3,729 matches
-
ostași de valoare, iar într-o altă scriere se menționau 120.000 de luptători. Johannes de Komorowo scria că Ioan Albert a plecat în Moldova „cu toți oamenii săi și cu multe și mari pregătiri de război (așa încât spuneau unii ostași, care văzuseră armatele regilor din diferite țări, că așa armată n-am mai văzut)”. În Kronika polska se scrie că „Fără a-i aștepta pe lituanieni, mazuri și pruși, regele a pornit spre Moldova având cam vreo 80 mii de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa mea, ce este pe mine ar ști gândul meu, eu și pe aceasta aș arde-o”. Și panii au spus: „Dacă tu, domnul nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
partea polonilor la sfârșitul retragerii din Moldova. Regele Ioan Albert, avea să afirme într-o scrisoare că „Acel voievod, unindu-se cu turcii și, ce e mai grav, cu ungurii, ne-au cauzat nouă mari pierderi în averi și în ostașii noștrii”. Iar medicul regelui scria: „Și mare și nemăsurată jale a fost în Polonia din cauza unei atât de nenorocite întâmplări”. Cronicarii poloni și regele însuși recunosc că sfârșitul campaniei din 1497 a fost dezastruos pentru poloni. Cronicile sau documentele, provenind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că „Iar în acea vreme Ștefan, voievodul Moldovei, era foarte neputincios de picioare și, vrând să-și satisfacă voia sa, a uitat de neputința și boala sa [și] a poruncit să fie dus în sanie și a venit cu toți ostașii, și cu turcii, și cu ungurii, și cu muntenii și a lovit în acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voie să pătrundă pe domeniul care se bucură de imunitate, iar locuitorii unui asemenea domeniu nu mai au nici o obligație față de rege sau cine este seniorul stăpânului lor. Vasalul are doar obligația de a se prezenta cu un număr de ostași la chemarea seniorului, de a-i acorda ajutor și sfat la nevoie. Cum obține mânăstirea Bistrița imunitatea ? La 15 septembrie 1462, sunt întărite Bistriței 18 sate cu mori, iazuri, dârste, prisăci, mânăstiri, iezere, gârle, tătarii și țiganii “cu tot venitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudale din Apusul continentului. Pentru domnia lui Ștefan cel Mare, avem mărturia cronicarului polon, contemporan cu evenimentele, care afirma că, la Vaslui, în 1475, oastea moldovenească număra 40.000 de oameni. Același cronicar ne informează că Ștefan “nu numai pe ostași și pe boieri, ci chiar și pe țărani îi chema la arme, învățându-i pe fiecare să își apere patria. Dacă afla că un țăran nu avea săgeți, arc sau sabie, sau că a pornit la luptă fără pinteni îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai stăpânitori de moșii, ci și slugile domnești, adică toți aceia care pot îndeplini și o slujbă în numele domnului. Într-o recenzie la cartea lui Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din Letopisețul lui Grigore Ureche ne demonstrează că toți boierii mici și mari, fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă alți viteji și boieri „și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci”. C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în 8 mai 1598 „Costin Murguleț din Frasini și cu Colton din Hnilodvoe și cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova pe regele unguresc Matia, bătut în orașul Baia și lovit el însuși în trei locuri la spate ! Tot el - minunată faptă - înfrânse cu o mână de oameni și alungă cu rușine pe sultanul Mahomed, care avea 120.000 de ostași. Tot el, cu arma în mână, alungase peste hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a fost asigurată mai înainte libera ieșire a acestuia din țară. Tot el zdrobi, de mai multe ori, și respinse
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Că locul nu-i priește/ Și de dor se ofilește” (Partizani - Tulcea). Interdicția luminii pentru fecioară este ridicată de către solii fastuoși, căci etapa de regresiune în materie a ajuns în punctul final și consumarea energiilor telurice transpare în „zăcutul” fecioarei. „Ostașii” resimt natura specială a viitoarei alese și îi cunosc evoluția inițiatică, cu care empatizează. Un alt semn prevestitor al trecerii flăcăului la statutul marital este gestul vânzării calului. Colindele de tip III, 72, Cal amenințat cu vânzarea, descriu pregătirile de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și Cadrilater. Cu toți sunt ajutați, în continuare, făcându-i să suporte mai ușor pribegia. În ciuda marilor dificultăți survenite, guvernul României va stăpâni situația și echilibrul economic. Odată cu începerea războiului pentru dezrobirea Basarabiei (22 iunie 1941), prin acel act istoric: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer înrolarea în armată pentru a participa la lupte și la alungarea dușmanului cotropitor. În toamna anului 1941, revenisem
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
în țară, să moară în închisori și lagăre? În situația grea în care se afla țara și teritoriile ocupate, o luptă unită, fără rezerve și fără culoare politică partizană se impunea, dar foarte mulți doreau să fie generali și nimeni ostaș care să se angajeze în luptă cu haina soldatului necunoscut. În acest tablou trist al exilului românesc s-au desprins, totuși, și oameni aflați la antipodul celor de mai sus. Ei duceau o activitate pentru salvarea țării și pentru sensibilizarea
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
