5,114 matches
-
zile înaintea muceniciei, uniți cu toți în aceeași întristare, au făcut rugăciune către Domnul. Îndată, după rugăciune, au cuprins-o durer ile (nașterii). Și pe când suferea, plângându-se de greutatea firească a unei nașteri în luna a opta, unul dintre paznicii celor închiși i-a zis: Dacă acum tu suferi atât de mult, ce vei face atunci când vei fi aruncată fiarelor, pe care le-ai d isprețuit, fiindcă n-ai voit să jertfești zeilor?». Și ea a răspuns: «— Acum eu sufăr
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
împreună, "la Brădet de pildă, mai întîi pentru că are un nume frumos, apoi - esențial - este în Ardeal, între Făgăraș și Brașov, la 30 km de Brașov (deci ușor accesibil) și pentru că, în sfârșit, este întins pe dealuri. Eu aș fi paznicul casei, iar voi ați veni cât de des ați putea. Nu vă ascund că, intrând pe panta coborâtoare, eu o să fiu cel care o să am nevoie de voi, de prospețimea voastră, de noutățile pe care o să mi le aduceți, de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acea "dragoste de învăluire" care acompaniază realitatea din care faci parte. Ceea ce nu puteam să fac în cazul țăranului mexican, aici reușeam: trăiam într-o promiscuitate transfigurată, aceeași care îl făcea pe Zinoviev, exilat la München, să viseze nostalgic la paznicii ruși ― paznicii lui ― de la Liubianka. Nimeni nu venise să înalțe lumea noastră pe ecran pentru a o scoate din subînțelesul ei și a o face, pentru noi toți, vizibilă în adevărul ei. Lumea a treia? Mi se părea o realitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de învăluire" care acompaniază realitatea din care faci parte. Ceea ce nu puteam să fac în cazul țăranului mexican, aici reușeam: trăiam într-o promiscuitate transfigurată, aceeași care îl făcea pe Zinoviev, exilat la München, să viseze nostalgic la paznicii ruși ― paznicii lui ― de la Liubianka. Nimeni nu venise să înalțe lumea noastră pe ecran pentru a o scoate din subînțelesul ei și a o face, pentru noi toți, vizibilă în adevărul ei. Lumea a treia? Mi se părea o realitate exotică, planând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că tot ce-mi spune e dincolo de poză și de lecturi "existențiale". "Uite, continuă, stăm acum de vorbă de la 10 000 de kilometri și avem aerul că sîntem liberi, când de fapt sîntem ca doi pușcăriași într-o închisoare fără paznici. Ce părere ai, spune-mi ce părere ai?" Îi spun că nu pot rezolva treaba asta într-o discuție telefonică București-Tokio și îl rog să se ducă urgent la culcare pentru că mai are patru ore de somn. Inutil. Urmează tema
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin sinteză o imagine ― "lumea naturală" ― care nu-și avea corespondentul real nicăieri. Ceea ce se obținea era remarcabil și terifiant: singurătatea mea de om proiectată pe fundalul lumii animale. Dar traversarea unei galerii de tablouri și statui? Mi-am imaginat paznicii scoțîndu-i afară pe ultimii întîrziați și Închizând muzeul. Ce aș fi simțit rămânând acolo? Tablourile atârnate pe pereți ar fi evadat din convenția estetică prin care se ofereau până atunci privirii și ar fi devenit ceea ce ele erau de fapt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-au închis dugheana, și-au deschis - o evreul, unde fiul blănarului s-au făcut cinovnic, blănarul evreu și-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul ș-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi Vodă era cu mînile legate, temîndu-se vecinic de plângeri la Poartă și de răsturnare. Să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împle un element străin - evreii. Unde bacalul boierit ș-au închis dugheana și-au deschis - o evreul, unde fiul blanarului s-au făcut cinovnic, blanarul evreu ș-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul și-au deschis ciubotărie. Pe când în statele vecine domnea un binefăcător absolutism, care deprindea popoarele la o muncă regulată, la noi vodă era cu mînele legate, temîndu-se vecinic de plângeri la Poartă și de răsturnare. Să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale schilozilor Și care la final vor fi liberi de viermi Mocirla este supa mea prezidențială de donație Mocirla este regele meu descărnat în chinurile sufocării Toate durerile mă iau în primire ca un om de schimb în echipa de paznici Eu sunt cel care dă alarma paznicilor Mă înțeapă toate peste tot Moartea nu-i decât un tip de mașină mini Și eu sunt cel mai mare schilod în mișcare care există Toate au loc Locul meu cel care se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fi liberi de viermi Mocirla este supa mea prezidențială de donație Mocirla este regele meu descărnat în chinurile sufocării Toate durerile mă iau în primire ca un om de schimb în echipa de paznici Eu sunt cel care dă alarma paznicilor Mă înțeapă toate peste tot Moartea nu-i decât un tip de mașină mini Și eu sunt cel mai mare schilod în mișcare care există Toate au loc Locul meu cel care se tânguie Și de aceea am supraviețuit Că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
