7,850 matches
-
Monografia cimitirului Eternitatea (în colaborare), Iași, 1996; Prin Iașii de odinioară (în colaborare), Iași, 1996; Iașii între legendă și istorie (în colaborare), Iași, 1997; Lucianograme, Botoșani, 1999; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, Oradea, 1999; Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental, București, 2000; Grenade și îngeri. Proze cezariene, Iași, 2001; Atelier de potcovit inorogi, pref. Ioan Holban, Iași, 2003; Iași - citadelă europeană (în colaborare), Iași, 2003. Ediții, antologii: Parlamentari, prefecți, primari de odinioară - Vasile Pogor și Nicolae Gane, Iași, 1993; Mihai
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
până pe la șaptesprezece ani este mereu silit să se ascundă; din cauza acestei vieți subterane, perioada o va considera mai târziu ca „prima mea moarte”. În primăvara lui 1944 se înrolează voluntar pe frontul antihitlerist, luptă în Lituania și în Prusia Orientală, participă la asediul Königsbergului. Ține acum un jurnal de front, pe care îl publică în 1954 ca roman, restituindu-l sub forma inițială în Fiecare om cu clepsidra lui. La un moment dat se declară „refugiat” și ajunge tocmai într-
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
postmodern. Regele și cadavrul, reprezentată în 1999 la Teatrul Național din București, e inspirată de studiile de istorie a religiilor ale lui Heinrich Zimmer și, în mare parte, prelucrează o operă clasică a literaturii sanscrite. Se repune în joc motivul oriental (dar și medieval) al cadavrului ambulant, al mortului vesel, într-o spumoasă șaradă parodico-fantastică, care mizează pe ironia morbidă și pe aluzia politico-morală la contemporaneitate, alcătuind un fel de basm modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
punct de plecare partea de nord-vest a Anatoliei, așezările de la Yarimburgaz, Töptepe (M. Özdogan, 1991, p. 82-121), Demircihüyük (M. Korfmann, 1987), evidențiind originea sudică a acesteia. Legăturile dintre comunitățile neolitice de tip Dudești și populațiile din Asia Anterioară și Mediterana Orientală sunt demonstrate și prin intermediul plasticii antropomorfe (O. Höckmann,1968, pl. 2/27) care își găsește analogii nu numai în Grecia (Ibidem, pl. 11/27; 14/165; 12/171), Creta (Ibidem, pl. 8/90, 93), ci și în Bulgaria, în reprezentările
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Austria, Germania, Marea Britanie, Suedia, Franța; cărți de autor (selecție): Jurnal ieșean la sfârșit de veac (1775-1800), Junimea, Iași, 1980; Relațiile politice românopolone Între 1699 și 1848, București, Editura Academiei Române, 1980 (premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, 1980); Statele Nordice și problema orientală (1792-1814), Iași, Editura Junimea, 2005; Problema orientală (1856-1923), Iași, Editura Junimea 2009; inițiatorul și editorul colecției Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question (1790-1820), 2001-2010; domenii de cercetare: dinamica statutului juridic al Principatelor Române, statele nordice și
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
autor (selecție): Jurnal ieșean la sfârșit de veac (1775-1800), Junimea, Iași, 1980; Relațiile politice românopolone Între 1699 și 1848, București, Editura Academiei Române, 1980 (premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, 1980); Statele Nordice și problema orientală (1792-1814), Iași, Editura Junimea, 2005; Problema orientală (1856-1923), Iași, Editura Junimea 2009; inițiatorul și editorul colecției Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question (1790-1820), 2001-2010; domenii de cercetare: dinamica statutului juridic al Principatelor Române, statele nordice și problema orientală, editarea de documente inedite din
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Iași, Editura Junimea, 2005; Problema orientală (1856-1923), Iași, Editura Junimea 2009; inițiatorul și editorul colecției Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question (1790-1820), 2001-2010; domenii de cercetare: dinamica statutului juridic al Principatelor Române, statele nordice și problema orientală, editarea de documente inedite din arhive europene privind relațiile internaționale, În general, problema orientală, În special; raporturile politice româno-polone, În context internațional (secolele XIV-XIX), interferențe politice și ideologice În Europa Centrală și de Est. Gheorghe Cliveti: profesor universitar doctor la
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
colecției Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question (1790-1820), 2001-2010; domenii de cercetare: dinamica statutului juridic al Principatelor Române, statele nordice și problema orientală, editarea de documente inedite din arhive europene privind relațiile internaționale, În general, problema orientală, În special; raporturile politice româno-polone, În context internațional (secolele XIV-XIX), interferențe politice și ideologice În Europa Centrală și de Est. Gheorghe Cliveti: profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; directorul Institutului de Istorie „A. D
