34,654 matches
-
adunați la camera 4-spital, din iunie până în august 1951. Pe la sfârșitul perioadei, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament să întărească legăturile dintre ei, ca să continue activitatea sub conducerea lui și în alte penitenciare. Au plecat la Gherla pe la sfârșitul lunii august 19512. Aici se pare că a fost scos în ateliere, pentru că amintește doar că a obținut informații de la câțiva deținuți până în decembrie 1951, cât timp Țurcanu era acolo. După plecarea acestuia la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a termina cu viața. Anchetator: Dar dece nu ai așteptat să se termine anchetarea ta și apoi să faci acest lucru? C.J.: Din declarațiile ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de „om cinstit”, căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări 1. Juberian a fost implicat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de „om cinstit”, căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări 1. Juberian a fost implicat, în cele din urmă, în procesul înscenat deținuților și condamnat la moarte. A fost executat la Jilava pe 17 decembrie 1954. Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian)1tc " Kerop Keropeian
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a fost anchetat până în luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunile lor, însă a refuzat să semneze recunoașterea declarațiilor, realizând că se urmărește compromiterea vârfurilor. A fost schingiuit, iar în urma bătăilor la tălpi i s-a cangrenat talpa stângă. Procesul său a avut loc într-una din celulele încăpătoare din penitenciarul Suceava, Lucinescu fiind considerat șeful unui lot de 47 de oameni. Înainte de proces, târziu, în toamna lui 1948, Alexandru Bogdanovici, care încerca să inițieze o mișcare de „reeducare”, l-a chemat pe Lucinescu la o discuție privată și i-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Nagy) și din care mai făceau parte Drohobeczky Antal Atilla, Dezméri Zsombor și Hájek Zoltan, ultimii trei trecând și ei prin acțiunea de la Pitești și Gherla. A fost ținut trei luni la Securitatea din Cluj, apoi, din februarie 1950, la penitenciarul din localitate, unde a stat cu lotul de la Drept: Silviu Suciu, Inocențiu Glodeanu, Ioan Săbăciag, Vasile Mira, care avea să treacă și el pe la Pitești. Procesul lotului său s-a judecat prin noiembrie 1950, Nagy fiind condamnat la 3 ani
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lucreze pentru ei și să ofere informații despre legionarii pe care îi știa în schimbul eliberării sub forma unei evadări. Pătrășcanu a primit și a fost ținut câteva zile într-o cameră, până pe 1 aprilie, când a fost dus înapoi în penitenciar și repartizat la camera 2-corecție, unde erau numai vârfuri: Ion Gheorghiu, Balanișcu, Lungu, Jianu, Străchinaru, Emil Constantinescu, Păvăloaie, Bogdanovici, Roșca, Pușcașu, Steier, Fuchs, Gherman. Pe 6 aprilie a fost dus iar la Securitatea Pitești, de unde a încercat să afle și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aprilie, spune el, pentru că Leonida cedase torturilor. A profitat de faptul că era la Cluj pentru a se declara „membru periferic” al organizației, astfel că a primit o condamnare de doar 3 ani. A executat 4 ani totuși, trecând prin penitenciarele Timișoara, Văcărești, Jilava, Pitești, Gherla și Canal. A fost încarcerat în două celule de carantină înainte de a cunoaște torturile, stând cu cei din lotul său alături de ceilalți timișoreni (Emil Sebeșan, Ion Soare, Ion Angelescu). Într-una din aceste camere au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în camera 104, pe care a condus-o alături de Bogos. A discutat cu acesta, spunându-i ce directive are de la Țurcanu, și au căzut de acord să continue acțiunea la camera 104, urmând a fi foarte atenți la situația din penitenciar înainte de a extinde bătăile. Aceleași discuții le-a avut în timpul ieșirilor la baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătăile. Aceleași discuții le-a avut în timpul ieșirilor la baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a organizat pozițiile în penitenciar. Pe 1 august 1950 a fost pus de planton la etajul III, cu ajutorul lui Matei, care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la 4 ani de închisoare. Aristotel Popescu pretinde că încă din timpul cercetărilor din 1948 unii anchetatori le spuneau că studenții vor face „reeducare”, ba chiar unii avocați îi amenințau că, în ciuda pedepselor mari, se vor confrunta cu „reeducarea” în penitenciare 1. După o perioadă petrecută în Jilava, a ajuns la Pitești la începutul lui 1949, unde a fost contactat rapid de grupul lui Țurcanu, care încerca să pornească acțiunea cu cei din camera 1-corecție, unde era închis și Aristotel Popescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să pornească acțiunea cu cei din camera 1-corecție, unde era închis și Aristotel Popescu. În perioada aprilie-mai 1949, Țurcanu, Gebac, Onișor, Negură și Istrate, închiși la camera 11, le-au pus problema „reeducării” la scurtă vreme după sosirea lor în penitenciar. Popescu spune că Pătrășcanu s-a dus la suceveni și au discutat despre acțiunea lui Bogdanovici, după care le-ar fi spus colegilor de cameră (Gheorghe Soroiu, Ion Ghițulescu, Tiberiu Beșchea, Valeriu Popa, Aurel Tacu) să evite contactele cu aceștia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 107, a făcut parte din conducerea acesteia alături de Gheorghe Blejan, Petre Sârbu, Mircea Anteu, Ion Stancu și Marin Aldea. A fost prins în morișca sistemului la Gherla, acționând, într-un fel sau altul, pe tot parcursul