122,933 matches
-
în care apare cuvîntul evghenie mi se pare aproape de stilul familiar-argotic de azi (tiparul "are bani pă el"). O istorie problematică și dramatică a limbii române ar trebui oricum să refacă datele disputei dintre asemenea demonstrații de abilitate orală și opiniile autorilor pentru care oralitatea era un fenomen elementar, rudimentar, iar limba literară cerea un efort de construcție, ca produs rațional, artificial, monumental (Budai-Deleanu: "de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure"; Codru Drăgușanu: "de vom
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
versus cinematograful american și dominația producătorilor) găzduită de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în cadrul căreia studenții (viitori regizori, operatori, scenariști, critici de film, monteuri de imagine și sunet) au avut un profitabil și benefic schimb de opinii cu Alberto Farassino (în calitatea sa de profesor la Catedra de film a Universității din Pavia și membru în Consiliul de conducere la Cineteca Nazionale Italiana). Așadar, un festival care s-a ambiționat să cocheteze nu cu gustul marelui public
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
lucrurile stau așa, avînd în vedere că de fiecare dată cînd s-a scris despre noi s-a scris îngrozitor de prost. în afara episodului 1996, adică al Campionatului Mondial de fotbal, cînd ne-am bucurat de o reală simpatie în rîndul opiniei publice americane, politicienii noștri au avut grijă să compromită cu nerușinare tot ceea ce-ar fi putut semăna a onorabilitate sau măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani de aici înainte, România nici să nu
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
el. S-a demonstrat, de pildă, că memoriul regelui Mihai I către fostul președinte Franklin Delano Roosevelt din primăvara lui 1945, exhaustiv și competent, n-a ajuns niciodată în mîna președintelui și secretarului de stat, atunci în funcțiune, a formulat opinia scrisă că nu trebuie să se dea un răspuns formal acestui patetic memoriu. Și alte documente de acest fel, trimise, n-au ajuns pe masa de lucru a președintelui S.U.A. De altfel, președintele Truman era un mediocru ca inteligență și
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
care sîntem logici cu noi înșine". Ori, în baza acestei logici duse pînă la capăt, în numele eliberării omului de către om au fost internați în lagărele de muncă forțată milioane de oameni, și tot în mod logic reglementarea oricărei divergențe de opinii s-a făcut printr-un unic argument - eliminarea fizică a opozantului. După cum aceeași logică a dictat asuprirea și înfometarea unor popoare întregi în interesul ,,generațiilor viitoare" și pentru a le învăța să nu se mai lase asuprite niciodată. (O carte
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
încă, după cum nu s-a încheiat nici înfruntarea între logica, abstractă și rece în conducerea treburilor lumii. Cristalizată în ideea că scopul scuză mijloacele și morala opusă ei, cu prelungirile lor în atitudinea oamenilor politici din zilele noastre și a opiniei publice pe care aceștia o reprezintă. Oare filozofi plini de fervoare ca Bernard Henri Levy sau André Glucksman, care mergînd pe urmele lui Camus, au părăsit aerul rarefiat al cabinetelor de lucru pentru a se arunca în vîltoarea luptelor contemporane
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
criticii, pasibilă de discuții din toate direcțiile, Monica Lovinescu rămîne, alături de Virgil Ierunca, un "deget de lumină", precum în perioada interbelică E. Lovinescu, ce indica prin această celebră sintagmă însemnătatea lui Titu Maiorescu". Se interoghează cu politețe autoarea notei: ,,Respectăm opinia d-lui Grigurcu, desigur. Și totuși, ne întrebăm: oare poate fi comparată d-na Monica Lovinescu, ce-a fost, în primul rînd, un excelent cronicar de radio, cu ilustrul său Tată, criticul Eugen Lovinescu? Nu este, oare, lipsită de măsură
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
răfuielii, în larga bolgie a luptei de clasă. Procesele grupurilor de intelectuali din 1959 încheiau seria nesfârșitului lanț de asemenea înscenări, cu scopul de a nimici elitele tuturor categoriilor sociale românești, pe modelul patentat leninist. Operație care a reușit, în opinia noastră, în proporție de 95%, cu urmări probabil irecuperabile în biosul nației. A nu ține seama de ele înseamnă a nu pricepe nimic din ce se întâmplă astăzi și se va întâmpla mâine. Pentru crima de uneltire împotriva ordinii sociale
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
