18,249 matches
-
drum prin iarbă, un singur drum și-o poartă/ Prin care voi pătrunde, ca lunancet prin geam,/ Sau liniștea din sălcii rotind în Marea Moartă.” (Transfigurare). Amintirile servesc de bemol, de limită a vanităților, cu care se încearcă, degeaba, putințele omenești. Amintiri egoiste, în felul lor, vorbind de revelațiile domoale, limpezitoare, ale unui singur om, însă mișcând coarda clară a trecutului fiecăruia. „Destin al unor veșnic pierdute giuvaere” e soarta timpului pe care-l prețuim nechibzuit, strângând experiențe pe care nu
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
creator. Mi se pare că și Pălăria florentină continuă să povestească tot despre cum se face teatru. Într-un alt registru, cel al vodevilului și sub rigoarea comediei, dar cu aceeași tandrețe față de iluzie, de iubire, de minciună și păcatul omenesc. Umanitatea spectacolelor lui Silviu Purcărete, generozitatea lui ca artist, fac ca orice formă iau viziunile sale regizorale să tindă spre perfecțiune, dar să nu fie vreodată strivite de încrîncenarea atingerii ei. Sau a succesului cu orice preț. Și de asta
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
socotind și câte voi mai fi uitând, nu știu nimic. Căci n-am apucat să stau sub ucigătoarea grindină roșie. în iadul acelor vâlvori n-am intrat. Dar în apropierea imediată a lui, am conceput un nemăsurat respect față de viața omenească, am rămas cu ideea că războiul este cea mai drăcească punere la cale împotriva omenirii și că pe Dumnezeu nu-l pot servi mai bine decât răspândind religia Păcii. M-am gândit, în comemorativa noapte, la toți mutilații marelui nostru
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
au fost destul de inteligenți. „...fiind arestat deodată cu sora sa, Fondane nu a vrut să o lase de izbeliște; prin urmare, au fost deportați amândoi.” Și au murit împreună. Gesturi ca al lui Fondane nu răscumpără; sunt însă contraponderea ticăloșiei omenești. E greu, sper, pentru un german de astăzi ca, aflând, să nu fie îngrozit că se trage din cei care i-au ucis. Și noi am ucis! „Ce greșeală am face dacă ne-am imagina că e vorba despre o
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3832_a_5157]
-
Patimilor. MOȘII DE FLORII. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos își arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulțimile strânse la porțile cetății l-au întâmpinat cu flori și l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută și ca Moșii de Florii, când se fac
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
la diferite competiții. Acest lucru este dovedit și de olimpiada de muzică unde copiii au primit cele mai multe distincții. Pentru elevii de la Dinu Lipatti, muzica este un mod de viață „Muzica este vibrația ascunsă a inimii, care dă viață întregii făpturi omenești și rezonează cu celelalte inimi", a spus Ana Maria Petre. „Fără muzică am fi invizibili, fără culoare, deoarece aceasta ne pigmentează personalitatea și sentimentele", a zis și Teodora Andreea Prodan. „Încă de la vârsta de trei ani mi-am dat seama
Colegiul Lipatti, cele mai multe premii la olimpiada de muzică by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37572_a_38897]
-
2013. Cu doi ani înainte de tragedia de la Boston, Guvernul rus a decis să pună sub tăcere o informație cheie în ceea ce-l privește pe unul dintre teroriști. Elementul în cauză ar fi putut evita atentatul care a distrus atâtea vieți omenești. Documentul arată că autoritățile ruse au pus-o sub ascultare telefonică pe mama tinerilor ceceni implicați în dublul atentat cu bombă comis la maratonul de la Boston și au înregistrat în 2011 una dintre conversațiile în care aceasta evoca jihadul în
Rusia a ascuns FBI-ului o informație crucială by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37578_a_38903]
-
patruzeci de ani, concepția aceasta a fost formulată de Karl Marx, genialul fondator al socialismului științific, împreună cu Fr. Engels, colaboratorul său. După concepția materialistă, factorul hotărîtor în mersul istoric al omenirei n-a fost nici intelectul, nici pornirile și pasiunile omenești, ci bazele materiale ale societăței, modul de producere și de împărțire a produselor trebuincioase traiului. Un sociolog poate găsi explicația vieței sociale în economia socială, care e fiziologia societăței. într-un cuvînt, mersul economic, procesul economic hotărăște întregul proces istoric
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
metodologia oferită de științele exacte, afirmate în perioada avîntului pozitivist. Utilizînd în mod repetat cuvîntul "științific" în legătură cu propria sa critică, Gherea voia tot timpul să-și convingă cititorul că spusele sale despre literatură au un caracter obiectiv, nu fantezist. "... spiritul omenesc, ajuns la maturitate în știință, nu mai poate să se mulțumească nici în artă cu idealismurile, simbolismurile și fantaziile romantice; alături cu enorma dezvoltare a științelor exacte, formula naturalistă în artă se impunea. Omenirea civilizată, care a biruit forțele oarbe
