3,219 matches
-
reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Stolnici. Smaraldul este piatra sacră în care a fost sculptat Graalul, vas mitic al inițierii în miturile medievale și celtice. „în unele manuscrise (Sapientia veterum philosophorum), acest stadiu intermediar este simbolizat de un leu (Leo viridis).” b) cauda pavonis (coada păunului) - „este un produs multicolor care realizează pe fundul retortei o imagine precum cea a penelor de păun, imagine care a fost și ea socotită a exprima simbolic procesul inițierii”. Reunirea mai multor culori exprimă „unificarea tuturor tradițiilor, contopirea tuturor învățăturilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
medievale și celtice. „în unele manuscrise (Sapientia veterum philosophorum), acest stadiu intermediar este simbolizat de un leu (Leo viridis).” b) cauda pavonis (coada păunului) - „este un produs multicolor care realizează pe fundul retortei o imagine precum cea a penelor de păun, imagine care a fost și ea socotită a exprima simbolic procesul inițierii”. Reunirea mai multor culori exprimă „unificarea tuturor tradițiilor, contopirea tuturor învățăturilor într-un adevăr unic și misterios, ținta tuturor inițierilor ezoterice (philosophia perennis)”. * Rubedo sau Iosis - este produsul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
două mii două sute de piese (poezie lirică, poezia obiceiurilor, balade, proverbe ș.a.), cu care contribuie la colecția Materialuri folkloristice (I-II, 1900), coordonată de Gr. G. Tocilescu. Dintre textele semnificative sunt de amintit baladele Ilinca Șandrului, Niculca, Aga Bălăceanu, Cântecul lui Păun haiducul, Cântecul lui Săcală. Fără să îl menționeze în calitate de principal coautor, Gr. G. Tocilescu se rezumă să facă o „specială mențiune”, în care îi laudă „zelul și aptitudinea desfășurate în culegerea și rânduirea materialelor”. Prețioase relatări despre anchete și despre
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
producțiile lor dobândesc caractere distinct suprarealiste doar în revista „unu” (1928-1932, 1935), nici ea diferențiată întru totul în contextul avangardismului. Publicație pur suprarealistă va fi „Alge” (1930-1931), în care semnează Hans Mattis-Teutsch (grafică), Aurel Baranga, Sesto Pals, Gherasim Luca, Paul Păun. Ultimii doi, împreună cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost se constituie, în 1945, într-o grupare ce nu reușește să scoată o revistă, dar editează volume și broșuri-manifeste, precum Critica mizeriei, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
cotidianul a publicat beletristică în scopul de a atrage cititorii, și nu în virtutea unui program cultural și literar. De aceea, vor colabora scriitori de valori și cu opinii diverse, din generații diferite, printre care I. P. Bancov, N. V. Scurtescu, V. D. Păun, Miron Pompiliu, Mihail Zamphirescu, Gr. H. Grandea. Se reproduc versuri de Gh. Sion, D. Bolintineanu, Al. Donici, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, I. Al. Lapedatu ș.a. Un colaborator consecvent, cu versuri, proză și traduceri, a fost, în primii
TELEGRAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
ed. 2, București, 1972; Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga, București, 1947; Literatura rusă și sovietică în limba română (1830-1959), pref. Tamara Gane, București, 1959; Nicolae Iorga și educația maselor, București, 1967; Folclor literar românesc (în colaborare cu Octav Păun), București, 1967; Nicolae Iorga, București, 1968; Biografia școlară a lui N. Iorga, București, 1970; Nicolae Iorga (1871-1940), București, 1976. Ediții: N. Iorga, Pagini de tinerețe, I-II, pref. edit., București, 1968, Scrieri despre artă, pref. edit., București, 1968, Cugetări, pref.
