1,528,970 matches
-
se fac haine așa de înguste, mai ales la talie și șolduri, că devine de-a dreptul neplăcut... Chiar și tinerii s-au schimbat, sînt cu mult mai tineri decît atunci cînd aveam noi vîrsta lor și, pe de altă parte, oamenii de vîrsta mea sînt, cu toții, mult mai bătrîni decît mine. Zilele trecute am întîlnit o veche cunoștință. Așa de rău îmbătrînise că nici nu m-a recunoscut. Azi dimineață mă gîndeam la toate astea în timp ce-mi făceam
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
predispoziție romantică: „Aici am stat cu părinții mei, împărțind apartamentul, firește Apoi l-am împărțit, cum spui tu, cu propria mea nevastă ( ...) - ...De ce nu v-ați mai căsătorit? - Pentru că așa s-a întîmplat. Mai ai și alte întrebări?". Aceasta este partea vizibilă a aisbergului. Realitatea cotidiană, diurnă, a relației bizare dintre Pavel și Raluca. Două corpuri care se apropie unul de altul periculos de mult, pentru ca apoi să se respingă violent, ca și cum s-ar atinge în puncte cu polaritate comună. Mult
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
replici și gesturi. Automotivîndu-se în permanență pentru telefoanele și întîlnirile de a doua zi Pavel ajunge dependent de prezența Ralucăi. Iar dispariția definitivă a acesteia după o singură noapte de amor îi bulversează total rosturile existenței. În a doua sa parte, Fetița devine un superb roman al așteptării și al risipirii iluziilor. Mihai Zamfir se simte pe acest domeniu ca peștele în apă, iar paginile sale dobîndesc tensiune și frumusețe: „Urmează orele albe ale dimineții, toamna-vară de afară continuă în aceeași
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
vremea era năpraznică, intra în biserică la adăpost, rămânând în colțul cel mai bine umbrit, privind de departe la lume, la icoane, la sfinții pictați pe pereți. Când timpul era dulce, se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de colo-colo, zgribuliți în răcoarea dimineților, în așteptare. Singură, ca fără gânduri pentru lumea aceasta
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
înfiorez ca de o vedenie, ca de un mort înviat cu ajutorul unei îmbucături... Câți necăjiți ne ies în cale De ce îngăduie Dumnezeu atâta suferință la sufletul lor? Sigur, există un răspuns, o noimă, o provocare bună pentru noi. Ei fac parte din realitate și sunt din ce în ce mai mulți. Priveliștea îi încorporează ca pe niște umbre fără glas, ale noastre poate, dintr-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Numai Dumnezeu cunoaște ce ne rezervă viața și cum ni se rânduiesc pașii
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
era o pianină. Veche, de concert. Era cea pe care pusese o tânără cu totul surdă palma. Țin minte cum își lipise umbra coapsei de pian. A închis ochii. Apoi ochii și coapsa au chemat tâmpla. Simțea muzica dintr-o parte... Avea o rochie de vară înflorată. Eram copilă. Cântam la pian. Cred că, de fapt, asculta prin subțirimea rochiei. ș...ț De câte ori cânt la pian o văd. Ca o amprentă - urma liniilor din palma unei femei tinere. Surde și tinere
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
va fi îndemnat pe Petru Groza să scrie la distanță de două sute de pagini aceste cuvinte insultătoare la adresa unor social-democrați români morți în pușcăriile comuniste, cuvinte extrase parcă din manualele de socialism științific: Iar poporul nostru de țărani, în mare parte până în ajun iobagi, menținuți în întunericul unui obscurantism, n-avea încă de partea lui alianța proletariatului, care, pe vremuri, aproape că n-a existat ca forță organizată în regiunile noastre agricole; iar cei câțiva reprezentanți ai proletariatului care activau sub
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
pagini aceste cuvinte insultătoare la adresa unor social-democrați români morți în pușcăriile comuniste, cuvinte extrase parcă din manualele de socialism științific: Iar poporul nostru de țărani, în mare parte până în ajun iobagi, menținuți în întunericul unui obscurantism, n-avea încă de partea lui alianța proletariatului, care, pe vremuri, aproape că n-a existat ca forță organizată în regiunile noastre agricole; iar cei câțiva reprezentanți ai proletariatului care activau sub masca social-democrației, răsăriți de fapt mai târziu, de pildă, cei de teapa lui
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
