10,284 matches
-
un bun este o mărime ce scade pe măsură ce prețul bunului crește. Oferta unui bun este o mărime ce crește pe măsură ce prețul bunului respectiv crește și el. Pe fiecare piață, echilibrul va fi atins atunci cînd, pentru un preț dat, cantitățile oferite vor fi egale cu cele cerute. Realizarea echilibrului presupune reunirea următoarelor condiții canonice: • atomicitatea pieței (nici un agent nu este în măsură să influențeze singur prețul, ceea ce presupune deci o multitudine de ofertanți și o multitudine de solicitanți); • omogenitatea produsului (concurența
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
presupune reunirea următoarelor condiții canonice: • atomicitatea pieței (nici un agent nu este în măsură să influențeze singur prețul, ceea ce presupune deci o multitudine de ofertanți și o multitudine de solicitanți); • omogenitatea produsului (concurența nu se face decît prin preț, toate bunurile oferite fiind deci omogene); • libera intrare pe piață (orice agent poate intra și ieși liber pe și de pe piață, fără costuri suplimentare); • transparența pieței (egalitatea tuturor agenților privind accesul la întreaga informație disponibilă). 7.1.2.3. Piața monopolistică Monopolul pur
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
muncii în care intervin statul, sindicatele, alte grupuri de presiune, care stabilesc un nivel minim al salariului pentru angajați. Dacă salariul minim îl depășeste ca valoare pe cel de echilibru stabilit de piața liberă, atunci cantitatea de forță de muncă oferită este mai mare decît cea cerută, apărînd situația șomajului. Cînd un stat stabilește un salariu minim pe economie, primul lucru care se evidențiază este că nu poate fi angajat un salariat a cărui muncă valorează mai puțin decît pragul stabilit
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
17.1.1.1. Legea debușeelor a lui J.-B. Say În 1803, Jean-Baptiste Say (1767-1832) a enunțat legea debușeelor, încercînd să demonstreze imposibilitatea unui dezechilibru între cerere și oferta globală. Ea poate fi rezumată astfel: Valoarea bunurilor și serviciilor oferite se transformă într-un venit care este integral cheltuit pentru cumpărarea de bunuri și servicii; în consecință, în economie, luată în ansamblu, cererea globală este în mod necesar egală cu oferta globală. J.-B. Say observă că indivizii nu oferă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu stabilitate politică, și care oferă cît mai multe facilități investitorilor străini; o să manifeste capacitate de adaptare pe piețele țintite, în acest sens trebuind să cunoască mediul geografic și specificitatea culturală; o să urmărească implementarea unei strategii de diferențiere a produselor oferite (un brand solid, inovații și tehnologii noi), element care va oferi avantaje nete în fața concurenților și consumatorilor (a se vedea revoluția tehnologică începută de Apple). 19.2.3. Efectele internaționalizării producției Efectele internaționalizării producției pot fi: a) efecte asupra legilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trecut de la împrumuturi externe realizate la dobînzi superioare (datorită inflației mult mai mari față de cea înregistrată în statul creditor) la cele cu dobînzi mai mici decît ar fi fost firesc. Această tranziție stabilită politic a oferit creditorilor siguranța recuperării banilor oferiți plus un cîștig cert. Datorită scăderii artificiale a costurilor legate de împrumuturile externe, aceste state au fost împinse practic să se îndatoreze și mai mult, determinînd creșterea deficitelor și datoriilor. De asemenea, procesul de economisire a fost unul nesănătos. Economisirea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Mirela LAZĂR Cornel LAZĂR Cuvânt-înainte Soluționarea multiplelor probleme cu care se confruntă economia românească presupune realizarea unor studii care să ofere informații pertinente și concludente în procesul decizional. În acest sens, analiza statistico-economică reprezintă un important instrument, care, prin informațiile oferite, poate contribui la înțelegerea modului de apariție, manifestare și evoluție a fenomenelor și proceselor economice. Lucrarea de față, structurată în două părți - statistică macroeconomică și statistică microeconomică - realizează o prezentare a principalelor grupe de indicatori statistici folosiți în analiza nivelului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
sa, perioada postmodernă desemnează o epocă de criză, anarhie, relativism și dezintegrare, o adevărată ruptură față de epoca precedentă, caracterizată de progres, stabilitate și raționalism. Nu este de mirare că Toynbee a fost adesea comparat cu Nietzsche și Spengler în ceea ce privește "diagnoza" oferită postmodernismului, și care conține ca element comun nihilismul, sentimentul "declinului" și al crizei, deși Toynbee, de pildă, chiar critică o parte din ideile lui Spengler. De asemenea, este interesantă observația ce aparține lui Matei Călinescu 41, care a identificat un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legitimatoare întreprinsă de Lyotard (de remarcat că aceste poziționări teoretice enumerate constituie, în altă perspectivă, o parte a nucleului postmodernismului filosofic!). Identificând în polemica Habermas Lyotard "sâmburele" confuziei dintre cele două concepte, autoarea accentuează necesitatea distincției lor, bineînțeles în sensul oferit mai înainte, în special pentru a apăra critica de care dispune postmodernismul la chiar adresa postmodernității înseși, în pofida faptului că nu poate funcționa în afara condițiilor celei din urmă. Utilizarea unui singur termen pentru ambele categorii și chiar asumarea nedemonstrată a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sociologie sau economie, deoarece, așa cum el însuși declara, poezia și revolta au în comun atât capacitatea actualizării, cât și pe aceea a negării, uneori, a finalităților prestabilite ale unor alte tipuri de demers. Supralicitarea, care stă la baza potlatch-ului (darurile oferite sunt întotdeauna exagerate, tocmai pentru a umili și provoca, obligând la primirea, în retur, a unui dar mult mai mare), este transformată de către Baudrillard într-o adevărată strategie discursivă, care-i va asigura baza alcătuirii unei "teorii fatale". Logica excesului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și pentru ca o scenă să existe îi trebuie o iluzie, un minim de iluzie, de mișcare imaginară, de înfruntare a realului care să vă cucerească, să vă seducă, să vă revolte"443, însă în terorism, inflație sau războiul nuclear (exemple oferite frecvent de către Baudrillard) nu există nici un fel de iluzie minimală, ci o suprareprezentare mediatică care fabrică imagini pentru a fi văzute și nu privite. Informația și mass-media nu creează o scenă, ci doar un ecran lipsit de profunzime și de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în postmodernism este desemnat drept "democratizarea artei", precum și transformarea unui obiect în actualitate. Obiectul astfel reprodus este desprins de tradiție și lansat într-un raport complex al maselor cu arta, respectiv cu consumul. Așa cum omul contemporan consideră mai "reală" imaginea oferită de cinematograf decât aceea oferită de pictor 461, deși mijoacele tehnice utilizate în producerea unui film sunt infinit mai complexe în raport cu mijloacele folosite de către un pictor, iar gradul lor de intruziune și de modificare a realității este semnificativ, la fel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. de Mircea Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 133-141. 364 În acest sens, Spitzer remarcă: "Prin toate panourile și afișele ei, publicitatea pare să lanseze strigătul următor: "Paradisul aparține celui care cumpără și celui care consumă!" [...]. Speranțele utopice oferite omenirii sub formă de sugestii sunt oarecum atenuate de un sentiment de desegaño; dar în intervalele dintre visele paradisiace și realitatea dură, florile grațioase și gratuite ale poeziei, conștiente de propria lor lipsă de realitate, țâșnesc ici și colo și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În acele regiuni În care imaginea investițională coincide cu activitatea reală de promovare a investițiilor. Decizia de a investi depinde de gradul de atractivitate investițională, determinată de componența oportunităților investiționale, impactul pozitiv sau negativ al factorilor climatului investițional, de stimulentele oferite, 4. Particularitățile și principiile investițiilor internaționale În contextul industriei globale. O analiză atentă a ultimei părți a secolului XX scoate În evidență cîteva aspecte cu caracter de noutate, care au schimbat din temelii configurația economiei mondiale. Printre elementele mai importante
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe de altă parte. Este situația În care o firmă cere unei firme independente, din puct de vedere juridic, de ea, să realizeze producția sau prelucrarea unei materii prime, componente sau a unui subsnsamlu pentru ea, În conformitate cu specificațiile sau planurile oferite. C. Pe lîngă alianțele strategice și aranjamentele contractuale, care reprezintă forme de organizare a relațiilor inter-firme apărute cu destulă vreme În urmă, pe arena internațională a a părut o nouă formă organizațională care conține atît elemente ale alianțelor, cît și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
rețeaua electrică, transportul prin conducte ) și cea de poștă și telecomunicații (telefonie În principal). Analiza infrastructurii trebuie să se facă nu numai cantitativ (câte șosele, câte căi ferate), ci mai ales calitativ și structural, cu accent pus pe calitatea serviciilor oferite. Infrastructura afectează În mod direct profitabilitatea investiției, având rol fundamental În activitatea de aprovizionare și desfacere a produselor sau chiar activitatea de producție - telecomunicațiile. Toți acești factori sunt cuantificați prin intermediul următorilor indicatori: 26. Dotarea cu resurse naturale (D resurse). Acest
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Densitatea rețelei se calculează prin raportarea lungimii totale a rețelelor de transport la suprafața totală. 30. Densitatea rețelei de poștă și telecomunicații. Se calculează ca și indicatorul de mai sus, interpretarea sa fiind aceeași. 31. Calitatea infrastructurii și a serviciilor oferite. Nu este suficient ca rețeaua de transport să aibă o dimensiune mare și să acopere tot teritoriul. Mult mai importantă este calitatea acestei rețele. Aprecierea calității infrastructurii se face tot printr-un indicator sintetic ce are În vedere aspecte cum
