3,039 matches
-
Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, cu sediul în Gyula; VII. Unități dependente direct de Patriarhia Română: Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației. B. În afara granițelor României: I. Mitropolia Basarabiei, autonomă și de stil vechi și Exarhat al Plaiurilor, cuprinzând: 31. Arhiepiscopia Chișinăului, cu sediul în municipiul Chișinău; 32. Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), cu sediul în orașul Bălți; 33. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în orașul Cantemir; 34. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
culme pe vârful Hiclean - 1.024m (bornele 484, 485, 489), coboară pe culmea Corbului la borna 2, la pârâul Pescoasa Mare (borna 3), urcă pe culmea Pescoaselor și coboară la pârâul Pescoasa Mică (bornele 28, 38, 39), urcă la vârful Plaiul Borții (1.082 m) (bornele 43, 42). Limita continuă spre nord-vest pe interfluviul dintre bazinul Mureșului și bazinul Iodului, vârful Listeș - 1.062 m, și pe plaiul Iodului până în valea Iodului (bornele 122, 99, 105). Din acest punct limita urcă
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
și coboară la pârâul Pescoasa Mică (bornele 28, 38, 39), urcă la vârful Plaiul Borții (1.082 m) (bornele 43, 42). Limita continuă spre nord-vest pe interfluviul dintre bazinul Mureșului și bazinul Iodului, vârful Listeș - 1.062 m, și pe plaiul Iodului până în valea Iodului (bornele 122, 99, 105). Din acest punct limita urcă pe valea Iodului, urmează o culme secundară pe interfluviul stâng Lespedea (bornele 233, 241) și coboară până la pădurea mare (borna 237), de aici la pârâul Costeasa (borna
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Borzia, la confluența cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe Zăpodia Pleșilor (borna 46) și, după primul afluent, cotește la vest și, urcând pe o culme secundară, ajunge în culmea Făgețel - culmea dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65). Limita vestică pornește de pe culmea dintre valea Mureșului și valea Borzia, coboară pe creasta secundară până la limita pădurii (borna 68) și urmărește limita fondului forestier și un pârâiaș până la râul Mureș (bornele 69, 53, 54
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Definițiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. ... (2) Plantațiile de viță-de-vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor și centrelor viticole sunt considerate vii răzlețe. ... (3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor și centrelor viticole
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190960_a_192289]
-
Guvernului nr. 34/2000 , precum și orice alte dispoziții contrare. ... Anexă DEFINIȚII ale arealului viticol și ale grupelor de soiuri 1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viței-de-vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole și plaiurile viticole. 2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condițiile sale climatice determinate pentru potențialul calitativ al strugurilor și vinurilor. 3. Regiunea viticolă cuprinde un
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190960_a_192289]
-
sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafață mai mică decât podgoria. 6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de viță-de-vie situate pe aceeași formă de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultură și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafață cultivată cu viță-de-vie
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190960_a_192289]
-
viticol cuprinde o suprafață mai mică decât podgoria. 6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de viță-de-vie situate pe aceeași formă de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultură și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafață cultivată cu viță-de-vie, determinând obținerea unor produse cu însușiri de calitate specifice. 7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condițiile de mediu și își pun în valoare, în cel mai înalt
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190960_a_192289]
-
doar carnea de oaie și capră și carnea de vită. 2.2. Alte ingrediente: a) Sare ... b) Zaharuri ... c) Condimente naturale sau extracte sub formă de uleiuri esențiale, oleorezine, etc. ... d) Culturi starter ... e) Proteina vegetală ... f) La fabricarea Cârnaților plai, a ghiudemului și a babicului nu se va utiliza proteina vegetală. 2.3. Materiale: Membrane naturale, materiale de legare și ambalare. g.3. Specialități 2.1. Materii prime: Carne porc, carne vită, carne oaie și capră și carne provenită de la
NORME din 16 august 2006 (*actualizate*) cu privire la comercializarea produselor din carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184039_a_185368]
-
doar carnea de oaie și capră și carnea de vită. 2.2. Alte ingrediente: a) Sare ... b) Zaharuri ... c) Condimente naturale sau extracte sub formă de uleiuri esențiale, oleorezine, etc. ... d) Culturi starter ... e) Proteina vegetală ... f) La fabricarea Cârnaților plai, a ghiudemului și a babicului nu se va utiliza proteina vegetală. 2.3. Materiale: Membrane naturale, materiale de legare și ambalare. g.3. Specialități 2.1. Materii prime: Carne porc, carne vită, carne oaie și capră și carne provenită de la
NORME din 17 octombrie 2006 (*actualizate*) cu privire la comercializarea produselor din carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184077_a_185406]
-
doar carnea de oaie și capră și carnea de vită. 2.2. Alte ingrediente: a) Sare ... b) Zaharuri ... c) Condimente naturale sau extracte sub formă de uleiuri esențiale, oleorezine, etc. ... d) Culturi starter ... e) Proteina vegetală ... f) La fabricarea Cârnaților plai, a ghiudemului și a babicului nu se va utiliza proteina vegetală. 2.3. Materiale: Membrane naturale, materiale de legare și ambalare. g.3. Specialități 2.1. Materii prime: Carne porc, carne vită, carne oaie și capră și carne provenită de la
NORME din 31 august 2006 (*actualizate*) cu privire la comercializarea produselor din carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184079_a_185408]
-
doar carnea de oaie și capră și carnea de vită. 2.2. Alte ingrediente: a) Sare ... b) Zaharuri ... c) Condimente naturale sau extracte sub formă de uleiuri esențiale, oleorezine, etc. ... d) Culturi starter ... e) Proteina vegetală ... f) La fabricarea Cârnaților plai, a ghiudemului și a babicului nu se va utiliza proteina vegetală. 2.3. Materiale: Membrane naturale, materiale de legare și ambalare. g.3. Specialități 2.1. Materii prime: Carne porc, carne vită, carne oaie și capră și carne provenită de la