viață tradițională religioasă în familie. Nici aici elementele de spectacol nu lipsesc, în legătură cu vestimentația, gesticulația și mimica participanților la ceremonii. Mai târziu, în anii 20, ecourile expresionismului german și vienez se vor face și mai accentuat simțite. Pe de o parte, prietenia cu pictorul și scriitorul ceh Alfred Kubin, cunoscut prin înclinațiile lui sumbru-anxioase, și pe de altă parte, ecourile fazei expresiv-militante a expresionismului german ( Otto Dix și George Grosz) au determinat formulări de genul celor pe care le face într-
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
la ceremonii. Mai târziu, în anii 20, ecourile expresionismului german și vienez se vor face și mai accentuat simțite. Pe de o parte, prietenia cu pictorul și scriitorul ceh Alfred Kubin, cunoscut prin înclinațiile lui sumbru-anxioase, și pe de altă parte, ecourile fazei expresiv-militante a expresionismului german ( Otto Dix și George Grosz) au determinat formulări de genul celor pe care le face într-una din scrisorile către Milena, din timpul când se afla la Viena, în tratament pentru tuberculoză. "În scrisorile
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
respectat dreptul la opinie. l Tot în 22, dl Andrei Cornea semnează un admirabil editorial: De ce sîntem pro-americani? Ideea, foarte corectă, este aceea că nu poate fi acceptată alternativa formulată de Chirac și reluată de Prodi, cum că, dacă iei partea SUA pe plan militar, pierzi partea Europei pe plan economic. Dl Cornea notează, pe bună dreptate, că nu toată Europa a fost contra războiului din Irak: au fost de această părere Franța, Germania și Belgia, iar de părerea opusă Marea Britanie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
în 22, dl Andrei Cornea semnează un admirabil editorial: De ce sîntem pro-americani? Ideea, foarte corectă, este aceea că nu poate fi acceptată alternativa formulată de Chirac și reluată de Prodi, cum că, dacă iei partea SUA pe plan militar, pierzi partea Europei pe plan economic. Dl Cornea notează, pe bună dreptate, că nu toată Europa a fost contra războiului din Irak: au fost de această părere Franța, Germania și Belgia, iar de părerea opusă Marea Britanie, Spania, Danemarca și chiar Italia dlui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
Pleșu et comp. sînt unde sînt și vor să rămînă unde sînt pentru salariile mari, deși n-au ce căuta acolo (asta, cam așa este!) fiindcă etc. etc. E tras de urechi și dl Mihăieș care, în România literară, a ținut partea lui Pleșu și nu pe a lui Onișoru. Domnule Antonesei, dv. citiți revista pe care o conduceți? l Dacă n-o citiți, vă recomandăm s-o faceți, fiindcă merită. Nu ne referim la Alex Nick Simian, ci la altele. De
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
care ne reprezintă peste hotare"! Îmi pare rău s-o spun: formularea dumneavoastră e prea blândă. O întâmplare adevărată mă îndreptățește să susțin acest lucru. Iată povestea: În toamna anului 1995, la o expoziție organizată în Australia (Sydney), au luat parte și câteva firme românești reunite într-un "stand național". Potrivit obiceiului s-a organizat o întâlnire protocolară ("Ziua României") la care urmau să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al țării
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
Cu domnul ambasador al țării noastre (nu-l voi numi!) s-a convenit ca oficialii australieni să fie invitați de Ambasadă, pentru a se da importanța cuvenită; restul invitațiilor au fost lansate de către cei care organizau standul românesc. Rezultatul?! Pe "partea oficială" (invitațiile lansate de Ambasadă), nu ne-a onorat cu prezența nici măcar portarul vreunei instituții! Nu s-a dat nici o explicație, însă era lesne de înțeles că misiunea diplomatică a țării noastre era practic necunoscută de către oficialitățile din Australia. Norocul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
de cunoaștere, preocuparea pentru elementele rămase în stare primară, pentru teme ca timpul, moartea, starea de ebuliție a materiei, etc. (Eugen Simion, Scriitori români de azi, I). Pentru cei care îi cunoșteau volumele anterioare, Călătorie în Uriaș este, în mare parte, o surpriză: cartea conține trei poeme lungi sau grupaje de poeme legate, nu prin aceeași temă, ci, și aici intervine prima surpriză, prin tremă, fir epic. Volumul este, pe ansamblu, o încercare în poetica postmodernă: o deplasare spre epic, alegoric
