8,430 matches
-
poate vorbi despre o realitate în afara sensurilor și semnificațiilor pe care noi le dăm lumii pe care o percepem. Cercetătorul din științele socioumane contribuie el însuși la crearea, la construirea realității pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cognitiv și de structurile disciplinare, tendințele configurează emergența unui nou mod de producere a cunoașterii („modul 2”, cum îl numește autorul), în care aceasta din urmă este creată în contexte socioeconomice mai largi, de natură transdisciplinară. Producerea cunoașterii este, conform paradigmei tradiționale, un proces care se produce în locuri bine delimitate (universități, laboratoare, agenții de cercetare guvernamentale, institute de cercetare specializate) și în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de disciplinele formale clasice și de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și empirice. De aceea, ea reprezintă o contribuție incontestabilă la dezvoltarea cunoașterii, chiar dacă aceasta nu mai este cea tipică disciplinară; 3. comunicarea rezultatelor se face mai întâi către participanții direcți, iar producerea cunoașterii și difuzarea ei devin procese concomitente. În paradigma tradițională, rezultatele cunoașterii/eforturilor de cercetare erau comunicate aproape exclusiv prin canale instituționale bine stabilite, sub forma unei raportări ce trebuia validată anterior în lumea academică; 4. transdisciplinaritatea este dinamică: Este capacitatea de rezolvare a problemelor în mișcare. O anumită
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de complexe, nici din punctul de vedere al raportului între cauze și efecte, nici al impactului lor asupra oamenilor. Încercarea de a soluționa aceste probleme implică eforturi considerabile de cercetare, iar acest proces nu se mai poate organiza în limitele paradigmei disciplinare. Este evidentă o schimbare a accentului de pe cercetarea disciplinară pe cea focalizată pe probleme (engl., problem oriented research). Caracterul complex și integrat al unor probleme cum ar fi globalizarea, migrația, interculturalitatea, protecția mediului, explozia informațională, sărăcia, conflictele etc. revendică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
poate genera haos, principiul de bază îl constituie selecția. Mediul tehnologic global creat de progresele din telecomunicații și informatică nu implică doar necesitatea de a opera cu noile tehnologii, ci și de a putea gândi și acționa eficient, în conformitate cu noua paradigmă. Sensul evoluției este acela de a ne îndrepta spre o societate care presupune un nivel de instruire tot mai înalt, școlile fiind menite să ofere un răspuns adecvat, căci „fiecare elev trebuie să dobândească o înțelegere a adaptabilității multiple și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sancționare internă a celor „vinovați”, „nedisciplinați”. Similarități puternice pot fi sesizate, de pildă, între disciplinarea mediului academic și educațional și cea a mediului economic, al întreprinderilor. Aici apare în scenă un nou concept, cel de specializare. Specializarea, ca evoluție a paradigmei disciplinare, atât în planul cunoașterii, cât și în plan social, se bazează pe: - „creșterea cumulativă a masei de date sociale deținută de fiecare generație” (Easton, în Dogan, Pahre, 1993, p. 63); - caracterul „expansionist” și „hegemonic” al disciplinelor care, adâncind distanța
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în literatura de specialitate de la noi; pentru domeniul științelor educației, care teoretizează și susține acum trecerea dincolo de discipline, perspectiva genezei pedagogice a disciplinelor poate oferi o nouă perspectivă sau, de ce nu, o nouă legitimitate pentru o altfel de „răsturnare a paradigmei”. 2. Dincolo de discipline: integrarea curriculumuluitc "2. Dincolo de discipline\: integrarea curriculumului" „Fiecare nouă paradigmă curriculară, fiecare nou model de instruire, fiecare reformă educațională încorporează, într-un mod fundamental, problematica integrării curriculare.” Ideas & Directions „Dacă disciplinele sunt pe cale să devină vehicule pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
susține acum trecerea dincolo de discipline, perspectiva genezei pedagogice a disciplinelor poate oferi o nouă perspectivă sau, de ce nu, o nouă legitimitate pentru o altfel de „răsturnare a paradigmei”. 2. Dincolo de discipline: integrarea curriculumuluitc "2. Dincolo de discipline\: integrarea curriculumului" „Fiecare nouă paradigmă curriculară, fiecare nou model de instruire, fiecare reformă educațională încorporează, într-un mod fundamental, problematica integrării curriculare.” Ideas & Directions „Dacă disciplinele sunt pe cale să devină vehicule pentru creșterea reflexivității, comunității și autonomiei, atunci ele trebuie reconstruite drept corpuri de cunoaștere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
