6,411 matches
-
durat șezătorile, ci mult mai mult. Merita. Se știa că la aceste șezători se va vorbi despre lucruri plăcute la auz puterii, iar despre cele neplăcute se va tăcea. Astfel s-a afirmat din nou, de astă dată cu vocea părintească a lui Ion Druță, că trebuie să apărăm suveranitatea și independența tânărului nostru stat, că trebuie să fim uniți și patrioți, că trebuie să susținem valorile autohtone, cu specific local ș.a. E ușor sesizabil că refrenul este vechi, însă o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
când încep a învăța istoria patriei după manual"204. El și-a imaginat textele ca fiind mai potrivite pentru un joc de roluri, decât pentru o lectură tăcută și solitară. Solicita expres complicitatea adulților, datori să învie "cu glas cald părintesc"205 cele scrise, să ajute intrării într-o atmosferă de basm, pe placul celor mici. Dorind să cultive "sentimentul legăturii cu strămoșii" în limitele veridicității istorice sau, cel puțin, ale memoriei colective, a fost prudent în alegerea subiectelor: "n-am
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe o creatură cerebrală decât ca pe o tânără sentimentală sau afectuoasă. Cărțile nu creaseră o lume a himerelor în ale cărei păduri romantice se putea ascunde; dar ele fuseseră, într-o măsură considerabilă, un substitut pentru lipsa de căldură părintească, și îi ațâțaseră curiozitatea față de realitățile eterne ale condiției umane. Fotografie reprezentându-l pe Gide Marguerite era curioasă să afle cine era și, în contextul schimbării ambianței politice europene de după 1929, era curioasă față de viitor. Zilele fără griji de pe bulevardele
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ea duce la negarea propriei substanțe pozitive și se transformă în contrariul ei, și anume în spirit de castă familială prin izolare față de tot ce nu aparține familiei, în atitudine de neîncredere și suspiciune față de „ceilalți” din afara familiei. Excesul iubirii părintești se exprimă sub aspect educațional printr-un minus, printr-o educație familială deficitară. Platon afirmă că tirania copiilor și a tinerilor în familie pregătește anarhia și despoțiile social-politice. De asemenea, de la invidia puternic profilată în familie, față de părinți și frați
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
Oamenii nu pot face neîntâmplate cele care s-au întâmplat. Arhimandrit Justin PÂRVU Memoriei tatălui meu, Petru Mâță, al cărui contingent, încorporat în anul 1937, n-a mai revenit la casa părintească decât în iunie 1948. Concentrat, el a combătut cu Regimentele 15 și 32 Infanterie pentru Eliberarea Basarabiei (Bătăliile de la Țiganca și Chișinău) și împotriva bolșevismului până la Cotul Donului (Bătăliile de la Odessa și Cotul Donului). A fost decorat cu Medalia „Bărbăție
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Miron era un băiețaș năltuț, isteț, frumușel și, mai ales, avea osebită dragoste de învățătură. Dar a învăța carte românească atunci, în Transilvania, era foarte greu. Trebuia să treacă, pe furiș, în România. Deși își iubea nespus mama, frații, căsuța părintească, satul, Miron a hotărât să plece peste munți. În ceasul plecării, Măria l-a luat de mână, l-a dus în odaia cea curată, a deschis lada în care ținea ce avea ea mai de preț. Și, lăcrimând, a scos
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
fost rănit de o lance la genunchi. Rana s-a vindecat și Magellan a scăpat, rămânând însă șchiop pentru tot restul vieții. Nici de această dată curtea portugheză nu i s-a arătat recunoscătoare, așa că s-a retras în casa părintească, dedicându-se studiului. În acest timp a aflat că un tânăr spaniol, în 1513, a trecut de istmul Panama și a văzut că dincolo de teritoriile nou-descoperite se află o mare întindere de apă. O scrisoare a unui prieten de-al
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
i deși încercau un „sentiment de jenă”, și profesorul, le dădea de înțeles că îi știe, n-a făcut niciodată publice asemenea gesturi ale copilăriei... Părăsirea încet-încet la oraș a deprinderii învățate la școala din sat dar și în casa părintească de a saluta spunând „bună ziua” celor întâlniți pe stradă, sunt alte încercări ale vieții de licean. Să derive de aici desele manifestări de nepolitețe ale elevilor de azi față de vârstnici, cum ar fi lipsa salutului către vecini, neoferirea locului în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
