2,791 matches
-
sângereze pentru a evita pătrunderea unor substanțe nocive (majoritatea rănilor nu vor sângera, deoarece acestea sunt foarte de mici în diametru) și tratată cu diferite [[antiseptic]]e. În caz că apar semne de infecție se recomanda consultarea medicului. În caz mușcăturilor de păianjeni otrăvitori este necesar de a solicita cât mai urgent medicul. Tratamentul poate să includă administrarea de dapsonă, antihistamine, [[antibiotic]]e, dextran, glucocorticoizi, heparină, [[nitroglicerină]], interveție chirurgicală, cel mai des se folosește [[antidot]]ul. Aceste preparate sunt prescrise în funcție de experiența mediclului
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
a solicita cât mai urgent medicul. Tratamentul poate să includă administrarea de dapsonă, antihistamine, [[antibiotic]]e, dextran, glucocorticoizi, heparină, [[nitroglicerină]], interveție chirurgicală, cel mai des se folosește [[antidot]]ul. Aceste preparate sunt prescrise în funcție de experiența mediclului dat. Cei mai periculoși păianjeni aparțin genurilor: ar putea fi o alternativă, mai puțin poluantă, [[pesticid]]elor. Veninul fiind mortal pentru [[insecte]] este inofensiv (veninul unor specii) pentru majoritatea vertebratelor. În prezent au început cercetările privind utilizarea veninului în [[medicină]], la tratarea [[Aritmie cardiacă|aritmiei
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
John Huston, unde îl regăsește pe Lionel Barrymore, care îi fusese partener la productiile lui D.W.Griffith. Lui Huston nu-i vine să creadă că o vede trăgând mai iute decât Burt Lancaster. Ea mai joacă în Pânza de păianjen de Vincente Minelli și în Comedianții al lui Peter Glenville, alături de Elizabeth Taylor și Richard Burton. Marele Charles Laughton îi oferă un rol pe măsură într-o operă demnă de trecutul ei: o femeie pură și curajoasă în Noaptea vânătorului
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
fungilor. Acest chilopod aduce un mare folos oamenilor, deoarece se hrănește cu diverse insecte dăunătoare din case. Ea nu poate aduce stricăciuni mobilierului sau produselor alimentare. Chiar dacă sunt veninoase, membrele sunt foarte subțiri ca să penetreze pielea umană."Scutigera coleoptrata" vânează păianjeni, păduchi, termite, gândaci, furnici și alte artropode întâlnite în case. Preventiv, scutigera injectează venin în prada cu ajutorul unor membre specializate. Acestea nu fac parte din aparatul bucal, așa că strict vorbind această este o înțepătură și nu mușcătură. El este vânător
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se întâlnește și în
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se întâlnește și în zonele temperate. Lista speciilor conform Catalogue of Life:
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se întâlnește și în zonele temperate. Lista speciilor conform Catalogue of Life:
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
în literatura mai veche sunt numiți și saci pulmonari. Aceștia reprezintă organele de respirație la unele arahnide, precum păianjenii, scorpionii. Deși se numesc la fel, ei nu au nicio asemănarea cu plămânii vertebratelor. Ei se găsesc în interiorul cavității opistosomei și se deschid în exterior prin stigme pulmonare. Ei sunt formați din lamele pararalele așezate asemena filelor din cărți, de unde
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
asemena filelor din cărți, de unde și denumirea în unele limbi de plămân carte. Lamele sunt puternic vascularizate și bogate în hemolimfă. La unele arahnide plămânii lipsesc, respirația efectuându-se prin suprafața corpului sau trahei ramificate (acarieni, opilioni etc). Iar la păianjenii araneomorfi sunt și plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni prin stigme. Apoi, el ocupă spațiul dintre lamele și aici are loc schimbul de gaze dintre aer
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii, opilionii, acarienii, pseudoscorpionii, ricinulei și solifugele.
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii, opilionii, acarienii, pseudoscorpionii, ricinulei și solifugele.
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni, care au 8 ochi. Păianjenul pustnic maro are 6 ochi grupați în trei perechi, una median și câte două laterale. Chiar dacă și alții au o asemenea aranjare a ochilor (familia Scytodidae), dar se deosebește de aceștia prin modelul de colorație
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii. Numărul și dispoziția ochilor diferă foarte mult de ceilalți păianjeni, care au 8 ochi. Păianjenul pustnic maro are 6 ochi grupați în trei perechi, una median și câte două laterale. Chiar dacă și alții au o asemenea aranjare a ochilor (familia Scytodidae), dar se deosebește de aceștia prin modelul de colorație a corpului și prin lipsa
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
se deosebește de aceștia prin modelul de colorație a corpului și prin lipsa spinilor, opistosma este acoperită cu perișori fin și scurți. Articulațiile picioarelor poate avea o culoare ușor mai deschisă, decât restul corpului. Alte caracteristici de identificare este poziția păianjenului pe o suprafață plană, de obicei, picioarele sunt bine extinse cu excepția cazurilor de alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
restul corpului. Alte caracteristici de identificare este poziția păianjenului pe o suprafață plană, de obicei, picioarele sunt bine extinse cu excepția cazurilor de alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă. Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
alarmare. Când este amenințat, întinde picioare posterioare într-o poziție defensivă, să retragă în spate și ridică pedipalpii. Păianjenul se mișcă cu o viteză uniformă, oprindu-se pentru restabilirea presiunii arteriale hidraulice din picioare, apoi continuă într-un ritm constant. Păianjenul pustnic maro evită situațile de conflict, preferând să fugă. Ziua acest păianjen se ascunde printre pietre, prin crăpături în vizuinile altor animale sau își țese pânze în locuri retrase și uscate: grajduri, dulapuri, paturi, pivnițe. Pânzele sunt neregulate. În casele
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]