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
tu cel vinovat,/ E de vină al meu suflet, e simțirea mea adâncă/ Căci a mea este iubirea, tu ești clipa ce-a zburat.” (Nu ești tu...). Este o dezlegare, o despărțire a iubirii, cu ravagiile ei, de instrumentul său omenesc, însă care minimalizează, departe de mea culpadin Venere și Madonă, bunăoară. De altfel, mult mai prudentă, în ceea ce pune pe hârtie, poeta e mult mai puțin în pericol de a greși, ca să-și ia, pe urmă, vorbele înapoi. Natura romantică
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
de critici și reproșuri, nu a trecut cu vederea abaterile lor de la legile dumnezeiești, nu i-a măgulit din interes personal, dar, ca un părinte ce era, se arăta compătimitor cu toate nevoile și durerile, înțelegător și bun cu firea omenească. Hrisostom știa că are nevoie de multă dibăcie, ca, privind boala sufletului din toate unghiurile, să găsească soluția cea mai potrivită pentru tămăduire, ca bolnavul nici să nu ajungă nepăsător față de căderea sa în păcat, nici să nu o înțeleagă
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
-și câștiga partizani. Pe el îl interesa doar mântuirea lor și se bucura nespus atunci când vedea că Evanghelia lucrează și credincioșii tind să realizeze idealul perfecțiunii morale în lume. El este cel mai eminent psiholog și cunoaște toate mișcările inimii omenești. Pentru dânsul, inima omenească este o oglindă deschisă, în care se uită și vede până și prin colțurile cele mai dosnice. De care patimă omenească nu a vorbit el? Care aplecare rea a spiritului omenesc nu este biciuită de dânsul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
el îl interesa doar mântuirea lor și se bucura nespus atunci când vedea că Evanghelia lucrează și credincioșii tind să realizeze idealul perfecțiunii morale în lume. El este cel mai eminent psiholog și cunoaște toate mișcările inimii omenești. Pentru dânsul, inima omenească este o oglindă deschisă, în care se uită și vede până și prin colțurile cele mai dosnice. De care patimă omenească nu a vorbit el? Care aplecare rea a spiritului omenesc nu este biciuită de dânsul? Ca un doctor eminent
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
perfecțiunii morale în lume. El este cel mai eminent psiholog și cunoaște toate mișcările inimii omenești. Pentru dânsul, inima omenească este o oglindă deschisă, în care se uită și vede până și prin colțurile cele mai dosnice. De care patimă omenească nu a vorbit el? Care aplecare rea a spiritului omenesc nu este biciuită de dânsul? Ca un doctor eminent el arde, sau chiar și taie cu multă băgare de seamă patimile ce războiesc pe bietul muritor pe tot timpul cât
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
și cunoaște toate mișcările inimii omenești. Pentru dânsul, inima omenească este o oglindă deschisă, în care se uită și vede până și prin colțurile cele mai dosnice. De care patimă omenească nu a vorbit el? Care aplecare rea a spiritului omenesc nu este biciuită de dânsul? Ca un doctor eminent el arde, sau chiar și taie cu multă băgare de seamă patimile ce războiesc pe bietul muritor pe tot timpul cât călătorește în această vale a plângerii 43. Sfântul Ioan Gură
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Hristos și datorită marii sale umilințe, și-a manifestat acest refuz. El era conștient că preoția e cea mai înaltă demnitate din univers. Ea, prin originea ei dumnezeiască, e mai presus de regalitate, mai presus de orișice închipuire de slavă omenească, mai presus chiar decât slujirea îngerilor 44. Și Sfântul Grigorie de Nazianz socotea preoția o taină atât de sublimă și o răspundere atât de mare și sfântă încât a stat mult în cumpănă până să o primească, socotindu-se nevrednic
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
îndrăgostit de către iubit. Atunci plângerile, schimburile de promisiuni, amenințările și împlinirile se fac prin aluzii, în cuvinte înfățișându-i celuilalt menit să le asculte înțelesuri care sunt altele decât pentru terți.” (p. 80) Bun psiholog, intuind exact sentimentele și gândurile omenești, Ibn Hazm se dovedește și un abil narator, fiindcă pasajele care ar putea trece cu ușurință drept panseuri filozofice capătă o puternică dimensiune epică. Îndrăgostitul este protagonistul cărții, cel pe care rând pe rând îl încearcă iubirea, ezitarea, nesupunerea, fereala
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
scriiturii. În final, un indice explicativ de nume proprii și toponime vine să completeze o carte editată și tradusă exemplar. Colierul porumbiței este deopotrivă o mărturie istorică prețioasă despre o epocă de mult apusă și o superbă radiografie a sufletului omenesc, la fel de vie în zilele noastre ca și acum o mie de ani.