buzz, each fancy, each complaint, dislike, He may enguard hîș dotage with their pow'rs Că poți să zgudui bărbăția-mi într-atît, Ca aste lacrimi, izbucnindu-mi far' să vreau, Te-nvrednicesc lor. Vifor asupra-ți, cețuri! Rănile vii din părintesc blestem Străpungă-ți orice simt. Bătrîni, proști ochi, De plîngeți iar de-aceasta, am să vă smulg Și zvîrl cu apă care-o revărsați Să înmuiați țarina. Ce-am ajuns! Așa să fie. Am o altă față, Ce-i, sigur
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sinistru prin care oamenii subscriu la condiția lor de viitoare schelete, de robi ai instinctului van ce perpetuează răul. Cu asemenea "filosofie" pesimistă pleacă în lume Anton Klentze, omul "fără însușiri". El se desparte de locurile copilăriei și de casa părintească abia după moartea mamei ("coana Lina"), când nefericitul armurier se simte obligat să-i asigure un viitor și să-l trimită la școală, la internat. De aici înainte, prozatorul înfățișează, succint, povestea vieții lui Bizu până la revenirea acasă, după terminarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autorul face un salt peste timp ca să se regăsească pe sine, regăsindu-și eroul (acum cu un sfert de veac mai bătrân) din nou acasă, la Fălticeni, acolo unde lui însuși îi plăcea să-și petreacă vacanțele, la adăpostul casei părintești. Capitolul final îngână astfel uvertura "romanului", interpretată de data aceasta mult mai firesc, fără complicatele dialoguri dintre autor, personaj și "dublurile" lor imaginare. Identic în linii mari, scenariul e totuși mult simplificat, cu minime elemente de decor, și ele menite
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fără personalitate, modelată exclusiv de servituțile condiției biologice. Spre deosebire de Mili, a cărei dorință nerealizată proiectează trecutul (amintirile legate de Luțica) în viitor, mama sa, Raluca, are o memorie regresivă, ce nu reține decât amănuntele legate de copilărie și de căminul părintesc (căsuța țărănească unde au locuit cândva "tătuța" și "mămuța"). Lovinescu sancționează aici, cu cinism, automatismele induse de acel moldovenism temperamental, care apropie bătrânețea senilă de vârsta copilăriei: "[...] bătrâna nu uita, în adevăr, întâmplări de acum șaizeci de ani, dar nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
întâmplări de acum șaizeci de ani, dar nu-și mai dădea seama de ce vedea în jur". În cele din urmă, cu mințile rătăcite, bătrâna va părăsi conacul și va pleca în satul natal, în căutarea copilăriei pierdute și a căminului părintesc, semn că nostalgia cu pricina nu are decât resorturi pur biologice, și deloc spirituale. De aceea, omul superior trebuie să-și reprime "moldovenismul", pornirea aceasta elementară de a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin excelență citadin, burghez, ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de monotonia vieții și de casa pustie, "cu două bătrâne ce numărau seara broaștele". Povestea însă nu trebuia să se termine așa, în nota realistă ce ar fi transformat-o și pe Mili într-o bătrână decrepită, ducând dorul căminului părintesc și al copilăriei pe veci pierdute. În acord cu cerințele melodramei și ale compoziției ciclice, seriale, autorul îl va reintroduce pe Bizu în scenă într-un sfârșit, nu înainte de a-i rezuma, succint, biografia. În exilul său voluntar, agronomul se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oarecare îndreptățire, dacă ținem cont de natura sedentară a criticului, greu de urnit de la masa de lucru fără un motiv foarte întemeiat. (E de reținut că aproape trei decenii nu a călătorit nicăieri, verile petrecându-și-le, invariabil, în casa părintească de la Fălticeni până la moartea mamei, în 1937). Și totuși, după voiajul italian Lovinescu recidivează și, de la Fălticeni, pleacă două zile la Iași ("mers la Iași, 6-7 august 1933"), fără a preciza scopul călătoriei, pentru ca, peste doar câteva luni, să noteze
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
durere. Se miră singur că tocmai durerea ceea îi făcea bine. Îl cuprinse apoi o moleșeală plăcută, simți gust de dulce în gură și nu se știe de unde apăru mama sa care-i făcea semne cu mâna din poarta casei părintești, zice mama ceva dar un duduit aiurea îl împiedică să înțeleagă ce-i spune. De undeva apăru un ochi roșu al unui stop luminos, care crește, crește, vine spre el... se auzi pocnetul sec al unei sticle de șampanie, aha