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
naționale din Balcani, istoria educației. Iulian Oncescu: lector universitar doctor la Facultatea de Științe Umaniste a Universității ,,Valahia” din Târgoviște, Departamentul de Istorie și Litere; doctor În istorie al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu teza România În politica orientală a Franței (1866-1878); beneficiar al unor de burse de cercetare și documentare (2004, 2006) la Universitatea „Poitiers” din Franța - Facultatea de Științe Umaniste și Arte; din 2005 membru În Consiliul științific al Centrului pentru cercetarea istoriei relațiilor internaționale ,,Grigore Gafencu
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Facultății de Științe Umaniste, Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște), secretar de redacție al revistei ,Analele Universității Valahia, seria Arheologie-Istorie, 2005-2010; din 2009 - membru al board-ului editorial al revistei Valahian Journal of Historical Studies, Târgoviște; cărți de autor: România În politica orientală a Franței (1866-1878), ediția a II-a, adăugită și revizuită, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2011; Bibliografie istorică a relațiilor româno-franceze (1853-1878) / Bibliographie historique des relations francoroumaines (1853-1878), București, Editura Tranversal, 2009. Ion Varta: cercetător științific dr. la Institutul de
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste statuete sunt prezente la Kostenki I dar și la Avdeevo, iar un mic exemplar a fost identificat și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cu vulvele gravate din Aurignacianul Occidental. Se pare că acestea erau utilizate simbolic, deoarece vulvele de la Kostenki I sunt intenționat marcate, după finisarea sculpturii, de linii duble, mai ales la bază (Al. Marshack, 1987). Unele Venusuri gravetiene, descoperite în Europa Orientală (patru statuete la Kostenki I și trei la Avdeevo), prezintă gravate pe suprafața lor diferite podoabe. Un colier de perle a fost reprezentat printr-un sul în relief, regulat hașurat, deasupra sânilor masivi ai unei Venus sculptate în calcar de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
blocuri (Lalinde), apoi pe plachete (Rocamadour) și se difuzează sub această formă către Europa Centrală (Bavaria, Renania și Boemia). Mobile, statuetele feminine traversează întreaga zonă magdaleniană și se identifică, prin evoluția stilistică, cu cele apărute din tradiția gravettiană, în Câmpia orientală (Mezin). În cadrul Magdalenianului superior, întreg ansamblul de statuete feminine provine din Europa Centrală, nici un exemplar nefiind identificat în Vest. La Ölknitz (Turingia) s a descoperit un galet natural, supus unei preparări artificiale foarte simple, doar fesele amintind de o imagine
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
așa cum apreciază și J. Cauvin (1997, p. 48), „il y a deux figures symboliques dominantes, la Femme et la Taureau, qui conserveront la vedette durant, le Néolithique et l’âge du Bronze orientaux, y compris dans la religion de la Méditerranée orientale préhellénique”. Dar, după opinia noastră, și în acest sens, arhetipul aparține tot Paleoliticului superior.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și socială la nivel regional în România, Institutul European din România, București. Marcou, Gérard, 2000, La régionalisation en Europe - Situation, évolution et perspectives dans les États membres de l’Union Européenne et dans les États candidats d’Europe centrale et orientale, Parlement Européen, REGI 108 FR 04-2000/rév. 1, Luxemburg. Mărginean, Ioan, 2003, „Coordonare deschisă a politicilor sociale în Uniunea Europeană. Puncte de reper pentru România”, Calitatea Vieții, XIV, nr. 2. Nica, N.A., 2002, Politica de dezvoltare regională între necesitatea internă și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mediu, dar dificil de datat cu exactitate, cu o amplificare lentă dar continuă de-a lungul timpului, uneori și cu concursul imigranților bulgari, meșteri în cultura zarzavaturilor, sunt așa-numitele "Iazuri ale Morilor" din regiunea colinară a Carpaților Meridionali și Orientali. Servind inițial pentru acționarea morilor și altor instalații hidraulice de industrie casnică tradițională, din zona unor importante orașe-tîrguri comerciale, ele s-au convertit treptat în surse gravitaționale de apă pentru irigații, pe conurile de dejecție ale unor râuri cu origine
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
totodată, grație scutului protector, posibilitatea de a prospera. „Sub conducerea Principelui de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai 1898, al Ministerului Afacerilor Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată. Într-un moment extraordinar de critic, Principele și-a Încleștat tânăra sa armată, ca factor independent, În mod hotărâtor, În evenimentele războiului