procesul este încă departe de a fi pe deplin configurat. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, abordarea integrată a curriculumului este încă o alternativă sau o modalitate de a complementariza curriculumul disciplinar. Sunt puține cazurile în care această abordare a devenit paradigma dominantă în proiectarea și implementarea curriculumului. 2.1. Semnificațiile integrăriitc "2.1. Semnificațiile integrării" „E noapte. Când ajunge în fața ușii de la intrare, A. își dă seama că nu are cheile... Se întoarce pe drumul pe care a venit spre casă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o „decompartimentare” completă a obiectelor de studiu implicate. Fuziunea cunoștințelor („cunoașterilor”, fr., savoirs) specifice diferitelor discipline conduce la emergența unor noi câmpuri de investigație, la dezvoltarea unor proiecte integrate sau chiar la conceperea unor programe de cercetare conforme cu noua paradigmă. Transdisciplinaritatea reprezintă „punerea în act” a unei axiomatici comune pentru un ansamblu de discipline. Prin gradul său de complexitate, abordarea transdisciplinară le înglobează pe cele anterioare, propunând un demers bazat pe dinamica și interacțiunea a patru niveluri de intervenție educativă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
proceselor de integrare vor fi abordate în strânsă corelație cu nivelurile integrării investigate anterior. La un nivel mai abstract (dar deloc lipsit de relevanță), se pot pune în discuție: - integrarea viziunilor asupra lumii/realității și a perspectivelor; - integrarea teoriilor și paradigmelor; - integrarea metodologiilor de cercetare. Cum aceste dimensiuni își au locul mai ales în planurile filosofic și epistemologic, iar noi încercăm deja să ne apropiem de politicile și practicile educative concrete, vom aborda, din perspectiva analizei structurale a curriculumului, aspecte ce
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
politice, economice și culturale pe care lumea contemporană le adresează educației. Din acest punct de vedere, între temele cross-curriculare și noile educații există un puternic grad de suprapunere. Principala diferență constă în faptul că temele cross-curriculare propun explicit o nouă paradigmă de proiectare, dezvoltare, implementare și evaluare a curriculumului. 2. Modele de integrare a temelor cross-curriculare în curriculumul de bază (core curriculum)tc "2. Modele de integrare a temelor cross‑curriculare în curriculumul de bază (core curriculum)" „Scopul reformei curriculare este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ci să ridice noi întrebări și provocări, să atragă atenția asupra unui fapt pe cât de simplu, pe atât de important: este nevoie să se treacă la o nouă generație a reformelor curriculare, la un nou nivel de schimbare din perspectiva paradigmei abordării integrate a curriculumului. Încremenirea în proiectul disciplinar - reflectare a modernității în forma sa rigidă și oarbă - va situa învățarea într-o lume paralelă celei pentru care ar trebui să fie pregătiți cei ce învață. Învățarea însăși a renunțat la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a devenit tradiția sau, mai bine spus, obișnuința. Considerăm că orarele școlare actuale, așa cum se prezintă ele, sunt alcătuite după criterii care au legături minime cu facilitarea procesului de învățare. În aceste condiții, din perspectiva unei reforme a curriculumului privind paradigma abordării integrate, considerăm esențială regândirea modului de alocare și de utilizare a timpului școlar. Timpul este una dintre componentele fundamentale ale curriculumului, dar, din păcate, este tratat cu superficialitate în această ipostază și nu a făcut obiectul unor preocupări serioase
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
că ea ajunge să fie etichetată drept „prostituată”, deși În evanghelii nu există nici o informație clară În acest sens, dovedește intenția Bisericii timpurii, dominată de bărbați, de a elimina orice concurență feminină. Biserica și-a constituit așadar teologia Într-o paradigmă de gândire exclusiv machistă, scrierile lui Pavel jucând un rol decisiv. A venit Însă timpul eliberării de sub tutela vechii paradigme. Maria Magdalena s-a transformat În simbolul luptei pentru emancipare a femeilor creștine și În sigla nevinovată a teologiei feministe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
intenția Bisericii timpurii, dominată de bărbați, de a elimina orice concurență feminină. Biserica și-a constituit așadar teologia Într-o paradigmă de gândire exclusiv machistă, scrierile lui Pavel jucând un rol decisiv. A venit Însă timpul eliberării de sub tutela vechii paradigme. Maria Magdalena s-a transformat În simbolul luptei pentru emancipare a femeilor creștine și În sigla nevinovată a teologiei feministe. În mare, noile bacante universitare folosesc două strategii de reabilitare și canonizare implicită: recitirea textelor canonice prin lentile feministe și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un rol mult mai apăsat și central decât În Noul Testament. Susținătorii unor asemenea puncte de vedere nu sunt În exclusivitate femei. De altfel, În ultima parte a studiului ne vom ocupa și de ipotezele avansate de un reprezentant masculin al paradigmei (excluzându-l pe Dan Brown, firește). Mărturii apocrife Câteva texte gnostice vorbesc pe larg despre Maria Magdalena, prezentându-ne-o ca un discipol aparte. De pildă, În Pistis Sophia se spune: „Isus, milostivul, răspunse și-i zise Mariei [Magdalena]: Preafericită