statului, care poate fi din ce în ce mai puțin despărțită de înțelegerea relațiilor stat-societate corespunzătoare. Astăzi se poate emite ipoteza că statele hegemonice sînt, din punct de vedere structural, mai puțin capabile să administreze un sistem monetar internațional decît statele liberale de tip "paznic de noapte". Însă, așa cum s-a întîmplat și cu alte încercări de aplicare a realismului, viziunea de bază asupra lumii a teoriei stabilității hegemonice se întoarce înapoi în secolul al XIX-lea, cînd contractele sociale erau mai puțin solicitante, iar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atacă implicit definițiile circulare ale primelor două clauze. În concepția lui Waltz, anarhia presupune imposibilitatea diferențierii funcționale. Teoria stabilității hegemonice este construită pe ideea că statul hegemonic, într-un mod nu foarte diferit de guvernele interne din epoca statului liberal "paznic de noapte" este diferențiat din punct de vedere funcțional de alți actori și garantează ordinea economiei politice globale liberale. În consecință, prima clauză, așa-numita structură profundă a anarhiei, apare din ce în ce mai mult ca un înveliș fără conținut. Ea nu exclude
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fel ca cultura, statusul este un termen care chiar printre sociologi are mai mult decât un înțeles. Oamenii adesea vorbesc despre profesiuni cu status înalt astfel ca doctor, avocat sau funcționar guvernamental și profesiuni cu status scăzut ca cizmar sau paznic. Aceștia de asemenea vorbesc despre unele simboluri de status mașini străine scumpe, îmbrăcăminte de lux, vile etc. pe care oamenii le cumpără ca să arate cât sunt de înstăriți. Folosit în acest fel, statusul echivalează cu prestigiul și implică judecăți care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
importanță. Putem cita drept exemplu cuvintele lui Lamprias: „dacă este adevărat că spiritele desprinse de corp sau cele care n-au avut niciodată un raport cu starea... corporală nu sunt altceva, după cum afirmi citându-l pe divinul Hesiod, decât daimonii «paznici preasfinți ai muritorilor de pe acest pământ»...”1. Mai mult, am văzut cât de mult ține Plutarh la ideea de ființă mixtă a daimonilor, de amestec al divinului cu ceea ce e muritor, corespondența daimoni - lună - suflete, extrem de clară În De facie
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
atunci divinitatea a intervenit pentru a-i găsi locul și a o organiza conform legilor proporției și celor ale măsurii; ceva mai târziu, stabilind În fiecare dintre aceste mase un principiu rațional, care a jucat rolul de guvernator și de paznic, a făurit tot atâtea lumi câte specii de corpuri primitive existau. Toate câte s-au spus fie deci, pentru a fi pe placul lui Ammonios, un omagiu adus lui Platon 1. În ceea ce mă privește, (F) măabțin să consider ca
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la subiectele abordate cu prilejul Întrunirii noastre. (E) Dacă este adevărat că spiritele desprinse de corp sau cele care n-au avut niciodată un raport cu starea corporală nu sunt altceva, după cum afirmi citându-l pe divinul Hesiod, decât daimonii «paznici preasfinți ai muritorilor de pe acest pământ»...1, de ce lipsi-vom noi oare spiritele legate de corpuri de acea facultate prin care demonii sunt În stare să prevadă și să dezvăluie viitorul? Nu e de crezare că sufletele, după ce părăsesc trupurile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
folosit prilejul ca în adunările de la Căminul cultural să explice prevederile legilor, dând în același timp îndrumări corespunzătoare. PAZA SĂTEASCĂ Organizarea pazei sătești în secolul trecut cădea în sarcina vornicului și se impunea fiecărui cetățean prestarea ei prin rotație. Acești paznici se numeau „străjeri” și patrulau zi și noapte prin sat, având anumite locuri de popas. Astfel de locuri erau în fața școlii sau pe anumite locuri înalte de unde se putea realiza o supraveghere cât mai bună a satului. După un timp
