3,226 matches
-
modelul istoric ca principale instrumente de actualizare. Dacă în occidentul european, în unele locuri, imaginarul medieval al puterii se consolidează în jurul figurii "romanțate" a cavalerului cruciat (cum se poate vedea și din analizele datorate lui Jacques Le Goff - un imaginar oglindit de numeroasele creații "literare"), în spațiul românesc, mai ales istoriografia, cărțile populare, legendele și miturile preiau și păstrează tipologia locală a eroicului (laic; pentru cel religios, hagiografiile). Presiunea evenimențialului și a politicii mereu defensive generează câteva dihotomii situate în centrul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o narațiune în spirit hagiografic, ce fixează în cultura și în imaginarul medieval românesc figura apologetului militar - cunoscută și din scrierea Varlaam și Ioasaf, în reușita variantă din 1648 datorată lui Udriște Năsturel (vezi mai ales Mazilu). Structurile imaginarului sunt oglindite și de celelalte cărți populare − mărturie a capacității localnicilor de a adapta creativ textele cu circulație europeană −, dacă luăm în considerare faptul că letopisețele și cronicile, în afara mitului întemeietorului și a modelelor voievodale, surprind eroicul doar în limitele evenimentului principal
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Iustinian I, Irina, Theodora I, Theodora II, Zoe, Ana Comnena), dar și față de cel religios (sfintele cărora li s-a închinat o bogată literatură hagiografică); e adevărat că același imaginar bizantin (larg comentat de Patlagean și Maltese în lucrările lor) oglindește și relația femeii păcătoase cu demonicul, "complex" transmis și în culturile post-bizantine, și nu numai ortodoxe, cu consecințe tragice în cele catolice ("vânătoarea de vrăjitoare" și represiunile inchiziției).] Ceremonialul de înscăunare, cel de numire a ierarhului clerical, cel de investire
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cum știm, gestionate de puterea masculină, dar situate între teama de a nu fi iertată de păcatul adamic - de aici, recluziunea femeii (în spațiul casei) și penitența ei continuă − și între frica permanentă de Îngerul Căzut, (eufemistic) Cel-fără-de-casă. Imaginarul medieval oglindește gândirea, credința și trăirile fiului risipitor (Adam), a cărui speranță se leagă de valoarea mântuitoare a sacrificiului Fiului trimis, ca să nu devină un frate al "veșnicului rătăcitor". Simbol suprem al lumii lui, casa, obligatoriu pură și ocrotitoare, fie cea familială
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
puterii creștine și programelor sale politice și ideologice. În baza acestei matrici, imaginarul local, deși poate fi comparat cu alte tipuri de imaginar specifice perioadei, nu trebuie confundat cu acestea. Mărturiile culturale și probele istorice despre realitățile politice sau sociale oglindesc elocvent și diferențiator abordările și interpretările diferite, fie chiar și ale acelorași teme. O comparație cu performanțele artistice particulare din culturile catolice și reformate este un non-sens, mai ales din cauza incompatibilității formelor de expresie, a ideologiilor religioase care le-au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
murală de la Assisi - curând și în Roma pontificală - este reprezentat preferențial și un alt model religios, dar "uman", cel marianic, Giotto oferind un adevărat prototip iconografic pentru viața Fecioarei (preluat curând și în alte țări catolice). Treptat, episoadele biblice vor oglindi tot mai mult realitatea, pentru că ele vor fi plasate în scenografia naturii sau a orașului medieval, reprezentat cu fidelitate în frescă sau pe altare (o mutație decisivă, așadar, în raport cu orientul ortodox). Despărțirea iconologică și iconografică a catolicismului de ortodoxie se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ea ajunge să compenseze pentru utilizator incertitudinile și să atenueze sentimentul de nesiguranță în lipsa unor răspunsuri existențiale certe. Devine un mijloc de (auto)cunoaștere, datorită distanței foarte reduse care o desparte de condiția (intimă a) fragilității individului, pe care îl oglindește. Preia din sensurile existenței lui și le salvează de la uitare, în diversele forme și structuri ale imaginarului. Practic, îi asigură creatorului ei o etapă de "recuperare terapeutică" după confruntările cu limitele propriei existențe și după ce acesta își înțelege condiția tragică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
echipă înseamnă un criteriu just de alcătuire a echipei. Criteriul fundamental al selecției jucătorilor în echipă îl constituie nivelul performanței lor în contextul jocului. Acest criteriu determină împărțirea jucătorilor în jucători ai formației de bază și grupul rezervelor. Componența echipei oglindește o formație de bază, cu caracter combativ, în care colectivul operează împotriva adversarului. Orice modificare ce apare în echipa de bază nu apare ca un eveniment, nici ca un incident, ci ca o acțiune colectivă și este în funcție de configurația jocului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