NORME din 19 decembrie 2006 (*actualizate*) cu privire la comercializarea produselor din carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184078_a_185407]
-
se modifică și se completează după cum urmează: 1. Capitolul I se abrogă. 2. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art. 3. - (1) Plantațiile de viță-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Definițiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege." 3. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Evidența plantațiilor viticole se realizează prin Registrul plantațiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor
LEGE nr. 83 din 2 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186667_a_187996]
-
suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (denumirea și în limba bulgară), Cernomorski Raion (denumirea și în limba bulgară), Rozova Dolina (denumirea și în limba bulgară) (f) în România, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudică, inclusiv zonele nisipoase și alte regiuni favorabile" (e) La anexă III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adăuga următorul text: "În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafețele viticole care nu sunt
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
e) în Bulgaria, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (traducere în limba bulgară), Cernomorski Raion (traducere în limba bulgară), Rozova Dolina (traducere în limba bulgară) (f) în România, suprafețele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudică, inclusiv zonele nisipoase și alte regiuni favorabile" (e) La anexă III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adăuga următorul text: "În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafețele viticole care nu sunt
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
CIa); 2.4. Regiunea Viticola a Banatului în zona viticola CIa); 2.5. Regiunea Viticola a Crișanei și Maramureșului în zona viticola CIa); 2.6. Regiunea Viticola a Dealurilor Munteniei și Olteniei, cu podgoriile: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului și Plaiurile Drancei, în zona viticola CII; 2.7. Regiunea Viticola a Colinelor Dobrogei în zona viticola CII; 2.8. Regiunea Viticola a Teraselor Dunării în zona viticola CII; 2.9. Regiunea Viticola a Nisipurilor și Altor Terenuri Favorabile din Sudul țării
ORDIN nr. 645 din 15 iulie 2005 privind aprobarea încadrării regiunilor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene şi condiţiile aplicării corectiilor de tărie alcoolică şi de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169440_a_170769]
-
Gherlii Mintiu Gherlii 11,5 Bunești 7,1 Nima 6,1 Pădureni 1,6 Petrești 10,8 Salatiu 8,2 Panticeu Panticeu 1,3 Cubleșu Someșan 2,8 Pâlatca Sava 4,7 Petreștii de Jos Petreștii de Jos 10,1 Plaiuri 5,0 Poieni Tranișu 1,8 Lunca Vișagului 3,6 Riscă Riscă 5,2 Dealu Mare 6,2 Lăpuștești 3,4 Recea Cristur Recea Cristur 1,2 Căprioara 1,0 Eseu 5,0 Ciubăncuța 7,0 Elciu 5,8 Săcuieu
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Moară 9,4 Merii Petchi 3,1 Snagov Snagov 0,1 Ciofliceni 0,1 Ghermănești 0,1 Vlădiceasca 0,2 1 Decembrie 1 Decembrie 4,6 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL ILFOV 19 comune 32 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MEHEDINȚI Breznița-Motru Breznița-Motru 2,4 Valea-Teiului 6,0 Plai 5,8 Făuroaia 4,5 Bâcleș Bâcleș 13,8 �� Petra 21,7 Smadovița 17,1 Corzu 23,0 Giura 10,8 Selistiuța 11,9 Podu Grosului 27,1 Bâlvănești Bâlvănești 22,8 Câlinești 4,3 Pârlagele 13,7 Bâlvăneștii de
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
2. Cricău - cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț- cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
7. Cosminele 16. Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Sărățel, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu 1
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
2. Cricău - cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț- cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
7. Cosminele 16. Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Sărățel, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu 1
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Călărași, Sadova. (2459/2002) 76. RĂILEANU TATIANA, fiica lui Țurcan Nicolae (n. la 1924 în Cotiujeni) și Elena, născută la data de 26 martie 1959 în localitatea Cotiujei, județul Șoldănești, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Plaiului nr.2, ap. 15. (2455/2002) 77. RĂU GHEORGHE, fiul lui Mihail (n. la 14.01.1926 în Șipoteni) și Elena, născut la data de 22 martie 1962 în localitatea Șipoteni, județul Ungheni, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 1.103 din 22 septembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171155_a_172484]
-
suport pentru educația la distanță în cadrul proiectului Phare TVET RO 2004-2006: (1) oferta educațională: profilul școlii trebuie să răspundă priorităților de dezvoltare economică la nivel regional și local, stabilite prin Planurile Regionale și Locale de Acțiune pentru Învățământ (PRAI și PLAI); sunt relevante școlile care demonstrează corelarea planului de școlarizare cu planul de acțiune al școlii/ planul de dezvoltare instituțională precum și cu PRAI și PLAI ... (2) adaptarea ofertei educaționale la nevoile individuale ale populației care participă la programe de formare profesională
GHID din 3 ianuarie 2006 de selecţie a centrelor suport pentru educatie la distanta - TVET. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175837_a_177166]
-
nivel regional și local, stabilite prin Planurile Regionale și Locale de Acțiune pentru Învățământ (PRAI și PLAI); sunt relevante școlile care demonstrează corelarea planului de școlarizare cu planul de acțiune al școlii/ planul de dezvoltare instituțională precum și cu PRAI și PLAI ... (2) adaptarea ofertei educaționale la nevoile individuale ale populației care participă la programe de formare profesională: sunt relevante școlile care au preocupări pentru adaptarea ofertei educaționale pentru a răspunde cerințelor specifice educației la distanță (proiecte sau acțiuni de elaborare de
GHID din 3 ianuarie 2006 de selecţie a centrelor suport pentru educatie la distanta - TVET. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175837_a_177166]