4,234 matches
-
și studiau Cabbala. La Începutul activității sale reformatoare - pe vremea când scria lucrarea Das Jesus Christus eyn geboren Jüd War (Isus Cristos a fost evreu prin naștere, 1523) -, Martin Luther spera În convertirea În masă a evreilor și credea că persecuțiile Împotriva lor Îi Îndepărtează de creștinism. Calvin era considerat „iudaizant”, iar reformații calvini - fiind și ei persecutați și prigoniți de catolici - Îi priveau pe evrei cu empatie. În aceste condiții, sumar sugerate, nu este de mirare faptul că, În 1710
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pare că, ulterior, cruciații ar fi folosit expresia-acronim Hep pentru a se răzbuna pe evreii din Europa. O expresie care ar fi supraviețuit până În secolul al XIX-lea. „Puțin probabilă În sine - susține Léon Poliakov -, această interpretare demonstrează că amintirea persecuțiilor din vara anului 1096 nu dispăruse În Germania” (455, III, p. 299). 228. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric, Editura Minerva, București, 1979. 229. „Legende și superstiții despre țigani”, culese de Teodor Bălășel, În Șezătoarea, vol. I, nr. 7-8, 1892, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le cereau o atentă supraveghere. Șeful brigăzii speciale de siguranță, într-o notă către prefect spune despre conferința sionistă din 21 aprilie 1926 la care a fost dr.Obavanger Emanoil trimis de la Londra, pentru propagandă sionistă, descrie poporul evreu și persecuțiile pe care le îndură și de aici necesitatea să-și facă o patrie. Într-o notă din 30 aprilie 1928, se spune despre conferința din 29 aprilie 1928 cu tema Statul evreu, la care a vorbit un propagandist sionist din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și agenți sovietici, vinovați de pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei în vara anului 1940. Într-o stare de spirit profund antievreiască, soldații români, care au eliberat aceste provincii în vara anului 1941, au săvârșit acte de răzbunare, acte abuzive, persecuții, crime asupra evreilor. În acest sens, maiorul Gheorghe Ionescu nota în jurnal impresiile avute la intrarea în Cernăuți, în iulie 1941. Nimic nu era mai ușor și mai eroic decât să omori sau să arăți jidani. Era destul să strigi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
remarcase „agitația” din cadrul acestei instituții publice locale care „...nu a luat proporții” subliniind că „...nemulțumirile persistă”, din care cauză (potrivit informațiilor pe care le avusese la Îndemână) „...mulți alții ar fi plecat din PNP” cel mai probabil de frica persecuțiilor nemiloșilor bolșevici care, vrând probabil să-și compenseze neștiința de carte cu o cruzime greu de imaginat Începuseră să taie și să spânzure Într-o țară cu o populație timorată de prezența celor peste 600 de mii de soldați ruși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi". "Căci întristările noastre ușoare de-o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă. (Romani 8,18: 2 Corinteni 4,17). Prin încercări și persecuție, slava - caracterul - lui Dumnezeu este descoperită în cei aleși ai Săi. Un cuvânt de apreciere, deosebit, am pentru părinții soției mele, Ion și Ioana Tudorache din Gherghița, județul Prahova. Exemplu de credincioșie și hărnicie. Au oferit o educație foarte bună
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
din loc în loc, precum țiganii cu ale lor corturi. Aceasta era politica de stat generală, ca oamenii să nu prindă rădăcini, să nu aibă prieteni și legături prietenești de durată, ca să nu uneltească împotriva orânduirii comuniste... Era vremea apocaliptică a persecuțiilor și a exterminării elitelor țării, pentru ca astfel masele rămase fără conducătorii politici și spirituali să urmeze și să se supună noii orânduiri sub oblăduirea Moscovei. Izolați în acele locuri munceam cu îndârjire în profesia aleasă și nu prea știam ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
seam)n) cu recit)rile colective pe care le auzi când treci pe lang) școlile arabe. Ben-David cunoaște o sumedenie de lucruri despre viața evreilor din ț)rile arabe. Adesea susține c) și ei sunt refugiați care au fugit de persecuții și ale c)ror propriet)ți au fost confiscate. Opinia public) internațional) se concentreaz) numai asupra refugiaților palestinieni, În timp ce acestor evrei din Orient - aproape un milion de oameni - nu li se d) nici o atenție. Inevitabil, Începem s) discut)m politic
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
