3,306 matches
-
luteranismul începe să obosească, reforma calvinistă se dezvoltă peste tot în Europa. Încîntați de caracterul ei radical, burghezi și meseriași, nobili și țărani aderă la mișcare. Primele țări europene în care își face apariția sînt Franța (mai ales în bazinul parizian și în sud), apoi Țările de Jos cu numeroase comunități în Flandra, la Anvers, în Olanda, în Zelanda 50. Începînd din 1555, reformații încep să-și organizeze bisericile desemnînd persoane în vîrstă care să vegheze la disciplină, apoi diaconi care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
său protestant și rivalul său catolic, ducele de Guise. Pentru a-și salva coroana, el îl alege mai întîi pe Henric de Guise. Dar se simte repede înlăturat de acesta, care se sprijină pe cler și beneficiază de încrederea poporului parizian. Fugind din capitală, ajunge la Blois, unde convoacă Stările generale (1589) înainte de a-1 asasina pe Henric de Guise și pe fratele său, cardinalul de Lorena. La Paris izbucnește o revoltă și Mayenne, ultimul frate al lui Henric de Guise
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
încearcă să i-1 smulgă lui Mayenne, aliat al lui Filip al II-lea, ale cărui trupe au pătruns în Franța. Începe o luptă ciudată, fără victorii hotărîtoare, adversarii ferindu-se să bruscheze lucrurile. În timp ce Mayenne, depășit de intransigența membrilor parizieni ai Ligii, a făcut eforturi deosebite pentru a rezista presiunilor continue ale lui Filip al II-lea, Henric de Navarra intenționează să cucerească odată cu regatul și inimile supușilor săi. În acest scop, el începe să plece urechea la sfaturile binevoitoare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
simboliza tot ceea ce detestă, răzvrătiții se arată a fi incapabili să organizeze în Franța o nouă guvernare. Intrigile prințului de Conde (șeful Frondei nobilimii) cu spaniolii neliniștesc pe parlamentari, iar teroarea pe care o instaurează în capitală îi obosește pe parizieni. Negocierile încep și se sfîrșesc în octombrie 1652, la întoarcerea tînărului rege în Paris. Cîteva luni mai tîrziu, Mazarin se întoarce și el, în aclamațiile mulțimii. Monarhia absolută iese din aceste tulburări consolidată în mod considerabil. În lipsa unei alte alternative
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sau de parlamente. Prin aceste afirmații, Montesquieu, adversar al monarhiei absolute, dar foarte departe de orice concepție democratică, apare în același timp ca un teoretician al liberalismului și ca purtătorul de cuvînt al nobilimii parlamentare. Odată cu Voltaire, fiul unui notar parizian, se manifestă o gîndire mai contradictorie și mai puțin organizată, care dezvă luie aspirațiile burgheziei franceze. Continuator al spiritului clasic din secolul al XVII-lea, bazat pe echilibru și pe comportamente raționale, Voltaire subliniază și el valorile liberlismului. Inspirat din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cel mai celebru este salonul Doamnei Geoffrin în care sînt prezente chiar și capetele încoronate din Europa, într-atît reputația sa de nobil salon intelectual s-a dovedit a fi definitiv stabilită. Provincia și străinătatea se străduiesc să imite această viață pariziană, înmulțind academiile și camerele de lectură care permit elitei să consulte cărți și ziare, să discute problemele timpului și să ia contact cu lumea prin concursuri și jocuri. Influența artistică a Franței nu este nici ea mai mică. Dar gustul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
desf??urat un �nv???m�nt deliberat internă?ional, chiar dac? se adresa cu prioritate ru?ilor emigra?i. Maxime Kovalewsky ?i Eugene de Roberty � instalat apoi la Bruxelles � s�nt personalit??ile cele mai notabile, figuri binecunoscute ale sociologiei pariziene, dac? ar fi s? ne referim doar la rolul lor �n organiza?iile pilotate de c?tre Worms. Nu există curent social său politic? care nu dispunea atunci de un instrument educativ. La extremă st�ng?, unde s?a manifestat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ani după decembrie 1989 o rubrică. Cineva publică pagini de jurnal, cum altfel? Se delimitează cu ștaif de unele din afirmațiile mele din Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român, eseu difuzat de Europa Liberă și publicat de revista pariziană L’Alternative în 1984 și de Ethos-ul lui Ioan Cușa, în românește, tot la Paris și apărut apoi în engleză și germană. Fără nici o legătură cu textul meu, diaristul glosează rituos: „După ce talentul lui D.T. a fost supralicitat în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Breban semnează în Cotidianul un soi de mini - Istorie a disidenței românești. Dar să o luăm puțin mai din urmă. Într-un text din propria revistă, dl Breban scrie: „Apoi, dl Iorgulescu m-a mai atacat odată, când un «grupă parizian - P. Goma, Bujor Nedelcovici, Dorin Tudoran - s-au hotărât să mă «demolezeă, prin ’91, parcăț”. Răspund: dl Breban minte. Nu am fost niciodată locuitor al Parisului; nici „prin ’91”, nici în altă perioadă. Nu am cunoștință și, implicit, nu am