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
plutonier-major Roman. În primul rând se Îmbrăca În uniformă, așa, Își potrivea țintironul, nu știu ce, privea de sus și căuta să fie respectat și de majorii ceilalți, care Întotdeauna Îl ironizau și nu se fereau nici față de noi. Îi zice „țiganu’ Păun”, că era Împăunat așa, majestuos... „Maiestatea sa, domn plutonier-major Roman”. Și țiganu’, de exemplu, s-a făcut de râs față de noi odată: eram În curtea penitenciarului, eram scutit nu știu de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
328 Rădulescu Constantin 300 Rebreanu Liviu 130 Regele Carol I 66, 257 Regele Mihai 130, 169, 193, 212 Regman (deținut) 242 Reimovici Avram 73 Resul (farmacist) 121 Ridichie (doctor) 335 Roaită Vasile 348 Rodas Constantin 230-231 Roller Mihail 113 Roman („Păun”, plutonier-major) 119 Roman Petre 110 Romițeanu (deținut) 153 Rosetti Radu 303 Roșca (Gheorghe) 238 Roșu (procuror) 361 Rus Ion 181-182 Russo doamna 259 Rusu (fugar) 181-185 Rusu (Liviu) 38 Rusu Ion 86 Rusvid Matei 32, 34 Ruxandra (colonel) 80 S
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Alexandru Sofianu, I. Costinescu, Gheorghe Palladi, Stăgărescu, D. Man girovu, Dumitru Ioan, G. Neculau, I. Codreanu, I. Ștefanov, Dumitru Coste, Vasile Gheor ghiu, Maftei Popovici, Vasile Maftei, Ioan Chițu, D. Zotta, C. Botezu, 82 bucureștii de altădată A. Nicolau, Gh. Păun, Iancu Cosmescu, N. Sutzo, V. Brănișteanu, D. Gherghel, I. Albinețu, E. Filipescu, V. Gheorghiu, Ștefăniu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc. Tăutu, T.A. Vrabie. Subscrișii deputați, unindu-ne cu tendința acestei petițiuni, o vom prezenta adunării legislative. C.D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France, podul de peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu costau decât 25 de bani! 131. Băcănia lui Păun Popescu era situată tot în Hanul Zlătari. 132. Pasajele Villacrosse și Macca legau strada Karagheorghevici (astăzi Eugeniu Carada) cu Calea Victoriei, în fața actualului sediu al Poliției Capitalei; ele au fost construite prin 1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail Macca și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în frunte cu doctorul Staicovici, oculistul distins și medic șef al Capitalei. A fost cel dintâi român care a îndrăznit să atace această industrie, și cel dintâi care a sustras clientela românească birniciei conservelor străine.274 Băcani mari mai erau: Păun Popescu în Hanul Zlătari, Martinovici 275 și Fundescu în Lipscani, Sălcianu în Câmpineanu (azi Hotelul Simplon), Colțescu și Petrache Ion în casele Crețeanu (astăzi Palatul Băncii Națiunii), Cavadia, Rietz 276 în strada Carol, Anghelescu în fața Palatului Regal etc. bisericile: Bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primul editor modern din țara noastră; activitatea editorială propriu-zisă și-a început-o în 1846; în 1873 sediul „Librăriei G. Ioanid și Spirescu“ (A. Spirescu era ginerele lui Ioanid) se afla pe strada Lipscani la nr. 18, lângă băcănia lui Păun Popescu. În 1874 G. Ioanid a dat faliment, fondul său de carte trecând în 1877 în proprietatea librăriei fraților Ionnițiu (strada Lipscani, nr. 27). 283. Ca și I.V. Socec, Honoriu C. Wartha (1839- 1894) fusese adus de G. Ioanid de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucureștiul? Comerțul său a luat cu totul altă înfățișare. Lipscanii, unde astăzi domină aproape exclusiv firmele evreiești, pe acea vreme era al firmelor românești sau al firmelor bulgarilor și ale grecilor românizați. Îmi mai amintesc numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À la ville de Lyon“. avocații: Cei mai însemnați avocați
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Patierno (tenor): 108 Patti, Adelina: 139, 285 Patti, Carlotta: 285 Paulescu, C.: 300 Pavlov (colonel): 82 Pavlov, C.: 82 Pădeanu: 266 Pădureanu (Surdul; lăutar): 144, 145 Pădureanu, Sava: 144 Păltineanu, Barbu 55, 113, 231 Păucescu (Peucescu), Grigore: 121, 250, 263 Păun, Gh.: 83 Pâcleanu, N.: 60, 241, 273, 288 Pencovici, Eustațiu: 68 Penescu, Constantin: 201 Peretz (familia): 129 Peretz, Alexandru: 11, 345, 349 Peșacov, C.G.: 269 Petrache, Ion: 121, 146 Petreanu, D.: 266 Petrescu, Cezar: 148 Petrescu, G.: 273 Petrescu, Nicolae