lag)rele de concentrare din Rusia, manifest pe care Sartre a refuzat s)-l semneze. A declarat c), semnându-l, ar justifica sau ar Înt)ri imperialismul american. În interviul s)u vorbește despre faptul c) suferință, „moștenire a permanențelor persecuții”, le-a conferit evreilor o valoare deosebit), neprețuit). Ins), tocmai pentru c) au fost persecutați atât de Îngrozitor, „statul Israel trebuie s) constituie un exemplu; trebuie s) cerem mai mult de la acest stat decât de la altele’”. Și acum, In ce
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și lipsa de sensibilitate și confuzia se reinstalează ca Înainte. De aceea mă consider norocos să lucrez În teatru, căci am ocazia să-mi amintesc, cu ajutorul ideilor celor care au Înțeles ceva, cum ar fi grecii antici, că fanatismul, teama, persecuția, ura devin imposibile atunci când oamenii descoperă libertatea În conștiința individuală. Uneori, muncind intens Împreună cu actorii pe materiale care ne inspiră să căutăm ce e mai bun În noi, avem impresia că suntem pătrunși de legile obiective ale armoniei și echilibrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de fapt trei familii - au fugit din Rusia În Europa Occidentală prin Crimeea și Grecia. S-au făcut demersuri pentru ca fratele meu și cu mine să ne ducem la Cambridge cu o bursă acordată mai mult ca o compensație pentru persecuțiile politice decât În semn de recunoaștere a unor merite intelectuale. Restul familiei mele urma să stea un timp la Londra. Cheltuielile de trai urmau să fie acoperite de o mână de bijuterii, pe care Natașa, o bătrână cameristă prevăzătoare, le
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de vedere (ambele Îl iritau pe Nesbit, dintr-un motiv oarecare, În egală măsură): primul, prin prisma evoluției poliției (o forță ciudat de impersonală și detașată, funcționând uneori Într-un fel de vid, uneori neputincioasă, iar alteori depășind Guvernul În persecuții brutale); și al doilea, prin prisma dezvoltării unei minunate culturi. Sub țari (aș fi putut continua), În ciuda stupidității și ferocității fundamentale ce caracteriza regimul, un rus iubitor de libertate avea incomparabil mai multe mijloace de a se exprima și risca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
-o din plin. Că am plătit îndelung, din greu pentru ea. Nu puteam bănui atunci că pentru extraordinarul, miraculosul 22 decembrie 1989 va trebui să plătesc și în continuare, cu alți ani grei, insuportabili. Să plătesc îndurând alte nedreptăți, alte persecuții, alte încercări (și mai agresive) de marginalizare literară. Dacă trebuie, voi plăti, n-am încotro. Probabil că am „furat” și mi-am însușit prea mult din fericirea generală provocată de Revoluție. Am „furat”, vorba unui mare scriitor, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
7 din Constituție 1. Situația evreilor din România În a doua jumătate a secolului XIX . „Chestiunea evreiască”. În a doua jumătate a secolului XIX, societatea românească s-a confruntat cu așa numita „chestiune evreiască”. Înlăturarea monopolului otoman asupra comerțului românesc, persecuțiile și măsurile restrictive adoptate În Imperiul habsburgic sau Rusia țaristă Împotriva evreilor au fost doar câteva din cauzele determinante ale unei imigrări masive a acestora În Principate, cu deosebire În Moldova, În prima jumătate a secolului XIX. Conform datelor statistice
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sprijinite financiar de evrei: La Patrie, Le Siecle, Le Temps, precum și publicațiile israelite: Archives israelites, L’Univers israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
după bunul plac al Alianței Israelite, În treacăt fiind spus că acesta ceruse sprijinul Împăratului Napoleon al III-lea, care nemulțumit de politica lui Carol, de apropiere de Prusia În dauna Franței, i-a adresat regelui o scrisoare, reproșându-i „persecuțiile” la care erau supuși evreii din Moldova. Presiunile constante la care a fost supus regele l-au făcut să renunțe la guvernul Brătianu, fapt care a demonstrat capacitatea de persuasiune a cercurilor evreiești. Alarmat de proporțiile pe care le căpătase
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de situația evreilor, trimițând În România pe deputatul Moses Montefiori (unul din cei mai cunoscuți susținători ai cauzei evreiești din Marea Britanie). În timpul discuțiilor (august 1867), regele i-a prezentat starea evreilor din Moldova, spunându-i că „niciodată nu va tolera persecuții religioase”. În același timp, Moses Montefiori s-a Întâlnit și cu alte personalități politice, propunând chiar ameliorarea situației financiare a guvernului român, prin facilitarea unui Împrumut la băncile londoneze, În schimbul promisiunii acordării de drepturi politice evreilor. Propunerea a fost criticată