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prima dată după cei duși. În anul următor, tot de Sfinții Voievozi, popa cel bătrân al satului, citi de pe pomelnic și numele său. Plecase între timp ca să- și caute feciorii pe câmpiile celea înverzite unde erau acum. În casa părintească s-a instalat Mitrică, singurul rămas, maturizat acum, aproape puțin îmbătrânit de greutățile războiului, om muncitor ca și tatăl său, dar cam hapsân și cu o privire mereu lăturalnică care unora le dădea de gândit. Când într-o zi află
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu a ajuns în mâinile destinatarului, iar ea se topea văzând cu ochii și, colac peste pupăză, s-a întâmplat, ceea ce s-a întâmplat... Acum Bidaru avea douăzeci și șapte de ani. Se afla în tren în drum spre casa părintească, împăcat chipurile cu soarta, cu o hârtie în buzunar pe care și-a dorit-o atât de mult însă de care nu mai era sigur, dacă îl va face sau nu mai fericit. De un singur lucru era convins în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
precum și o predispoziție, foarte rar întâlnită, de bonomie și jovialitate, ce se citea pe fețele amândurora ca într-o carte deschisă, îi aminti de soarta unei fete pe care a cunoscut-o cu mulți ani în urmă. Foarte aproape de casa părintească, unde și-a petrecut copilăria și adolescența, locuia o tânără scundă, uitată de soartă și oprită din creștere de o forță malefică. Tânăra mai ducea în spate și o cocoașă nu prea mare, dar vizibilă. Dacă ar fi fost ceva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
chenzină. Spre deosebire de citadinii neaoși, cadrele didactice provenite din vatra vreunui sat, fie și ceva mai îndepărtat, erau cele mai avantajate. Acestea nu trebuiau să apeleze la milostenia nimănui în timpul celor aproape două luni de vacanță, deoarece se retrăgeau la casa părintească și, după o perioadă destul de lungă de pendulare între focul din vatră întreținut cu vreascuri și fundul grădinii, se întorceau și cu ceva provizii, poate și cu ceva gologani puși la chimir, iar la întrebarea stereotip: Unde a-ți petrecut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care a fost veriga slabă a amiciției de-o viață dintre cei doi "Prieteni ai cărții". Când încep să se deruleze faptele legate strâns de tema urmărită de autor, la începutul anilor șaizeci, la nici două sute de metri de casa părintească a lui Bidaru, de cealaltă parte a carosabilului, exista o proprietate învăluită în mister, uitată de destin, cu aspect rustic și miros de mucegai; o casă cu două camere mari, hol, bucătărie, baie și grup sanitar; toate așezate vizavi de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un punct de atracție al comunei DĂNEȘTI, iar bătrânul colecționar se mândrea cu această casă-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii sale familii. Amprentele trecutului au căpătat o dăinuire dăneșteană! Străvechile exponate din ceramică, os, metal și lemn, adunate în casa părintească, constituie rodul cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de familia învățătorului COSTACHE BURAGA. De multe ori, pentru copiii familiei, solurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu, iar sapa și hârlețul cu care scormoneau pământul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
acești copii, pământurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu ale unui elev; sapa și hârlețul cu care scormoneau pămîntul ca și întrun dans al scrierii, penița lor, instrumentul lor de scris iar pereții și etajerele casei părintești, carnetul de elev care era decorat pe file albe de var cu note mascate, sub formă de cioburi și oase, de insecte și flori presate. în termeni simbolistici, această colecție de muzeu reprezintă diploma de studii a acestor copii. Așa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
abia, abia-l opresc din pornirea de a-l acuza, postum, pe marele biolog din satul vecin că s-a dus la Polul Sud să studieze pinguinii, în loc să prevadă (de ce nu - să și... prevină?!) surpările de teren din prejma casei părintești. Temperez pe cît pot o astfel de ,,acuzație “, cu argumente care-mi stau la îndemînă, dar ochii nu mi-i iau de la acest țăran înțelept, cum se revendică; și mai ales, îmi stăruie-n urechi povața lui, să merg pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
steaua, ploaia, zăpada, floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul, pământul, aerul (cerul) - ființe sau obiecte: visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre: cercul, sfera, triunghiul (erotic)/motivul cifrei trei, șapte - sentimente: dorul, suferința, nostalgia absolutului, tristețea, solitudinea, spleenul, bucuria - acțiuni, situații arhetipale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]