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dimensiune mare și să acopere tot teritoriul. Mult mai importantă este calitatea acestei rețele. Aprecierea calității infrastructurii se face tot printr-un indicator sintetic ce are În vedere aspecte cum ar fi: gradul de modernizare al infrastructurii sau calitatea serviciilor oferite, apreciată global. Pentru a Înțelege mai bine condițiile economice ale unei țări, analiza factorilor climatului investițional trebuie să aibă În vedere și o serie de aspecte legate de relațiile cu străinătatea, cum ar fi relațiile comerciale cu alte state sau
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
viața economică a țării și crearea unui climat de afaceri atractiv. . În strategia activității de promovare a investițiilor sunt implicați următorii indicatori: avantajele comparative ale economiei, costurile de producție legate de localizarea și operarea investițiilor, activitatea de asigurare a serviciilor oferite și cadrul informațional. Printre variabilele enumerate În cadrul activității de promovare a investițiilor evidențiem următoarele argumente pro-alegere Republica Moldova: vecinătatea cu țările cu piețe mari de consum (Federația Rusă, Ucraina, România); Înlăturarea barierelor comerciale; flexibilitatea politiciii cursului de schimb valutar; (iv) nivelul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cotei de impozitare a profitului ; scutiri de plata taxelor vamale la importul echipamentelor și tehnologiilor În scopuri investiționale. Mobilul facilităților acordate de către guvernul țării este tendința de ajustare a parametrilor de performață naționali la cei de la nivelul țărilor dezvoltate. Stimulentele oferite au drept scop direcționarea fluxului investițional În acele sectoare sau ramuri ale economiei naționale care Înregistrează insuficiență de resurse financiare, sau În scopul majorării exporturilor, sau În scopul implementării tehnologiilor avansate, Stimularea investițională directă se poate promova atît la nivel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sistemului economic unic internațional. Se deschid mari posibilități sistemelor financiar-bancare să beneficieze de la nivel național de posibilități mari de creștere, diferențiere a produselor și serviciilor prestate, să penetreze noi piețe de operare și prin diversificarea bazei clientelice și a serviciilor oferite să majoreze veniturile sale. Astfel, caracteristicile procesului de globalizare și rezultatele acestui impact asupra comportamentului economiilor naționale și asupra deciziei lor investiționale sunt: Caracterul asimetric al interdependenței și rezultatele acesteia sistemul mondial actual este caracterizat de o polarizare viguroasă În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mai ales a celei financiare. Meritul ei este că a refuzat să mear gă pe prelucrări, ci a căutat, în permanență, studiile primare de referință. Pe parcursul derulării lucrării, autoarea a dem ons trat nu doar maturitate și profunzime în analiza oferită, ci și stăpâni rea științei utilizării corecte a surselor consultate, originalitate și curaj în dem ersul științific de ordonare și evaluare a unui material științific generos. Nota personală a lucrării rezidă atât în modul său de structurare, cât și în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fi încadrate în categoria celor care doresc să evite barierele în calea comerțului sunt cele întreprinse, de a lungul ultimelor decenii, de firmele american e s au japoneze în Uniunea Europeană, în special în ramuri industriale, iar pentru cele privind facilitățile oferite investitorilor, investițiile directe efectuate de diferite corporații din țări dezvoltate în s tat e în curs de dezvoltare. Nu sunt de ignorat, de asemenea, nici investițiile directe efectuate de marile firme multinaționale în străinătate, pe piețe dominate de con curența
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ctorul public și privat; cheltuieli noi pentru împrumuturi angajate în a nii precedenți; o creștere a creditării bancare, garantată ofic ial în conformitate cu angajamentul membrilor Uniunii de la Berna, de a oferi sprijin țărilor pe durata crizei de credit globale; creșterea împrumuturilor oferite de către insti tuț iile financiare internaționale, în special cele oferite de Corp ora ția de Finanțare Internațională (IFC). Odată cu scăderea finanțării externe, ritmul ac umu lării datoriei externe s a micșorat. Totalul acestei datorii acumulate d e țările în curs
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capitalul real. Piața de capital este locul unde se tranzacționează capitalul marfă. Ofertantul de capital este populația; chiar atunci când guvernul este cel care oferă capitalul, acesta are ca sursă prelevarea de impozite la veniturile realizate de populație. Stocul de capital oferit se constituie în urma unui proces de economisire și reprezintă venituri nete. Renunțarea la consumul curent este o constrângere care trebuie să fie remunerată. Cererea de capital provine din partea firmelor care au luat decizia de a investi și nu dispun de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]