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
un concept") și, inevitabil, Eminescu ("Hotar nu mai văzui atunci/ dorinței mele de-a zbura/ cu stolu-naripat de prunci/..."). Tonul general al poemului este grav-visător, promițător de lucruri esențiale și asigurarea lui pe tot parcursul poemului se face, în mare parte, prin ritmul clasic (metri iambici, cu rimă încrucișată). Dar pe alocuri, poetul inserează zglobii interludii în ritm popular, probabil cu rol de sentință sau reflecție asupra momentului epic respectiv - care funcționează însă ca refrenul cîntat în filmele muzicale. Un exemplu
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
mai nefericit pare chiar Ion Mircea, întristat la culme de mizeria lumii, de macularea Artei, de faptul însuși de a le constata: "Optzeci la sută din poezia lui Paul Vinicius nu-mi place. E infatuată și pansexualistă ca o bună parte din literatura care se scrie astăzi și căreia, după cum vedem, autorul dorește să i se alinieze cu orice preț. Or, prețul e mare încă de pe acum, dar cu adevărat incalculabil pe termen lung. Pe fundalul confuziei, frecvent întâlnită în democrațiile
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
o pot isca. Teoriile nu sînt făcute pentru stele, ci pentru oameni, dar pentru niște oameni a căror subjugare sufletească nu cere argumente și silogisme, ci promisiunea unui miracol și făgăduința unui mister. Căci cine are misterul și miracolul de partea lui, acela va avea o putere de convingere pe care nici un argument și nici o adecvare la realitate nu o pot atinge. Și cînd acest lucru se întîmplă, teoriile chiar par a fi făcute pentru stele, pînă într-atît de neomenească le
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
filozofului latin. Căci dacă ideile lui Augustin pot fi comentate teoretic pînă la ultima nuanță și disecate analitic pînă la capătul capătului, convertirea lui va păstra în ochii noștri aparența tulburătoare a unui mister. Iar o doctrină care are de partea ei misterul și miracolul își va exercita în continuare fascinația asupra minților noastre.
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
despre dragoste, relații umane, familie și statutul femeii în lumea de azi. Între obsesivele câmpii de orez verzi ale Bangladeshului și blocurile londonezului Brick Lane (sau Banglatown) se țese povestea unui destin ce poate fi astăzi valabil oriunde. Fragmentul face parte din romanul Brick Lane, în curs de apariție la Editura Curtea Veche, colecția Byblos. Se făcuse timpul să se ocupe de cină. Curry-ul de miel era deja făcut. Îl pregătise cu o seară înainte, cu cartofi noi și roșii. Mai
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
într-o copertă de pînză, cea mai sfîntă dintre Cărți: Coranul în limba arabă. Atinse cu degetele învelitoarea. Nazneen își mută privirea la vitrina de sticlă înțesată cu animale din ceramică, bibelouri de porțelan și fructe de plastic. Fiecare în parte trebuia șters de praf. Mereu se întreba cum de ajungea praful acolo și de unde venea. Toate îi aparțineau lui Dumnezeu. Se întreba la ce avea El nevoie de tigri de lut, bibelouri și praf. Iar apoi, fiindcă se lăsase în
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește, pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar și numai o mică parte din vânzări sunt efectuate prin intermediul cardurilor" (wall-street.ro); Omul care le dă bani peșin sinistraților atunci când autoritățile împart firmelor prietene contractele pentru reconstrucția caselor" (EZ 21.07.2006). Dintre expresiile pitorești ale plății în numerar, circulă încă și formula bani
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
slabă factură intelectuală și morală; și totuși, prin vot liber exprimat, așa se întâmplă prea adesea. Și culmea, cei care și-au dat votul în chip aberant recunosc că au votat strâmb. Și apoi rutina care a cuprins în mare parte corpul profesoral: sunt prea multe locurile unde orice încercare de a readuce lucrurile pe un făgaș european sunt blocate de cei care sunt incapabili de a-și îndeplini datoria de dascăl și rămân tributari unei rutine care-i face să
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o viză pentru Statele Unite, personajul principal își dă seama că personae care lucrează în slujba aceleiași conspirații încearcă să-l racoleze
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]