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ecvestră ori doar un bust Breban? Mințind grosolan despre mine, de ce ar fi adevărat ceea ce afirmă despre ceilalți demolatori? În sfârșit, ar fi timpul ca dl academician Breban să privească adevărul în ochi și să-l accepte bărbătește: „un grup parizian” se acordă cu „s-a hotărât”, nu cu „s-au hotărât”. Scrie dl Breban în Cotidianul: „țașa cum nu am răspuns la atacuri, unele ignobile - apărute acum câțiva ani în trei numere la rând în 22, de fiecare dată câte
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
drept „omul nostru care scrie despre noi la ziarul Le Monde”. Numai că, așa cum își amintește dl Marin Mincu, într-un excelent text publicat în Cotidianul, când a încercat să paseze dlui Reichmann, în prezența dlui Breban, într-un bistrou parizian câteva „fotografii care-i încriminau pe soții Ceaușescu”, a fost „consiliat «amicală să renunțe la asemenea acte de «vitejieă”. Titlul articolului semnat de dl Mincu era „De ce îl «protejeazăă Nicolae Breban pe Edgar Reichmann?”. Dl Breban nu încerca atât protejarea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Întâlnirea cu omul din ale cărui tomuri învățasem mai multă carte decât în lungi cursuri la universitate a fost un eșec. Ținuse să-mi spună că aș putea evita multe necazuri, dacă nu aș fi atât de apropiat de grupul parizian Ionesco, Cioran, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Era păcat de marele meu talent și nu avea nici un rost să-mi fac rău pentru... Șocat, l-am repezit cu iuțeala imbecilei tinereți. Voiam să fie limpede că apropiat ori nu de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
demonstrație împotriva dlui C.V. Tudor organizată de alegători purtând pe piept chipurile Anei Pauker, Teohari Georgescu, Gheorghiu-Dej și a soților Ceaușescu? (Cotidianul, 2 mai 2002) Orbirea (II) Le Pen este acuzat de xenofobie. Cu toate acestea, copiii imigranților din suburbiile pariziene votează pentru el. De ce? „Pentru că nu ne simțim în siguranță”, spune mama unuia dintre tinerii alegători. „Vrem să ne simțim, în sfârșit, în siguranță”. „Cu Le Pen?” „Da”. Într-o asemenea situație, tot ceea ce găsește de făcut Lionel Jospin este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de excitație, entuziasmul occidentalilor, căci puțini dintre ei pot ști când, de ce și cum îi induce în eroare autoarea „blindată de o documentare beton”. Performanța aiuritoare declanșată (voluntar ori nu, doar dna Laignel știe) de ieftioarele exerciții psihanalitice ale cercetătoarei pariziene este semnalată de dl Alain Paruit: Gil Jouanard, autor al unei cărți despre Maramureș, exclamând la Paris: „Știți, Ionesco era antisemit”. Ce ne facem, însă, cu victimele autohtone ale „corectitudinii politice” ori expatriații loviți de această cruntă encefalită de origine
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca un oarecare Pétain să facă elogiul gliei "care nu minte", zona de țară este încă privită ca un paradis pierdut al francezilor. Se admite că provincialul, și a fortiori țăranul, este desigur mai puțin rafinat, mai puțin strălucitor decât parizianul, încă este la fel de profund, mai drept, mai sincer. În vreme ce la oraș oamenii "simt repede și puțin", la țară "trăirile sunt lente și profunde", după cum afirmă unul dintre personajele romanului de scandal Les Demi-Vierges al lui Marcel Prévost48. Într-adevăr, societatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
plini de riduri și cu chelie. Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale epocii. În prefața lucrării sale, i se adresează direct "maestrului" Marcel Prévost: "Că există, în anumite medii interlope ale societății pariziene, caractere care se aseamănă cu nefericitele eroine ale domniei-voastre, asta nu neg, de vreme ce nu vă stă în obicei să scrieți ceva fără să vă fi documentat. Dar să deduci de aici că sufletele celor mai multe dintre tinerele din Franța sunt veștede
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
foarte bine regula acestui joc erotic în "anii nebuni". Începând din septembrie 1919, naratorul din Au temps du Boeuf sur le toit, un tânăr foarte chefliu, încearcă o duioasă atracție față de Louise d'Espard, o domnișoară din rândurile înaltei aristocrații pariziene. Încearcă s-o abordeze, ceea ce este relativ ușor, de vreme ce fata se bucură de o mare libertate de mișcare. Mama sa o lasă să iasă fără guvernantă. "Ce-i drept, spune ironic tânărul, maică-sa habar n-are că Louise profită