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Politimos, C.G.: 257 Polizu (maior, 1870): 67 Polizu, Gh. A.: 149 Polizu, Mary: 284 Polyso, Cathèrine: 106 Popa, Samuil: 83 Popa Tache: v. Tache (Popa) Popescu, Eufrosina (Frosa): 232, 233, 389 Popescu, Mihai: 55 Popescu, N.D. (Nedea): 174, 175 Popescu, Păun: 118, 146, 147, 149 Popescu, Stelian: 18 Popescu, Teodor: 160, 381 Popovici, C.: 266 Popovici, D.: 172 Popovici, Maftei: 82 Popovici, N.: 87 Popp, Nerone: 187 Prager, Sigmund: 113 Prăjescu, Iancu: 82 Predescu, Eugeniu: 241 Pretor, Ion: 256, 257 Protici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de datele existente în textul lucrării lui Bacalbașa și în notele noastre. Precizăm că unele indicații de locuri le-am reverificat, pentru ediția a II-a a acestui volum, în lunile aprilie- mai 2013. 444 indice de nume de locuri Păun Popescu 118, 146, 147, 149; Petrache Ioan 121, 146; Rietz („La Steagul alb“) 146; Săl cianu 146, 378, 419; Dumitru Staicovici 146 berăria: Carul cu bere 117; Grebert 54; 136, Osvald 54; Oteteleșanu (Terasa) 115, 156, 298; Ströbel 145 Biblioteca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se pare de-a dreptul umilitor pentru el. Chiar și dacă tovarășul Stan i-ar găsi un nou post de director! *Ceea ce nici nu-mi trebuie și nici nu mi se cuvine e direcțiunea teatrului. Am fost chemat de Bratu Păun să mi-o propună. I-am răspuns că n-am aspirații de conducător de teatru. După experiența cu președinția de la Cultură, care, prin felul în care au hotărît s-o închei, a putut să creeze impresia de insucces personal, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
culturală și politică locală, dovadă trucajul fotografic de acum cîțiva ani, apărut într-o lucrare, unde figura sa cu profil de medalie e lipită peste cea a unui muzeograf plecat între timp din Bacău. Nu lîngă oricine, ci lîngă Bratu Păun! V.T. mi-i coleg de facultate. Nu-i greu să-mi imaginez ce gîndesc alții, străini și mai puțin aerisiți la minte decît el. *Un verset din Luca îmi evocă modul de a împrumuta cinstit: „Dați, și vi se va
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau ne-a) încondeiat în rapoarte, dar un rău decisiv, ireparabil, n-au reușit să-mi (să ne) facă. Am avut cu toții norocul ca (nu pot evita cacofonia) „concluziile” lor să fie aplanate de cei de la partid (Victor Enășoae, Bratu Păun, C.V. Toma), care n-au vrut să-și „creeze probleme”. Deci dacă, oficial, pe ei i-am suportat, în schimb pe „turnători” i-am privit mereu cu dispreț. E una din multele atitudini cu care m-a deprins liceul militar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ușoară, într-un stil și o limbă accesibile. De asemenea, urmau să se tipărească studii privitoare la istoria națională, biografii și comentarii ale evenimentelor politice importante. Au trimis versuri un număr de tineri, rămași, cei mai mulți, necunoscuți; se desprind Dimitrie D. Păun, Vasile D. Păun și G. Mulțescu. Tot Mulțescu traduce din Schiller, iar Gr. G. Tocilescu scrie articole documentate și bine argumentate despre economia politică, despre importanța documentelor istorice ș.a. Limbajul folosit de colaboratori este însă bombastic, iar ortografia cu numeroase
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
stil și o limbă accesibile. De asemenea, urmau să se tipărească studii privitoare la istoria națională, biografii și comentarii ale evenimentelor politice importante. Au trimis versuri un număr de tineri, rămași, cei mai mulți, necunoscuți; se desprind Dimitrie D. Păun, Vasile D. Păun și G. Mulțescu. Tot Mulțescu traduce din Schiller, iar Gr. G. Tocilescu scrie articole documentate și bine argumentate despre economia politică, despre importanța documentelor istorice ș.a. Limbajul folosit de colaboratori este însă bombastic, iar ortografia cu numeroase reduplicări de consoane
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
realiza acest program. Prima - cunoașterea aprofundată a trecutului istoric, cea de a doua - studiul poeziei populare. B. P. Hasdeu este prezent cu articole de istorie, documente istorice și versuri. Tot versuri publică D. C. Ollănescu-Ascanio (care debutează aici), V. D. Păun, N. V. Scurtescu, Elena C. Eleuterescu, G. Dem. Teodorescu, C. D. Vucici, Gr. G. Tocilescu și M. Zamphirescu. N. V. Scurtescu este și autorul unei drame, Mireasa la mormânt. Gr. G. Tocilescu contribuie cu un studiu consacrat poeziei populare. Articole de etnografie
FOAIA SOCIETAŢII „ROMANISMUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287050_a_288379]