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a determinat pe Brătianu (care era convins că problema evreiască fusese transformată Într-o „armă de partid”, fusese transformată dintr-o problemă economică În una religioasă), să ceară propunătorilor amendamentului să retragă din text tot ceea ce putea fi interpretat ca persecuție religioasă, problema urmând a fi rezolvată prin alte mijloace (proiectul, care suferise o serie de modificări a fost votat la 11 mai 1868). Situația din țară l-a făcut pe prințul Carol Anton să-i scrie fiului său, la 9
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mai determinat o dată intervenția americanilor În 1872”, de imposibilitatea Statelor Unite de a tăcea față de o nedreptate internațională”. Presa ungurească, vieneză, dar mai ales cea berlineză jubila, În timp ce În țară indignarea aatins cote maxime, fiindcă, pe de o parte nu existau persecuții Împotriva evreilor, iar pe de altă parte era vorba de amestecul unui stat străin În treburile interne, lucru care era mai mult decât jignitor. Prin intermediul ziarului „Epoca”, devenit Între timp ziar carpist, a fost declanșată o campanie Împotriva americanilor, punându
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
canal și alte materiale nu s-au obișnuit cu crini, crizanteme și trandafiri, în fine, au plecat cu tot cu boarfe, cu cai și cu porci. Au plecat pașnic, în vreo două zile s-au cărăbănit cu toții. Acum însă, au reclamat discriminarea, persecuția și așa mai departe. În calitate de rromi au căpătat o înaltă conștiință civică și și-au trimis copiii și nepoții în occident, să-și caute dreptate. M-am întâlnit cu o grupă din foștii locuitori de atunci ai cartierului și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
decât să mă indigneze împotriva sistemului de a-și apăra interesele (nu drepturile, pe care nu le avea) cu sprijinul germanilor. Nici acest nou refuz nu l-a liniștit, ci a trimis o scrisoare lui Horia Sima, plângându-se de „persecuțiile” mele, așa încât acesta m-a chemat la Președinție și m-a întrebat: „Ce ai cu Tzigara-Samurcaș?”. Am zâmbit și i-am răspus: „Eu n-am nimic cu el, dar nu e vina mea dacă are 69 de ani și trebuia
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu ploaia aceea de înjurături triviale ce se abate asupra bieților oameni chemați să-și facă datoria pentru țară (înjurăturile și bătaia ținând loc, în concepția cazonă, de mâncare bună și de îmbrăcăminte cuviincioasă), credeam că se va încheia capitolul persecuțiilor fără motiv. Dar, la sfârșitul lui Ianuarie 1944, am aflat că Ministrul Petrovici își adusese din nou aminte de mine și nu voia să scape prilejul de a mă lovi. Vechiul dușman al Muzeului, grecoteiul Tzigara Samurcaș, crezând că a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Calabria, pe care îl cunoștea și îl stima. După aproape treizeci de ani, don Calabria i-a întors ajutorul primind-o și protejând-o pe fiica colonelului, profesoara Mafalda Pavia, care ascunsă sub numele de sora Beatrice, a fost sustrasă persecuției rasiale a guvernului fascist. Știi că m-ai costat mult! - spunea don Calabria fratelui Gigio. - Vai ție dacă nu corespunzi». În acest timp, don Calabria a exercitat un alt apostolat valid. Mulți clerici și preoți, mobilizați în armată, mergeau la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
comentat: «È sconcertante! (E tulburător!)». Și, în realitate, Apostolica vivendi forma este capodopera sa. În final, redactarea materială a ieșit de sub condeiul monseniorului Venanzio Bini, un preot diecezan din Mantova care se refugiase în Operă pentru a se îndepărta de persecuțiile fasciste. Nu era o ostentație de erudiție sau de cultură teologică, biblică sau patristică, ci o mare pasiune și frământare pentru Biserică și preoți. Titlul și substanța cărții se rechemau la gândirea atâtor sfinți ai Contrareformei. Don Calabria era profund
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Suferințele fizice și morale i-au marcat profund toate etapele vieții. Aceste suferințe erau intensificate de sensibilitatea sa sufletească originală care îl zvârlea imediat în fibrilație, la vestea oricărei nenorociri și calamități care ar fi lovit aproapele: războaie, lupte politice, persecuții religioase sau rasiale, decadența moravurilor, dezastre ecologice etc. Spunea deseori: «Sunt o plantă senzitivă», adică un suflet prea sensibil, făcut să sufere. Își lua asupra sa suferințele proprii și pe ale altora, până la a se lăsa strivit sub greutatea lor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]