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
instaurând o comunitate în sine, formată din fetele care servesc și clienții barului (mulți turiști, în sezon), creează, pentru el, „cea mai bună dintre lumile posibile” -, în schimb, Sf. Augustin e invocat pentru afirmațiile lui ce arată perisabilitatea tuturor creațiilor omenești (inclusiv a măreței Rome - dar, desigur, în perspectiva mântuirii și a eternității conferite de divinitate). Romanul are șapte capitole, și fiecare - cu excepția ultimului - poartă un motto din predicile Sf. Augustin. În Predica despre căderea Romei, Sf. Augustin are această frază
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
l-a îngenuncheat pe Băsescu Traian", scrie profesorul Dan Voiculescu pe blog. Este o carte document care nu se dorește a fi o critică la adresa actorilor politici sau o scoatere în evidență a autorului. Pentru că uitarea e scrisă în legile omenești, m-am gândit că posteritatea are dreptul la un reper istoric al perioadei de după 1989. Departe de a fi perfectă, sunt convins că mai există în spațiul public cărți care se vor referi la istoria post-decembristă", a continuat președintele fondator
Dan Voiculescu, despre cum l-a îngenuncheat pe Băsescu Traian by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31523_a_32848]
-
A nu se înțelege de aici că American Experience e o carte cu teză, gândită și redactată în alb-negru. Dimpotrivă. Impresionant, în placheta lui Andrei Dósa, rămâne tocmai complexul foarte subtil de senzații, visuri și dorințe cât se poate de omenești rămase în relieful acestei deconstrucții americane. Căci „limbul tuturor posibilităților”, cum îl resemantizează la un moment dat Dósa, nu e pur și simplu respins, ci râvnit și invidiat cu candoare în secret. Atitudinea cea mai caracteristică a cărții e, dacă
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
celălalt alb, puse în valoare de personajul care le purta, dar și de alte personaje ascunse sub valurile lor de volane. Intențiile declarate ale creatorilor de a generaliza subiectul, extinzându-l de la un caz anume la impulsurile carnale proprii ființei omenești în genere, au fost mai puțin vizibile, fiind sugerate de gestul aproape standardizat al unui personaj masculin care mușca pe alții de gât. Dacă regia spectacolului a avut destule idei ingenioase, compoziția coregrafică a fost mai puțin inspirată, nereușind să
Dansul în Festivalul „George Enescu“ Artiști portughezi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3167_a_4492]
-
teme și motive ale acesteia, autoarea construiește o parabolă cu subiacente implicații politice, din care nu lipsesc însă nici descripțiile luxuriante și policrome, încărcate uneori de lirism, ceea ce o apropie de formula prozopoemului. Plecând, de la ideea originii extraterestre a civilizației omenești, vehiculată nu o dată în science-fictionul contemporan (în cartea Mioarei Cremene eroii civilizatori vin de pe îndepărtata planetă Globus și poartă, nu întâmplător, nume de divinități orientale), autoarea (a cărei viziune se înrudește până la un punct cu aceea a lui Orwell, Huxley
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
remarca Bellei, „Doamne, ce s-au mai sălbăticit oamenii!”, războiul lui Alioșa e unul elegant, ca din Tolstoi. Tălmaciul trăiește ecourile altor războaie, interoghează ceceni fugari, ascultă amintiri despre torturi, e martor la tot mai apăsata lepădare a omului de omenesc. Bella pleacă din Rusia, ajunge la Paris, trăiește, în anii ‘20, relativa așezare a lucrurilor, se bucură de o iubire burgheză, ca mai apoi să cunoască din nou disperarea, moartea copilului abia născut, dorința de a lăsa o urmă pe
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
am nevoie nici de aplauze, nici de bani. Mă dezgustă chiar să am mai mult decât îmi trebuie, căci va trebui să iau dintr-altora. Asta o fac doar animalele neevoluate. Pasiunea însă de a săpa mereu în piatra inimii omenești și de a face să țâșnească împotrivă-i lumina, nu mă părăsește niciodată. Iorga și-a jucat 50 de piese la un teatru, unde nimeni nu mai putea fi jucat în afară de clasicii străini, ori la Național, unde pentru el nu
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]