șederii sale în penitenciar, deși nu s-a făcut remarcat prin nimic deosebit. A fost o victimă ca oricare alta, ajunsă în poziția de agresor probabil din cauza unei rezistențe mai slabe. Spre sfârșitul lui decembrie 1951 a fost dus la camera plantoanelor de la etajul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1949, a cunoscut acțiunea violentă la Pitești (1949-1950) și Canal (1950-1951). A făcut parte din lotul condus de Petru Cojocaru, anchetat în vara și toamna lui 1949. Condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, a trecut prin arestul Securității Timișoara, penitenciarele Timișoara și Pitești, coloniile Cernavodă și Valea Neagră. După o perioadă la una din camerele de carantină, Răitaru a fost dus în camera 4-spital, unde a trecut prin torturile conduse de Țurcanu. În primăvara lui 1950 a fost mutat la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la Canal, unde a scăpat de bătăile din brigada lui Bogdănescu, deși s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1928 în Iași, Romanescu locuia în Oradea și se pare că era student la Facultatea de Drept din Cluj. A fost arestat prin toamna lui 1948 și condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț. A trecut prin penitenciarele din Oradea (ianuarie - mai/iunie 1949), Cluj (mai/iunie - octombrie 1949), Jilava (octombrie 1949), Pitești (5 noiembrie 1949 - iunie 1950) și Gherla (iunie 1950 - 18 iunie 1951). A stat într-o cameră de carantină cu Cornel Pop, Dan Dumitrescu, Dan
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
După plecarea lui Matei (octombrie 1950), a fost numit la conducerea colectivului care se ocupa cu strângerea informațiilor, format la acea dată din Octav Grama, Constantin Stoica și Constantin Ionescu, pe care i-a îndrumat până când a părăsit și el penitenciarul, la 4 mai 1951. Implicarea sa în torturi a fost minimală, singura mărturie fiind cea din ancheta lui Mihai Livinschi, care pretinde că au bătut împreună un deținut la camera 88, până când acesta și-a făcut necesitățile pe el; Șerbănescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
agresorilor, dovadă fiind faptul că s-a angajat destul de greu. Amintește însă că, în august 1951, a primit vizita lui Vasile Pușcașu, eliberat și el, care l-a întrebat dacă a luat legătura cu Biroul Inspecții din Direcția Generală a Penitenciarelor, întrucât el deține informații importante pe care ar dori să le predea. Șerbănescu pretinde că a avut o încercare nereușită de a lua legătura cu șeful Biroului Inspecții din DGP în toamna lui 1951, fiindcă asta era înțelegerea lui cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cerbu, Stoian, Gheorghe Popovici și Pușcașu că și ei vor fi eliberați mai devreme dacă sunt sinceri în acțiune, recunoscând implicit că organele statului erau implicate în bătăi. Mai mult, a afirmat că metodele violente erau cunoscute atât de conducerea penitenciarului Gherla, cât și de Biroul de Inspecții, care avea aprobarea de la București. A fost executat la Jilava în 1954, în urma procesului deținuților. Constantin Tejatc "Constantin Teja" A fost arestat pe 26 septembrie 1949 în comuna Săcălaz, Timiș, unde se afla
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
instruit încă din Suceava asupra acțiunilor pe care trebuia să le întreprindă. În cele din urmă, a reușit să îl convingă pe director să îi faciliteze contactul cu reprezentanți ai Securității și, în scurt timp, și-a făcut apariția în penitenciar și colonelul Nemeș, cel care l-a impulsionat să pună planul în aplicare. Imediat după întrevederea cu Nemeș, în Pitești și-a făcut apariția și ofițerul politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
-se la Pitești, spune că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru 1, oferind chiar și datele la care s-a întâlnit cu reprezentanții organelor de stat. Dacă acordăm credit declarațiilor din anchetă, Țurcanu îl indică pe Dumitrescu drept omul care îi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu cei din secțiile muncă silnică și temniță grea care trebuie torturați, dar și să tortureze. Ordinul de a bate l-ar fi primit în a doua jumătate a lui noiembrie 1949 și a „rămas valabil până la plecarea mea din penitenciarul Pitești, adică până în august 1951”2. Popa „Țanu” întărește afirmațiile lui Țurcanu, chiar dacă la momentul anchetei cei doi erau în relații foarte proaste, și afirmă că acesta s-a bucurat de sprijinul total al directorului Dumitrescu. Totuși, e important de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mult, Țurcanu menționează că Marina asista aproape mereu la ordinele pe care i le dădea Dumitrescu, iar uneori intra în detalii despre cum să le aplice, cel puțin în perioada noiembrie 1949 - aprilie 1950, cât timp s-a aflat în penitenciar. Colonelul Nemeș ar fi asistat și el la unele ordine ale lui Dumitrescu și a lucrat direct cu Țurcanu atunci când i-a cerut doi deținuți pentru „muncă de informare”3 și i-a ordonat să organizeze camera 4-spital în vederea instituirii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
kilograme, dar și foarte bine informat asupra stării de spirit a celorlalți. A participat direct la torturarea a sute de deținuți în Pitești, conducând „comitetele” de agresiune în majoritatea camerelor, dat fiind că se bucura de libertate de mișcare în penitenciar. În luna ianuarie 1950, Țurcanu l-a întrebat pe Pătrășcanu dacă crede că vor termina de schingiuit loturile până în mai-iunie, când știa că urmează să se plece pe șantiere. Se pare că Țurcanu nu se aștepta ca deținuții să aibă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]