12,062 matches
-
acreditați în străinătate, erau respinse învinuirile de „complicații cu țările răsculate”aduse României dar pe de altă parte, se motivau pregătirile militare inițiate între timp, se declara motivat că țara noastră nu făcea „în nici un fel parte integrantă din Imperiul Otoman, așa cum îi plăcea Sublimei Porți să pretindă” și se afirma anacronismul unor prevederi ale tratatului de la Paris din 1856, deoarece acesta nu îngăduia transformarea României într-un stat puternic și complet independent. În notă se formula și ipoteza că neatârnarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și se afirma anacronismul unor prevederi ale tratatului de la Paris din 1856, deoarece acesta nu îngăduia transformarea României într-un stat puternic și complet independent. În notă se formula și ipoteza că neatârnarea va fi dobândită în cazul prăbușirii Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în, 1877, Așa cum a fost. În activitatea sa laborioasă s-a lovit de împotrivirea Turciei, Austro-Ungariei, și altor state chiar din vestul Europei. Deși marile puteri se intitulau „garante” acestea înțelegeau garantarea României numai ca o parte integrantă a Imperiului Otoman, iar ca stat independent pe putătorul de cuvânt al Marii Britanii „puțin îl interesează dacă este sau nu o Românie”. Ostilitatea manifestată și de Austro-Ungaria față de lupta dusă de poporul român l-a determinat pe Mihail Kogălniceanu aflat la Viena în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie acuzat de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21 aprilie dădea instrucțiuni generalului Iancu Ghica, agentul diplomatic român în Rusia că în ceea ce privește colaborarea româno-rusă să răspundă cu toată prudența mai ales
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
acest sens. La demersul Porții din 10/22 aprilie pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie că cererea guvernului otoman este de naturo prea 59 gravă. I se aduse la cunoștință că numai corpurile legiuitoare au dreptul să decidă, dacă România să ia parte la război, și că ele vor fi convocate la 14-16 aprilie. În lucrarea, Istorici români și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
este dispus să negocieze cu Turcia, toate problemele referitoare la recunoașterea independenței „de jure” și transformarea României, într-un stat neutru de tipul Elveției, sau Belgiei, act diplomatic, care potrivit convingerilor cabinetului liberal ar fi interzis practic orice ciocnire ruso otomană, și ar fi redus la minimul posibilitățile izbucnirii unui conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a crizei politico
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
politico militarea din Balcani. Conștienți de dezinteresul vizibil al puterilor garante față de vechile lor angajamente internaționale, conducătorii români sau decis să acționeze din proprie inițiativă pentru stabilirea cadrului juridic în care avea să se desfășoare viitoarea cooperare română împotriva imperiului otoman. Gheorghe Platon în studiul, Mihail Kogălniceanu ctitor al României moderne, consideră că marele patriot a fost una din acele personalități ale istoriei noastre moderne, pe care poporul român le-a scos la lumină, într-o epocă eroică din frământata sa
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m am îngrijit de loc de notele lui Savfet-pașa dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte, spuse la tribuna parlamentului din Londra, că România face parte integrantă din Imperiul Otoman și că oastea otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar ce să facem? Să stăm morți? Nu, domnilor căci morților nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu comptează cu morții. Noi trebuie să dovedim că avem conștiința
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Eu, cât pentru mine, nu m am îngrijit de loc de notele lui Savfet-pașa dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte, spuse la tribuna parlamentului din Londra, că România face parte integrantă din Imperiul Otoman și că oastea otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar ce să facem? Să stăm morți? Nu, domnilor căci morților nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu comptează cu morții. Noi trebuie să dovedim că avem conștiința misiunii noastre, trebuie să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
obiectivele majore ale întregii mișcări iar Mihail Kogălniceanu a fost prezent la fiecare din aceste evenimente punându-și inteligența, sufletul și întreaga putere în slujba țării. Și nu a fost ușor căci, marile imperii absolutiste ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau în politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud-estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia care era cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a integrității și existenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
bazau în politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud-estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia care era cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a integrității și existenței Imperiului Otoman, în care avea importante interese economice și strategice, își asigurase încă din timpul revoluției din 1848 asentimentul Franței pentru menținerea neschimbată a hărții politico-teritoriale europene. Rusia și Imperiul Habsburgic ultimul puternic zdruncinat de revoluție, nu renunțaseră la poziția lor de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
îndeplinirea aspirației românilor de a-și întemeia un stat național a fost oferită de un nou moment de criză orientală, războiul Crimeii (1853-1856). Început ca un război ruso-turc, conflictul a devenit european prin intervenția Franței și Angliei de parte Imperiului Otoman. Rusia este înfrântă. Congresul de pace desfășurat la Paris în 1856 a pus problema „statului tampon” rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească ca soluție problemei orientale. În cadrul Congresului, contele Walewscki, propunea unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin. Propunerea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
