3,713 matches
-
atâtea probleme. V.3.3. Iubirea și ura Capitolul 17 reunește două mari teme ale romanului, construite progresiv și în antiteză: iubirea și ura. Născută într-o lume a răului, transparentă, indiferentă, protagonista respectă educația primită și supraveghează, raportează, denunță, pândește permanent pentru a evita repetarea fenomenului originar, legat de zidărie: "Cel care a găsit metoda de a zidi un zid care să stea în picioare nu are nume, iar dacă a avut, amintirea numelui său nu merită păstrată. Dar el
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
faptul că în sală se mai aflau și două studente ce frecventau des biblioteca respectivă, pe care le cunoștea din vedere. Voia neapărat să facă cunoștință cu ele, mai ales că una din cele două i se lipise de suflet. Pândea pe furiș, cum pândește un motan vrăbiuțele ce ciripesc printre ramuri, și aștepta cu stoicism clipa potrivită. Din când în când, își întrerupea activitatea pentru câteva secunde și se și vedea plimbându-se cu ea la braț prin Cișmigiu. Doamne
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se mai aflau și două studente ce frecventau des biblioteca respectivă, pe care le cunoștea din vedere. Voia neapărat să facă cunoștință cu ele, mai ales că una din cele două i se lipise de suflet. Pândea pe furiș, cum pândește un motan vrăbiuțele ce ciripesc printre ramuri, și aștepta cu stoicism clipa potrivită. Din când în când, își întrerupea activitatea pentru câteva secunde și se și vedea plimbându-se cu ea la braț prin Cișmigiu. Doamne, ce fericire! Tocmai de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
zile, bărbații, femeile și, mai ales, copiii se culcau și se sculau visând, cu gândul la hrana îmbelșugată și suculentă din jurul peșterii. Venise timpul confruntării. În curând vor da ochii cu uriașul animal de pradă, lacom și niciodată sătul, ce pândea fără întrerupere la intrările și ieșirile din peșteră. Acesta, permanent pe urmele lor, nu le lăsau posibilitatea să facă nici un pas în afară și făcea aproape imposibilă orice încercare a lor de a culege ceva din roadele bogate ale naturii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Aparținând liricii erotice, poezia (publicată în volumul O viziune a sentimentelor, 1964) dezvoltă tema erotică întro viziune artistică originală, de o noutate șocantă. Pentru Nichita Stănescu, dragostea nu e suferință dureros de dulce (M. Eminescu), ci o leoaică tânără ce pândește în încordare. Ineditul viziunii poetice se evidențiază chiar din titlu, care pune semnul identității între iubire și superba sălbăticiune. Analogia între sentimentul abstract și simbolul concret este uluitoare, fiindcă anulează opoziții multiple: imaterial/material, uman/nonuman, subiectiv/obiectiv, interior/exterior
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - VARIANTA 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: SAMUEL BECKETT (Înmuiat) Acu’, în anii din urmă obișnuiam să mă strecor după draperii... Pândeam din sală, după ușile întredeschise... O, am iubit o himeră... (Cei doi se îmbrățișează.) GODOT (Pe umărul lui Samuel Beckett) Ce-o să facem d-acu’? Totu’ se scufundă... Trotuaru’ se scufundă... Uite la tomberon: se scufundă-n trotuar... O să murim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de puncte) Citește următorul text: Verbele nebune aleargă după tine, și respirația ninsorii le scrie în aer. Verbele nebune ajung din urmă tăcerea, îmbrățișează ramurile goale, schiază pe melancolia ta. Verbele nebune au o auroră a lor boreală [................................................] și te pândesc să te apropii de ora pe care ți-am dăruit-o ție pentru totdeauna. Verbele nebune vor să te lege de ea ca de un stâlp înflăcărat. Glasul meu nu mai are nicio putere asupra lor. Verbele nebune își urmează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
uităm în DEX și vedem: "SPIÓN, -OÁNĂ, spioni, -oane, s. m., s. f. I. S. m. și f. 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații). II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate. [Pr.: spion] Din germ. Spion, it
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Patrulea, vom vedea că el se face vinovat fără putință de tăgadă de primele două precizări și anume: "1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații)." Și poate fi exonerat (deocamdată, până la noi probe) de "II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea a fost: "1. O persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații)." De asemenea, nu s-a confirmat (încă, până la noi probe) acuzația "3" conform DEX: 3. II. "S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de Sus, cu limuzina sa strălucitoare, așa că Julius, care nu era cu nimic mai prejos, însă n-avea decât o bicicletă veche, bicicleta unchiului Roby Dumnezeu să-l odihnească! -, Julius, care parcă era copia nereușită a lui Tibi, l-a pândit pe acesta și i-a dat cu un par în cap. Tibi, care a fost mereu copleșit de noroc, a scăpat cu o ședere de trei săptămâni la un spital de lux, iar Julius a intrat la închisoare pentru tentativă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