ele înseamnă a nu pricepe nimic din ce se întâmplă astăzi și se va întâmpla mâine. Pentru crima de uneltire împotriva ordinii sociale - prin scrierea unui roman lipsă la dosar - și aceea de trădare de patrie - pentru un schimb de opinii cu doi gazetari britanici ocazional cunoscuți - Dinu Pillat a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică, zece ani de degradare civică, confiscarea averii și plata sumei de o mie de lei, cheltuieli de judecată, din care ne exprimăm speranța
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
În restul presei nu există sindicate, din același motiv ca și în cazul sistemului de salarizare: cine are pretenții la sindicat este liber să-l facă în altă parte. Nu te poți plînge statului, care ridică din umeri, și nici măcar opiniei publice, pentru că-ți pierzi locul de muncă. Puținele gesturi disperate care au existat în presă s-au terminat cu eliminarea ,,revoluționarilor". Cum ai acces la informații? Identificarea unui subiect interesant, planul de abordare a acestuia și, la capătul celălalt al
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
că are nevoie. Și aduse cu el meșteri străini pricepuți. Ajuns acasă, știind că e detestat de boieri, tăie cu forța, cîteva sute de bărbi. În 1696 a întemeiat primul ziar moscovit (Gazeta Moscovei) prin care încerca să creeze o opinie publică, și-i sili pe boieri să învețe limbi străine. Muncii astfel 27 de ani după înapoierea din Europa. Se descotorosi, tocmai spre sfîrșitul vieții, de birocrații corupți. Dar îl cruța, din păcate, pe favoritul Mencikov, care acumulase o avere
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
din cale-afară de enervat. E oarecum neașteptată enervarea unui om care trăiește de ani buni în SUA provocată (evident!) de faptul că un american cutează să spună despre România ceea ce spun mulți români de bună credință. Dl Brezianu preia o opinie a lui G.F. Kennan conform căreia țările, ca România, aflate în tranziție instituțională ar fi șocate și jignite de cei care critică lentoarea reformelor ori erorile de management. Ca să vezi! Dl Brezianu vede mesaje subliminale în punerea în pagină de către
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
primul vizat de această repulsie, cu toate efectele secundare, ar fi trebuit să fie bărbatul de stat, Ceaușescu, nu ,,academiciana". * Apropo de repulsie, Rodica Ciobanu remarcă în ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei, ,,parlamentarii aplică un standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
și în SUA, a numelor lui M. Eliade și E. Cioran. Cum aceștia se număraseră, în tinerețea lor românească, printre emulii lui Nae Ionescu și simpatizaseră cu Garda de Fier, trecînd ulterior sub tăcere acest lucru, s-a creat o opinie cvasigenerală defavorabilă care a copleșit dreapta judecată a rolului intelectualității românești din epocă. Publicarea Jurnalului lui M. Sebastian în anii din urmă a alimentat din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
rea înțelegere. Falsele interpretări ale unor noțiuni care interesează viața laolaltă a cetățenilor români, indiferent de originea și confesiunea lor, dau naștere unei uri ascunse și au ca trist rezultat înveninarea și discordia. Noțiunile trebuiesc deci limpezite... Iată - în continuare - opinia echilibrată a lui G. Călinescu: ,,Unii dintre noi, care au suferit mai greu de pe urma unor exaltări îmbrăcînd veșmîntul naționalismului, au rămas cu o aprehențiune pentru orice simțire în legătură cu ideea de națiune, pînă într-acolo că iubirea de nație e suspectată
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
radical și inexplicabil modificat, de la minus la plus, prin protecție satanică, în timp ce Teodor Brenovici, soțul și amantul duplicitar, își datorează talentul, succesul și inspirația capodoperei la care tocmai lucrează aceleași influențe infernale. Aceste două personaje, de altfel, nu sunt în opinia lui Matei Pavel (care este și opinia autorului) decât ,,un fel de imagine a sa, în oglinzi diferite, care deformează, rețin și amplifică anumite zone de ființa lui" În fine, anul 2000, ca să încheiem explicațiile, ar fi presupusul an al
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
plus, prin protecție satanică, în timp ce Teodor Brenovici, soțul și amantul duplicitar, își datorează talentul, succesul și inspirația capodoperei la care tocmai lucrează aceleași influențe infernale. Aceste două personaje, de altfel, nu sunt în opinia lui Matei Pavel (care este și opinia autorului) decât ,,un fel de imagine a sa, în oglinzi diferite, care deformează, rețin și amplifică anumite zone de ființa lui" În fine, anul 2000, ca să încheiem explicațiile, ar fi presupusul an al Apocalipsei. Desigur, în toate acestea avem de-