obișnuia ca în dimineața zilei de 4 aprilie, când se sărbătorea, în fiecare an, spuneau ungurii, "eliberarea Ungariei de către armata sovietică", în fapt ei marcau Tratatul de la Trianon, ambasadorul Ungariei la București să depună o coroană de flori la monumentul ostașului sovietic, situat în acele vremuri pe Șoseaua Kiseleff, în proximitatea actualului Muzeu al Țăranului Român, ceremonie la care, conform unei decizii a secretariatului C.C. al P.C.R. trebuia să fie prezenți un adjunct al ministrului de externe, directorul Direcției de relații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aceste condiții - se arăta în Comunicatul Guvernului român - era absolută nevoie să ne asigurăm linia Chișinău-Ungheni, să restabilim ordinea în regiunea de unde trupele noastre se aprovizionează și în care populația, înspăimântată de omorurile și jafurile bandelor ruse răzvrătite, reclama ajutorul ostașilor români...”. În Manifestul dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate noroadele, ce trăiesc pe pământul Republicei Moldovenești, dându-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dr. Stanislav Kwiatkowski dă în limba polonă următoarea declarațiune în numele Consiliului Național al Polonilor din Bucovina. „Poporul polon, împlinindu-și misiunea istorică întru apărarea creștinismului și a culturii în Europa răsăriteană, prin secole întregi a umplut cu morminte nenumărate ale ostașilor săi țările situate la sudul Nistrului, în care țări poporul român era stăpân străvechi. Noi, polonii, cari trăim azi în Bucovina, legitimăm drepturile noastre vechi de a trăi în această țară, prin sângele vărsat în locurile acestea și cu osemintele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și cu toate nădejdile lui. Aici, ei au simțit că, deși „dușmani", ei sunt frați și fac parte din același popor. Nenorocirea de acum un an a României a adus apoi cu sine că peste o sută de mii de ostași moldoveni din Basarabia au fost trimiși pe frontul românesc. Cu toții au simțit în sufletul lor un fior nou. Frontul românesc le spunea altceva decât frontul nemțesc, austriac sau turcesc. Căci aici vedeau frați de o limbă și de o lege
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
întâlnesc cu învățătorii moldoveni, ascultă împreună în cea mai mare sală din Chișinău cursuri de istorie și de literatură românească; cântă laolaltă cântece naționale, în sala cea mare a Primăriei, și în drumul lor spre gară sunt întâmpinați de cohorta ostașilor moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești și ardelenești înălțătorul Deșteaptă-te, Române ! Da, de azi înainte nu mai suntem niște frânturi de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai rețin: “Până când, Români, mai stați În amorțeală? / Până când, Români, din somn nu vă treziți? / Până când, Români, vă mai lăsați pământul ...” Poezia a circulat prin satele din jur, la liceu, printre elevi, exprimând dorința de intrare În acțiune a poporului. “Ostași! Vă ordon, treceți Prutul” din Ordinul de luptă a Mareșalului Ion Antonescu, a fost primit cu strigăte de bucurie, chiar dacă Ordinul a fost precedat de ocuparea țării de către trupele germane, chiar dacă vedeam trecând trenurile pline cu cetățeni polonezi trimiși spre
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și respingerea la examenul de admitere de la Facultatea de Medicină. Student la Facultatea de Litere din București Bacalaureat și Îndrăgostit, pe post de fochist Într-o locomotivă, cu “frica În sân” că În orice moment trenul putea fi oprit de ostașii sovietici, pentru control, am luat drumul Capitalei, hotărât să mă fac medic. Îmi asigurau adăpostul, fratele cel mai mic al Mamei, Unchiul Aurel și Tanti Ana. M-au așteptat În gară și ne-am deplasat la Direcția Generală a Personalului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ne logodim. Totul s-a desfășurat după aranjamentele noastre. În seara zilei de joi, 8 nov. am cerut-o pe Milly În căsătorie și vineri dimineața m-am Înapoiat În Sibiu, unde mă aștepta “surpriza vieții”. În jurul orei 1000, un ostaș În termen mi-a Înmânat un plic care dărâma toate planurile noastre: eram chemat pentru efectuarea stagiului militar, Începând cu 15 nov. Terminasem facultatea și credeam că fiind pregătit Într-o specialitate cu implicații militare, sunt lăsat În rezervă, fără
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mai mare parte. Aveam la dispoziție două căruțe speciale pentru serviciul veterinar, dar caii erau destul de obosiți după sutele de kilometrii parcurși și ca să nu fiu un exemplu negativ pentru alte servicii “de spate”, preferam să merg În urma căruțelor, alături de ostașii aferenți serviciului veterinar. Cu această ocazie am gustat pentru prima dată mămăliguța cu brânză și smântână de vacă, pe care ulterior am introdus-o În meniul casei și am asistat la zdrobirea strugurilor pentru vin, Într-o dimineață, la puțin
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Și cade jos la pământ Fața Lui de sânge plină Se proptează În țărână Iar peste El, Crucea grea La Pământ Îl apăsa Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când Porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii Îl sculau Și cu biciul Îl loveau Stă Măicuța și privește Inima i se topește! Neîncetat se strigă: Moarte! Iar Pilat s-a temut foarte De Iisus nu s-a Îndurat La moarte L-au condamnat Jidavii Îi apucară Și-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Își pregătise Nicodim un mormânt pentru el când avea să aibă nevoie pentru el. Așa că era nou mormântul și i L-a dat să-L Îngroape pe Domnul Iisus În el. Și cum știm că au pecetluit și păzit mormântul ostașii lui Irod. Dar Baraba tot prin văgăuni din apropiere și tupilat urmărea și așa era fugar și tâlhar. Dar conștiința nu-l lăsa În pace, Îl mustra. Așa că urmărea și după miezul nopții a venit o adiere caldă de vânt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]