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și a avutului lor. La început paza se executa numai în satul de reședință al comunei, obiectivele principale fiind sediul primăriei, biserica și școala. În celelalte sate ale comunei, abia mai târziu s-a înființat paza cu străjeri sau vătășei. Paznicul de centru se mai numea „odagiu” (cum au fost la noi: Chiriac, Coman și Vasile Anton), care era ales dintre cei care se distinseseră în armată (cum au fost și veteranii de război: Ștefan Arhire și Neculai Antohi). Mai târziu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de centru se mai numea „odagiu” (cum au fost la noi: Chiriac, Coman și Vasile Anton), care era ales dintre cei care se distinseseră în armată (cum au fost și veteranii de război: Ștefan Arhire și Neculai Antohi). Mai târziu, paznicii de centru s-au numit și „gorniști”, fiindcă orice anunț de la primărie îl făceau sunând goarna pe ulițe, mai ales în mijlocul satului sau „guarzi”, îngrijind, în același timp de taurii comunei și de serviciul telefonic. Orice vită prinsă de paznici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
paznicii de centru s-au numit și „gorniști”, fiindcă orice anunț de la primărie îl făceau sunând goarna pe ulițe, mai ales în mijlocul satului sau „guarzi”, îngrijind, în același timp de taurii comunei și de serviciul telefonic. Orice vită prinsă de paznici, de proprietarul recoltei sau de oamenii lui, era dusă la oborul de gloabă comunal. Printre cei care s-au achitat de această îndatorire au fost Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dâmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren, treaba iese prost. Lucrarea nu trece de săparea fundațiilor. Deținuții racolați cu sutele pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: „Beți-vă pișatul.” Șantierul e oprit și Princepele se cufundă în alte lecturi. La G. Călinescu, în Bietul Ioanide personajele cititoare abundă. Aici întâlnim atitudini diferite față de lectură, foarte semnificative. Ioanide însuși
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ale existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul din Căiuți”, „Portret”, „Cucernicie”, „Grigorescu”, „Fantoma”, „Pace”, „Slănic”, „A fost”, „Ștefan Vodă”, „Suceava”, „Bucovinei” etc. dar și sonetele: „Și plopii”, „Paznicul sihastrului”, „Spre tine - aleargă”, „Domnița Rucsandra” etc. Cât privește poezia Portret publicată în Propag anda... la 11 ianuarie 1909 ea are povestea ei: ...” Cu ani în u rmă vorbisem cu bătrânul poet George Tutoveanu despre ea. Frumo asa doamnă (Natalia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de înțelegere a autorilor. Să ne gândim numai la opera lui Jules Verne. Semnele Morse, adică telegraful, cu o comunicare cifrată dar la distanțe mari și foarte mari. Și pe vremea lui Ștefan al nostru erau semnele transmise de plăieși, paznici la focurile mari și mici, cu cornuri și buciume și cai de șleah... Dar, telegraful "a făcut" războaie ! Telefonul: Mare invenție (comparabilă cu praful de pușcă). S-a impus mai greu din cauza costurilor mari ale liniilor și centralelor dar comunicarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
frumoase, că-și aplică expresii neonorante... Niște tractoriști nu pun mâna pe utilajele la care le-au ascuns ceva șurubăraie ca să aibă motiv. După o iarnă de trântor cum să-și murdărească mânușițele ? Ce, nu cântă acuși cucul ? Am și paznici: cum i-am controlat, cum au dat bir cu fugiții să nu le aflu toate furturile ... Spuneți că și-a băgat Aghiuță coada ? Mai degrabă e altceva. Zbaterea de primăvară, de spirit haiducesc și de alergătură spre tăpșanul unde se
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
văzut bețivi pe stradă, n-am auzit expresii huliganice. Agricultura înseamnă în primul rând zootehnie. Ca și în Ducatul Lichtenstein, vaca este monument național ! Grupurile de vaci cu tălăngi pasc sectoare din fânețe marcate doar cu o sfoară, nu au paznici. Acolo unde sunt mai multe (7-15) sunt și rezervoare de 15 20 t pentru urină, sunt și platforme și mai ales baloți rotunzi (cca 500 kg fân) înfășurați în folie de plastic. Strada sau șoseaua pe unde au trecut dimineața
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]