influenței ei la Dunăre. Sardinia și Prusia luptând pentru propria lor unitate au susținut, nu dezinteresate, unirea românilor, Rusia era forțată de împrejurări să și modeleze atitudinea după cea a Franței. Anglia aliata Franței în războiul Crimeii, apărătoarea integrității Imperiului Otoman, și a modificat ulterior poziția, integrându-se după congres grupului puterilor ostile unirii. Turcia și Imperiul Habsburgic au fost permanent împotriva realizării statului național român. Turcia era sigură românii vor lupta după unire pentru independență. Iată de ce cele două imperii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semnat la 18 martie 1856 : înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub garanția colectivă a marilor puteri, dreptul la armată națională,libertatea navigației, a comerțului, a cultelor, revizuirea statutului de organizare internă, retrocedarea către Moldova a județelor Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul Basarabiei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
În februarie 1857, s-au constituit, din inițiativa Partidei Naționale, Comitete Centrale ale unirii la București și Iași. Mihalil Kogălniceanu s-a implicat activ în mișcarea unionistă de la Iași.Turcia numește caimacam în Moldova pe Nicolae Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat Porții. Austria, întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la falsificarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la falsificarea listelor electorale pentru convocarea Adunării ad-hoc. Se declanșa astfel o largă mișcare protestatară. Franța, Rusia, Sardinia și Prusia au cerut anularea alegerilor falsificate, și efectuarea unor noi alegeri. Refuzul Imperiului Otoman susținut de Imperiul Habsburgic și Anglia, de a lua în considerare această cerere, determină puterile unioniste să rupă în iulie 1857 relațiile diplomatice cu Poarta. Pentru înlăturarea încordării externe, survenite în raporturile internaționale, și care putea să degenereze într-un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Adunări, urmau a fi prezentate în cadrul unei conferințe la Paris. 66 Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor. se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
chestiunea orientală, ca urmare a tulburărilor din Balcani. Două mișcări insurecționale în Bosnia și Herțegovina apoi în Bulgaria reprimate d e către turci, au provocat în Rusia, dorința de a interveni în conflict în calitate de protectoare a creștinilor din Balcani. Imperiul Otoman s-a mai confruntat cu o răscoală antiotomană în Bulgaria în 1876, cu războiul sârbo muntenegreano-otoman dar și revoluția junilor turci. Afirmarea naționalităților în Balcani a făcut impracticabilă orice reformă venită de la Constantinopol. În Rusia, naționalismul panslav a câștigat și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Snakt Petersburg. Neutralitatea Vienei era indispensabilă Rusiei în condițiile în care s-ar hotărât să facă pasul și să abandoneze politica de non-intervenție. Decizia României de a folosi acest prilej pentru a dobândi independența a fost precipitată de noua constituție otomană din 1876, care califica România drept provincie privilegiată. În politica externă, atât liberalii, cât și conservatorii, au înțeles că România nu poate dobândi independența sau deveni o putere regională decât dacă rămâne singură. Adaptânduși politica în funcție de împrejurări, prințul Carol și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
poate dobândi independența sau deveni o putere regională decât dacă rămâne singură. Adaptânduși politica în funcție de împrejurări, prințul Carol și conservatorii au elaborat o strategie pentru a câștiga sprijin internațional în vederea obținerii independenței. Încheind tratate comerciale fără aprobarea prealabilă a guvernului otoman. Tratatul comercial dintre Austria și România din 1875 a avut îndeosebi avantaje politice și a contribuit considerabil la apropierea de Austro-Ungaria, fapt care a culminat cu aderarea României la Tripla Alianță, în 1883. 69 În august 1976, guvernul liberal condus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
În august 1976, guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu a reluat atitudinea de neutralitate și a hotărât să se alinieze la politica Austro Ungariei și Rusiei. În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relațiile dintre Rusia și Imperiul Otoman s-au deteriorat, guvernul român a apreciat că era necesar să se treacă la înțelegere cu Rusia. Primul ministru Ion C. Brătianu a discutat încă din octombrie 1876, la Livadia, în Crimeea cu țarul Rusiei Alexandru al II lea și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și România a semnat-o la 4 aprilie 1877 garanta armatei ruse dreptul de trecere prin România și obliga guvernul rus să respecte drepturile politice și integritatea existentă a României. Parlamentul român a ratificat convenția și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Majoritatea liberală și opinia publică au cerut declararea imediată a independenței. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a adoptat o rezoluție care confirma independența absolută a țării. Mobilizarea generală fusese declarată încă de la începutul lunii aprilie. Situația creată de partea otomană prin incursiunile, jafurile și bombardamentele sale asupra teritoriului românesc au determinat riposta armatei române. La 26 aprilie 1877, bateriile de artilerie de la Calafat au replicat, bombardând Vidinul. A doua zi, Poarta a declarat suspendarea legăturilor diplomatice cu România. În timpul operațiunilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]