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
3 - Strategia de securitate națională (Marian Zulean) 47 3.1. Formularea viziunii strategice 49 3.2. Elaborarea conceptelor strategice 52 3.3. Alocarea resurselor 53 3.4. Evaluarea și managementul riscului 55 Partea a IIatc "Partea a II‑a" Concepte, paradigme, teorii Capitolul 4 - Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană (Alexandra Gheciu) 61 4.1. Kissinger și Nixon: politica realismului În timpul Războiului Rece 63 4.2. Teoria și practica păcii (liberal-)democratice 66 4.3. Neoconservatorismul și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
6.2. De la sistem la complex de securitate 102 6.3. Agenda cercetării 111 Capitolul 7 - Studiile strategice (Daniel Bíro) 117 7.1. Strategi, strategii, studii strategice 117 7.2. Strategia Între artă și știință 119 7.3. Definirea strategiei: paradigma scopuri - mijloace - metode 124 7.4. Niveluri ale analizei strategice 126 Capitolul 8 - Deciziile strategice În condiții de incertitudine (Dragoș Paul Aligică, Marian Zulean) 131 8.1. Cadrul previziunii strategice 132 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
controlului civil, ceea ce presupune dezvoltarea studiilor de securitate ca disciplină academică civilă. În fiecare an, universitățile românești și academiile militare pregătesc sute de studenți pentru cariere În domeniu. Acești studenți au nevoie de un manual care să prezinte principalele concepte, paradigme, instituții și procese privind politicile de securitate. Pentru o sincronizare rapidă la dezbaterile și practicile contemporane, o posibilă soluție editorială facilă ar fi fost traducerea unor texte clasice pentru studiul securității. Aici nu ne referim neapărat la familiarizarea publicului din
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
națională este cel mai vizibil și utilizat instrument În politica de securitate națională, examinăm apoi conceptele referitoare la formularea strategiilor de securitate și etapele majore ale elaborării strategiei de securitate națională. Cea de-a doua parte a lucrării, intitulată „Concepte, paradigme, teorii”, reunește cinci contribuții ce tratează, În principal, dimensiunea teoretică a studiilor de securitate, arătând În ce mod sunt interconectate dezbaterile teoretice și practicile de securitate. Firesc, dat fiind că, În ultimul secol, Statele Unite ale Americii au avut poate cea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
aloca resursele pentru realizarea acelei stări de securitate, prin evitarea celor două capcane, ale falsei securități și ale obsesiei. Se pot găsi momente din istoria României ce pot exemplifica aceste două tipuri de capcane. Astfel, În perioada interbelică, sub influența paradigmei wilsoniene, imediat după Împlinirea idealului național al Marii Uniri, decidenții politici au considerat că, prin realizarea acelui „cordon sanitar” Între URSS și Marile Puteri occidentale, prin mici alianțe și Înțelegeri regionale, sub egida generoasă a Ligii Națiunilor, se poate realiza
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și o dimensiune verticală, ce se manifestă la toate nivelurile strategiei: tehnic, tactic, operațional, al teatrului de operații și al marii strategii (Luttwak, 2001, p. 69). Concluzia lui Foster este că strategia este caracterizată, În literatura de specialitate, fie ca paradigmă, fie ca filosofie a comportamentului global, fie ca mare strategie, fie ca instrument de management al percepțiilor sau, pur și simplu, ca instrument de punere În acord a mijloacelor cu obiectivele. Însă scopul acestui capitol nu este acela de a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Peace, Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge (MA). Lykke, Arthur Jr. (1989), „Toward an Understanding of Military Strategy”, În U.S. Army War College, Military Strategy: Theory and Application, Carlisle Barracks (P.A.). Partea a II-atc "Partea a II‑a" CONCEPTE, PARADIGME, TEORII TC " CONCEPTE, PARADIGME, TEORII " Capitolul 4tc "Capitolul 4" Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americanătc "Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană" Alexandra Gheciutc "Alexandra Gheciu" În cadrul analizei dezvoltării și Întrebărilor privind relațiile
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Harvard University Press, Cambridge (MA). Lykke, Arthur Jr. (1989), „Toward an Understanding of Military Strategy”, În U.S. Army War College, Military Strategy: Theory and Application, Carlisle Barracks (P.A.). Partea a II-atc "Partea a II‑a" CONCEPTE, PARADIGME, TEORII TC " CONCEPTE, PARADIGME, TEORII " Capitolul 4tc "Capitolul 4" Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americanătc "Relațiile internaționale Între istorie, teorie și politici publice. Lecția americană" Alexandra Gheciutc "Alexandra Gheciu" În cadrul analizei dezvoltării și Întrebărilor privind relațiile internaționale, nu putem să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]