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fata se bucură de o mare libertate de mișcare. Mama sa o lasă să iasă fără guvernantă. "Ce-i drept, spune ironic tânărul, maică-sa habar n-are că Louise profită de asta ca să iasă cu unul ca mine!" Tânărul parizian o duce pe fată la cafenea, la teatru, la cinema sau la dans. La rândul ei, Louise se arată "fermecătoare, veselă, binevoitoare chiar" cu el. Însă acest cavaler preaplecat al timpurilor moderne înțelege în scurt timp că tânăra aristocrată era
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mărita cu oricare altul, cu unul care n-ar fi avut motive să se îndoiască de fecioria ei". Și totuși, naratorului nici nu-i trece prin cap să se însoare. Pe măsură ce tânăra se implică tot mai mult în relație, tânărul parizian începe să dea înapoi. După un timp nici nu mai amintește de Louise. Dispăruse din viața lui. Acest tip semioficial, progresiv și fragil de relații ilustrat de cartea lui Maurice Sachs era de neconceput în perioada Belle Époque. Așa ne
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ea. Și își petrece serile "cufundat în tratate indiene care pretind că le dezvăluie oamenilor tehnici sexuale dovedite ale zeilor"103. Dimpotrivă, tânăra este oripilată de Montparnasse și de atmosfera de depravare sexuală de acolo. Spiritul, înțelepciunea, cultura și rafinamentul parizienilor, pe care străinii le ridicau atât de mult în slăvi, "strălucesc, scrie ea, ca niște pietre scumpe într-o stridie putredă"104. Anaïs este atât de afectată de climatul decadent din Paris, încât suferă mai bine de un an de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tricolore. Obrajii soldaților francezi sunt acoperiți cu ruj de buze". Un agent municipal se oferă să-i sune pe părinții unuia dintre ei, "un băiat tânăr foarte distins", "și toate fetele au reținut numărul de telefon: Danton 40-70". Mai mulți parizieni dezaprobă aceste efuziuni de bucurie și senzualitate. Tatăl lui Huguette, o prietenă a Michelinei, își pălmuiește fiica atunci când aceasta se află pe punctul de a săruta un militar. În ceea ce o privește, Micheline nu se repede la tanchiștii francezi să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Vian sărbătoresc eliberarea prin sunete de clarinet și trompetă. La Roulotte, un cabaret din Piața Pigalle, negrii aplaudă un chitarist țigan, Django Reinhardt. La Olympia, în septembrie 1944, Glenn Miller în carne și oase cântă Tuxedo Junction și, în onoarea parizienilor, Libération 130. Odată cu instrumentele, sunt acordate și trupurile. A ajuns tânăra Micheline Brood să flirteze în sfârșit, în acele zile de vară, cu unul din englezii aceia chipeși pentru care își desăvârșise bronzul? Jurnalul ei nu ne spune nimic. Începând
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
povestind despre femeile cu care flirtase sau, după cum crede ea, "mai rău". În 1930, în saloanele doamnei Morel unul dintre "flirturile" lui Sartre Simone de Beauvoir își sesizează cu mâhnire toate neajunsurile. În fața acestei femei familiarizate cu subtilitățile înaltei societăți pariziene și ale flirtului monden, Simone de Beauvoir pare și mai stângace, și mai nepricepută. Vorbește prea tare, răstoarnă ceașca de ceai... Totuși, în 1947 Simone de Beauvoir profită la rândul ei din plin de libertatea pe care i-o conferă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de 18 ani, face toate nebuniile posibile alături de două dintre prietenele sale, Colette și Jacqueline. Atunci când se alătură acestora în Anglia, la Saint-Leonards-on-Sea, este nevoită să constate că cele două fete deja "făcuseră ravagii" în rândul populației masculine. Cuceriseră "doi parizieni, studenți la medicină, care "nu se îndepărtau mai mult de-un pas de ele". Bab nu rămăsese nici ea mai prejos, de vreme ce, la rândul ei, își dăduse întâlnire în mica stațiune balneară engleză cu Norman, un scoțian fermecător pe care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Iată motivul pentru care tinerele sunt cel mai adesea suficient de prudente pentru a rămâne împreună. Este cazul celor două prietene ale lui Bab, Jacqueline și Colette, atunci când, în vacanța petrecută în Anglia, se dedau unor "kiss-parties dezlănțuite" cu "doi parizieni" destul de "mitocani" pe bancheta unei mașini. Cele două tinere nu se desolidarizează. Ele practică ceea ce în țările anglo-saxone se numește double-date, întâlnirea dublă, care limitează teoretic riscul ca lucrurile să degenereze. Din nefericire, cele două fete au de-a face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]