posibilitățile de organizare a apărării adverse, care nu va putea determina precis locul de finalizare al atacului. Însușirea, cunoașterea și, în ultimă instanță, aplicarea frecventă în joc a acțiunilor de mișcare în grup a jucătorilor aflați în atac sau apărare oglindesc maturitatea tactică a unei echipe. 4.3.4. Caracterul creator sau inițiativa în joc Fiecare echipă își întocmește înainte de meci un plan tactic. Antrenorul schițează planul jocului în general și sarcinile individuale, jucătorii făcând, la rândul lor, propuneri concrete de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
aspecte privind psihologia grupurilor mici. Obiectul studiilor și cercetărilor concrete ale sociometriștilor este preferința, care se manifestă în raporturile dintre oameni și constituie un domeniu real de investigație. Semnificativă în acest sens este aprecierea făcută de Achim Mihu: Deoarece preferința oglindește o latură autentică a relațiilor interindividuale, problema interpretării ei corespunzătoare prezintă un interes cu totul real pentru cunoașterea vieții omului. Preferința poate și trebuie să devină un obiect al cercetării științifice." [2] În aceeași lucrare, Achim Mihu definește sociometria ca
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de ani de zile, au văzut în aderarea la Alianță și în relațiile transatlantice pe care aceasta le întruchipează chezășia viitorului țării lor. Este împlinirea eforturilor intense ale tuturor celor care au contribuit ca această viziune să devină realitate. Și oglindește uriașele progrese pe care România le-a înregistrat, în decurs de numai câțiva ani, în ce privește implementarea unor reforme profunde, politice, militare și de altă natură, precum și în ce privește îndeplinirea înaltelor criterii ale N.A.T.O. România se alătură N.A.T.O., împreună cu alte
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
variantă, uitând sau fiind nevoiți să uităm faptul că micuțul are nevoie de atingere corporală, de sunetul vocii noastre pe care l-a auzit încă din perioada intrauterină, ca să crească armonios, ca săși dezvolte limbajul... Copilul în care noi ne oglindim, în care vedem împlinite 117 idealurile noastre, are nevoie de jocuri și activități desfășurate împreună cu adulții care-și pot împărtăși experiența, informațiile și pe care acesta le va absorbi rapid. în mod absolut firesc, zilnic avem de ales între libertate
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
conștiinței» același rang ca și «prezenței în lume» - Dasein - la Heidegger”, comentatorul român remarcând faptul că la filosoful german „esența prezenței noastre în lume stă în existență”. Așadar, nu întâmplător V. vorbește de un Heidegger îndrumător, iar când încearcă să oglindească „împlinirea metafizicii” la acesta, el dă îndrumării un limpede și particular înțeles românesc, fiindcă, în mod continuu, interesul său se circumscrie universului nostru specific. Marea filosofie a timpului, de la Nietzsche la Heidegger, Jaspers sau Ortega y Gasset, este filtrată astfel
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Secula, I. Russu-Șirianu, Onisifor Ghibu, care iscălește și O. Sima, ș.a.), din Bucovina (foarte harnic e G. Tofan) și din Basarabia (corespondenții fiind C. Stere, sub pseudonimul M. Costea, apoi Alexis Nour și P. Cubolteanu, alias Pan Halippa), „scrisori” ce oglindesc viața românească din aceste zone în toate laturile ei. „Chestiunii naționale” i se subsumează și majoritatea cronicilor externe (câteva asigurate de C. Stere, restul de I.G. Duca), ce urmăresc cu predilecție evoluțiile din țările vecine, precum și raporturile de putere dintr-
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
de influențare și un rol deosebit în configurarea personalității, îl constituie faptul că în școală statutul de elev se întemeiază nu pe confortul afectiv de tip familial, ca pe un coeficient subiectiv în tratarea copilului, și pe meritul personal. Nota oglindește principiul meritului stabilit pe baze obiective. Cât de mult începe copilul să înțeleagă în viața școlară aplicarea principiului aprecierii pe baza meritului o dovedește dezvoltarea spiritului său de exigență față de aplicarea corectă a acestui principiu de către învățător. De aceea este
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
capodopera tipografică aldină Hypnerotomachia Polophili (1499) (Fig. 16). În secolul al XVI lea, xilografia italiană a continuat cu peisajele de Domenico Campagnola (Fig. 19) și un grup de gravuri după desene atribuite lui Tiziano. În Franța, puținele gravuri pe lemn oglindeau influența stilului artiștilor italieni aduși acolo de Francisc I. Splendidele Cărți ale Orelor (Fig. 17), produse la Paris și Lyon la sfârșitul secolului al XV-lea, erau gravate pe metal. Începutul dezvoltării xilografiei franceze în secolul al XVI-lea trebuie
