, unde persoana în cauză își alege, după preferințe și posibilități, activitatea profesională viitoare pe care o învață și o desăvârșește. Scopurile ergoterapiei sunt: a) organizarea unui program care să conducă la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt în funcție de normele impuse de mediul în care trăiește și se dezvoltă persoana, întrucât nu se poate manifesta în totalitatea capacităților sale. Există mai multe tipuri de handicap: de orientare în mediu; de mobilitate (fizic); de instruire (pe plan educațional); ocupațional, cu sau fără implicare economică; și de integrare socială. Handicapul motor este schematizat în cele trei grupe esențiale, corespunzător tulburărilor fiziopatologice: a) spasticitatea - sindrom piramidal caracterizat prin exagerarea reflexului de întindere (miotatic) în mușchi; b) diskinezia - sindrom extrapiramidal manifestat în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la altul și se poate modifica la același pacient, dacă apar tulburări noi. În general, tratamentul include măsuri care îmbunătățesc calitatea vieții și sănătatea în general, fiind axat pe terapie fizică, exerciții de respirație, masaj, stimularea dezvoltării senzitive, farmacoterapie, terapie ocupațională, iar în anumite cazuri chiar chirurgie ortopedică (pentru mușchi, tendoane și articulații). PARALIZIILE EXTREMITĂȚII SUPERIOARE - După Gașpar (1993), patologia sistemului nervos periferic cuprinde o gamă vastă de afecțiuni. Cele mai importante afecțiuni ale plexului cervico-brahial sunt: a) Paralizia plexului cervical
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]