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai 1898, al Ministerului Afacerilor Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată. Într-un moment extraordinar de critic, Principele și-a Încleștat tânăra sa armată, ca factor independent, În mod hotărâtor, În evenimentele războiului din Balcani și și-a cucerit prin luptă independența și coroana
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
altceva decât transformarea alianței cu Puterile Centrale, dintr-una strict defensivă, Într-una ofensivă. Ceea ce, limpede, Aliații nu puteau accepta fie măcar și pentru simplul motiv că asta ar fi Însemnat să ofere României puterea de a deschide Întreaga Chestiune Orientală oricând ar fi crezut de cuviință și potrivit să o facă. Refuzul opus de guvernul german primei cereri (punctul 1) s-a datorat, În opinia mea, În mare parte temerii că ea ar fi putut constitui un pretext și, În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Rusia, dar nu avea nici o dorință să sporească tensiunile cu Austro-Ungaria și respecta puterea militară și economică a Germaniei. Intenționa să urmeze aceeași linie precaută, de echilibru Între Marile Puteri aflate În competiție, urmată de tatăl său la Începutul crizei orientale din 1875-78. Politica sa era să nu riște nimic din ceea ce fusese câștigat și astfel să se apropie de Franța și Rusia fără să grăbească o ruptură deschisă cu Austro Ungaria și Germania <ref id="70">70 Keith Hitchins, România
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
sa natală, Prusia, o putea exercita la nivelul Marilor Puteri europene. Putem distinge, la nivelul Întregii domnii a lui Carol I, trei etape distincte În ceea ce privește politica externă: etapa tatonărilor Cabinetelor europene În vederea dobândirii independenței pe cale diplomatică, etapa care cuprinde „criza orientală” din 1875-1878 Împreună cu demersurile pentru recunoașterea internațională a independenței României și, În fine, etapa alianței cu Puterile Centrale și relațiile cu acestea până la Începutul Primului Război Mondial. În prima etapă, pe linia eforturilor Întreprinse anterior de Alexandru Ioan Cuza și colaboratorii săi
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
European Powers and the German Question (1848 1871), 1958, p. 291.</ref>. Izbucnirea războiului franco-prusian (iulie 1870), ipotetica generalizare a acestuia prin implicarea Rusiei și Austro-Ungariei avea să determine o sensibilizare a cercurilor politice de la București față de perspectiva redeschiderii „problemei orientale”. În acest sens, Domnitorul - Înștiințat de inițiativa Angliei de a constitui o Ligă a neutrilor - Îl Însărcina pe Petre Mavrogheni cu misiunea de a obține adeziunea Cabinetului de la St. James față de necesitatea acordării unui statut de neutralitate României, asemănător cu
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
1875) - În pofida unor clauze economice dezavantajoase pentru partea română - a fost considerată de Carol I drept un succes al diplomației noastre, chiar „germenele independenței României” <ref id="22"> 22 Memoriile Regelui Carol I, vol. II, p. 379.</ref>. Izbucnirea „crizei orientale”, În vara anului 1875, prin răscoalele din Herțegovina și Bosnia <ref id="23">23 Vezi detalii asupra răscoalelor În lucrarea recentă a lui Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor, 1804-1945, Iași, 2002, p. 108-109. </ref>, avea să impună multă circumspecție și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
trupele rusești a teritoriului românesc sau transformarea acestuia În teatru de operațiuni militare, precum și utilizarea prilejului oferit pentru reanexarea de către Rusia a celor trei districte basarabene. Cum era și firesc, Domnitorul Carol dorea să afle atitudinea Germaniei față de evoluția conflictului oriental. Bismarck fusese Înștiințat, În mod strict confidențial, de propunerea Rusiei de a Încheia o convenție cu România pentru reglementarea trecerii trupelor sale. Solicitând opinia cancelarului german În această privință, Carol I mărturisea că el Însuși Înclină spre un astfel de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Cuvântări și scrisori, t. I, București, 1906, p. 498-499. </ref>. Respingerea de către Poartă a Protocolului de la Londra (31 martie 1877), prin care Puterile europene Îi solicitau aplicarea reformelor În favoarea supușilor creștini, a asigurat Rusiei pretextul de a interveni În conflictul oriental ca „mandatară a Europei” <ref id="37"> 37 Gh. Cliveti, România și crizele internaționale, 1853-1913, Iași, 1993, p. 236.</ref>. Intuind cursul evenimentelor, Domnitorul Îi exprima tatălui său opinia potrivit căreia „situația politică a României cere ca noi să mergem
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]