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Potsdam, în zăpadă și noroi, se înghesuiau doisprezece oameni obosiți... Fețele lor aveau aspectul palid și boțit al prizonierilor. În spatele lor mergea un soldat rus cu fața dură, rotundă, cu o mitralieră Thompson într-o mână și cu stepa ucraineană oglindită în ochii săi albaștri. Apropiindu-se de stația Stadtbahn, grupul s-a întâlnit cu un val de femei și bărbați grăbiți să ajungă acasă de la muncă. O femeie cu trăsături ascuțite, între două vârste, i-a văzut brusc pe cei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi: ape naturale (fluvii, lacuri, râuri, pârâuri, căderi de ape) sau amenajări de ape (canale, bazine, fântâni, ș.a.). EFECTUL APELOR ÎN PEISAJ Apele stătătoare crează iluzia unui spațiu mărit iar jocul de lumini și umbre al peisajului înconjurător ce se oglindește în ele accentuiază sentimentul de liniște. Torentul care se prăvălește pe pante abrupte înviorează și dă mișcare peisajului. Un râu care străbate un traseu înverzit lăsând să se vadă pe anumite porțiuni malurile sale naturale, imprimă peisajului un aspect vesel
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
influențând cultura organizațională și conturând stilul organizațional dominant care are repercusiuni asupra deciziilor privind strategia sau structura. Cu cât stilurile de personalitate sunt mai pregnante, cu atât se vor reflecta în structura, strategia, cultura firmei. Stilurile organizaționale nevrotice par să oglindească disfuncțiile comune ale unor stiluri nevrotice individuale. Este de notat că patologia organizațională nu este neapărat rezultatul patologiei leadershipului, ea putându-se baza pe o serie de factori separați sau combinați. Multe firme care falimentează au în comun existența patologiei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu limbii. În naratologia de inspirație structuralistă, reprezentată, de exemplu, de T. Todorov, textul ca obiect de studiu este investigat printr-o metodă analitică ce evidențiază laturile sale verbale, sintactice și semantice, cu alte cuvinte, condițiile producerii textuale care se oglindesc în totalitatea elementelor specific lingvistice (fonologice, morfologice), relațiile dintre unitățile textuale și produsul complex al conținutului lor semantic. Dacă textul se circumscrie limbii, se poate admite, după opinia lui H. Plett, că, din punct de vedere semiotic, textul este un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și asemănarea noastră" (Facerea, 1, 26). iată o propoziție rezumă însăși istoria și raportul omului cu aceasta: "Omul este chemat, e destinat de aici tot zbuciumul acesta imens, patetic, emoționant al istoriei să realizeze chipul Omului îndumnezeit"87. Destinul omului oglindește, la scară mai mică, mersul istoriei. Se spune că oamenii fac istoria, dar este la fel de adevărat că omul este modelat de societatea în care trăiește, de cultura și tradițiile acesteia, acestea devenind uneori o povară, după cum observa cronicarul Miron Costin
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
reprezentând succesiunea dramatică a celor patru regate constituie, dincolo de îmbărbătarea exilaților evrei, o concepție unitară asupra istoriei universale. Cartea lui Daniel, Întâiul Enoch și Apocalipsele evreiești înfățișează un element necunoscut în celelalte tradiții: evenimentele care constituie istoria universală nu mai oglindesc ritmul etern al ciclului cosmic și nu mai depind de astre; ele se desfășoară potrivit planului lui Dumnezeu 33. În acest plan Israel joacă rolul central, pentru că Mesia va coborî în istorie pentru a salva poporul lui Israel și a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
România au îmbogățit vocabularul actual moldovenesc cu numeroase noțiuni, forme și sensuri, care pînă în 1990 nu erau cunoscute“ <footnote Vasile Stati, Dicționar moldovenesc-românesc, Tipografia Centrală, Chișinău, 2003, p. 3. footnote> . Dintre cuvintele prezente în acest text, numai moldovenesc, a oglindi, limbă, deschide, lume, formă, schimba sînt prezente în dicționarul citat, dar numai moldovenesc cu sensul actualizat în text. In cazul celorlalte cuvinte, sensurile atestate de dicționarul lui Vasile Stati nu se pot actualiza în textul citat, întrucît dicționarul dă numai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în modulările lui mărețe atot-dominatoate nu putea izvorî decît în cadrul acestor peisagii și din sînul acestui popor“ (3, 281). Dar „nemărginirea acestui peisaj, întunecat de cuburile din bîrne înnegrite, de o arhitectonică atît de primitivă, în aceste sate ce se oglindesc posomorîte în mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea“ (3, 281) îi trezește în amintire „orizontul ondulat și totdeauna cuprins între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri din Basarabia, presărat de sate luminoase, cu căsuțele lor albe, împrejmuite
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fel de martor? Unul fals, desigur, cel care vedea și interpreta totul prin unica sa lentilă, de care nu rareori se-ndoia el Însuși. O lentilă În care se curbau slugarnic oameni și evenimente, o „lentilă-slugă”, făcută nu spre a oglindi, ci spre a servi. A servi și apăra. O „lentilă pasională”, ce are drept principiu unic următorul slogan sau deviză: stăpânul are totdeauna dreptate, iar noi, forțele inferioare, trebuie să facem totul ca să dovedim acest lucru; deoarece de acest lucru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]