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
să-și găsească un rost, foarte mulți trăind de pe o zi pe alta din bani împrumutați, nemaisperînd să se întoarcă în țară. Speră în schimb în ajutorul aliaților occidentali și fac proiecte utopice de informare și "sensibilizare" a guvernelor și opiniei publice din Vest. într-un fel, această corespondență e povestea dramatică a unei căderi în lume, a transformării viselor grandioase în mici realități fără prea multă consistență. Mulți dintre autorii acestor planuri făceau parte din generația care-și propusese în
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
verifica, nu? Instrumentul principal al puterii comuniste a fost instaurarea suspiciunii între oameni și acest sentiment se prelungește prin dosare. Eu sunt absolut pentru deschiderea dosarelor, nu vreau să fie ținute închise. Dosarele deschise sunt o problemă, dat fiind că opinia publică și oamenii în mod particular sunt confruntați cu fel de fel de lucruri de acolo, unele adevărate, altele mai puțin... Și atunci, suspiciunea care a existat între oameni, prin asta nu se rezolvă. Se poate întâmpla, ca nu numai
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
oameni politici, oameni de afaceri, sau oameni de cultură. Mi s-ar fi părut normal ca, în condițiile descrise mai sus, măcar intelectualii să ia atitudine. Sau măcar aceia dintre ei care se consideră reprezentați ai societății civile, formatori de opinie. Indiferent de atitudinea lor personală față de Stelian Tănase, aici se pune o problemă de responsabilitate și, nu mai puțin, de competență socială. Dar se pare că nici pe intelectualii români nu-i mai indignează nimic - și acest lucru nu e
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
fie preluată de un alt post de televiziune, eventual chiar de TVR. Pentru aceasta, însă, ar trebui ca intelectualii, de orice culoare politică, să manifeste, în sfîrșit, un minim de solidaritate intelectuală. Altfel, riscăm să ne trezim cu formatori de opinie de talia unui Pavel Coruț sau a paranormalului Ion Șugui. Și atunci, de ce să ne mirăm dacă poporul va vota cu Vadim Tudor?
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
devenit cuiul lui Pepelea. Am, de asemenea, serioase îndoieli că discuțiile politice care au avut loc pe tema Legii Bugetului îi sensibilizează pe concetățenii noștri. Nici măcar disputele privitoare la încheierea tratatului de bază cu Rusia nu par să antreneze interesul opiniei publice. Românii sînt mult mai preocupați de chestiuni care îi ating direct și cotidian: scumpiri de tot felul, siguranța personală, stabilitatea veniturilor și, nu în ultimul rînd, sănătatea. De mai mulți ani aceasta e agenda priorităților omului obișnuit. Nu vreau
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
alegătorul își pune întrebarea dacă a votat cu cine trebuia și își amintește de toate promisiunile pe care i le-au făcut cei pe care i-a pus să-l reprezinte. Iarna e cea care topește procentele din sondajele de opinie mai abitir decît orice discurs politic din opoziție. Tot ea îi face pe cei de la putere să scoată de la naftalină "greaua moștenire", ca pe un palton politic. Să fie iarna mai rea în România decît în alte țări foste comuniste
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
că puterea pesedistă începe să-și piardă încrederea în sine. înafara câtorva guralivi intratabili (gen Iorgovan, Pașcu, Agaton, Cosmâncă și, inevitabil, Păunescu), capabili să peroreze oricând despre orice, marea majoritate a liderilor pesediști nu știu cum să se ascundă mai abitir din fața opiniei publice. "Testul iernii" - cel care marchează diferența fundamentală dintre o țară normală și una sub-normală - începe să facă ravagii în unitatea de cristal de până acum a iliescienilor. Lăsându-i deoparte pe dl. Răzvan Theodorescu, mult prea ocupat să contemple
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
artificial (Iustin trăiește lîngă o femeie bolnavă pe care n-o iubește și pentru a cărui sinucidere e acuzat și dat afară din magistratură); cu muncitori la normă într-o fabrică de nasturi și cu pușcăriași inculpați pentru delict de opinie. Pe de altă parte parabola, ceea ce vrea să ne spună acest naturalism scuipat printre dinți în vremuri de teroare politică, după care a urmat exilul. Mesajul, didactica, subversivitatea atît de aplaudată. Curajul romanului politic (aproape!) total. Și nu unul, ci
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]