indecentă, își consumă ardentul sentiment de dragoste prin săruturi prelungite în mijlocul trotuarului sau în mijloacele de transport ori în parcurile publice. Încerc un sentiment de nemulțumire, de durere chiar, când văd ce se petrece cu actualul tineret, pe care îl pândesc cele două mari nenorociri ale prezentului: virusul HIV și drogurile, cărora le cad victime din ce în ce mai mulți copii și tineri. Generației adulte, celor care și-au asumat guvernarea țării, îi revine răspunderea pentru creșterea și educarea unui tineret sănătos din punct
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nevoie de o masă critică de oameni înțelepți și de oameni de acțiune. Pentru a constitui această masă critică este nevoie ca cei buni, cîți au mai rămas, să se adune. Ordinea sufletului dă ordinea cetății. Or, sufletul neamului e pîndit de o boală de moarte. Curățați-vă sufletele așadar, pentru a putea distinge ce e valoare de ce e falsitate, ce e bun de ce nu e bun, ce e drept de ce nu e drept, ce e adevărat de ce e minciună. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
căror obiectiv profund nu a fost înțeles. Singularizarea împinsă la extrem poate avea aceleași efecte. De aici până la a-ți spune că este o problemă evreiască, care-i privește numai pe evrei, nu e decât un pas. Aceste numeroase pericole pândesc în permanență evenimentul însuși, în lipsa unei pedagogii adecvate, care să fie mai puțin fondată pe moarte și mai mult axată pe viață și să permită o veritabilă împărtășire a memoriei prin intermediul identificării cu un semen care a trăit înainte să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Holocaust fatigue pentru a explica apatia generală în fața resurgenței antisemitismului în Franța în anii 2000-20027. Nu este aici locul pentru a discuta despre realitatea și amploarea apatiei și resurgenței, dar e limpede că această "oboseală" pe care o denunță el pândește și alte memorii de suferință, clamate în mod regulat în spațiul public. Istoria suferinței evreiești pe termen lung dezvăluie cât de prezentă și solicitată a fost această suferință pentru a se consolida unitatea grupului și adeziunea lui la iudaism de-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
uităm în DEX și vedem: "SPIÓN, -OÁNĂ, spioni, -oane, s. m., s. f. I. S. m. și f. 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații). II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate. [Pr.: spion] Din germ. Spion, it
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Patrulea, vom vedea că el se face vinovat fără putință de tăgadă de primele două precizări și anume: "1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații)." Și poate fi exonerat (deocamdată, până la noi probe) de "II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea a fost: "1. O persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații)." De asemenea, nu s-a confirmat (încă, până la noi probe) acuzația "3" conform DEX: 3. II. "S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de Sus, cu limuzina sa strălucitoare, așa că Julius, care nu era cu nimic mai prejos, însă n-avea decât o bicicletă veche, bicicleta unchiului Roby Dumnezeu să-l odihnească! -, Julius, care parcă era copia nereușită a lui Tibi, l-a pândit pe acesta și i-a dat cu un par în cap. Tibi, care a fost mereu copleșit de noroc, a scăpat cu o ședere de trei săptămâni la un spital de lux, iar Julius a intrat la închisoare pentru tentativă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
adevărat asta văd, alături de diverse forme de orgoliu și de egoism. E cauza tuturor relelor. Ei bine, există o formă extrem de perfidă de vani tate academică ce face ravagii în instituțiile de acest tip, le descalifică moral. Lovituri perverse te pîndesc la tot pasul, atît de bine camuflate încît nici nu știi de unde vin. Soluția e să fii modest și să înghiți ce ți se servește. Laboratoarele vanităților inter-potențate pregătesc mereu felurite sur prize. Am citit ultima carte a lui Nassim
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nevoie de o masă critică de oameni înțelepți și de oameni de acțiune. Pentru a constitui această masă critică este nevoie ca cei buni, cîți au mai rămas, să se adune. Ordinea sufletului dă ordinea cetății. Or, sufletul neamului e pîndit de o boală de moarte. Curățați-vă sufletele așadar, pentru a putea distinge ce e valoare de ce e falsitate, ce e bun de ce nu e bun, ce e drept de ce nu e drept, ce e adevărat de ce e minciună. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
avem, poate ceva energie; depindem de alții, iar politica... Rata sărăciei (40%) a egalat rata îndatorării externe, iar tendințele sunt de creștere pentru amîndouă. Ați văzut ce s-a întîmplat cu francul elvețian. Undeva, în curînd, incapa citatea de plată pîndește România. Și noi vrem să intrăm în zona Euro. O altă monedă cu probleme greu surmontabile. Munți nu mai avem să ne retragem... Inevitabil, trebuie să ne pregătim pentru o lume multipolară. Noi am ales un pol cu pretenții de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
îndepărtate. Luncile se scufundă în culorile și miresmele grădinilor cu legume proaspete. Biciuiți de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate de vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]