5,205 matches
-
din 14 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 14 Octombrie 2012 Toate femeile de pe pământ sunt frumoase, vederea mea nici nu le mai încape și totuși numai una, ca un râu de mătase, mi s-a furișat pentru totdeauna sub pleoape. Toate femeile de pe pământ sunt deștepte, ele nu știu ce e somnul din stele, și totuși numai una a știut să aștepte, trează, până la capătul tristeților mele. Toate femeile de pe pământ sunt femei, așa le-a lăsat să fie Cel de Sus
TOATE FEMEILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345044_a_346373]
-
propriul vis/ în clipa aceea când atingem pământul/ și totul se cutremură/ chiar și pământul dinăuntru”(Niciodată nu luăm moartea în serios, p.38); nu arareori moartea este scena jocurilor de-a viața: „moartea îmi imită dragostea/ cu un frison/ pleoapele îmi imită viața/ cu o clipire”(Abandonat, p.46), dar moartea poate genera și singurul sentiment de certitudine al unei homeostazii intraspecifice, însoțind acel mesaj de filiație a arhetipului: “prin sângele meu sunt lăsate mesaje/ de la o boală la alta
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
și vede neclar în adâncuri; Nu-i nimic. O să mă las în voia pașilor mei. M-au dus o viață, mă vor duce și acum. Câțiva pași doar, până mi se limpezesc ochii.” - au fost ultimele gânduri, apoi, a închis pleoapele și s-a orientat spre Soare-Răsare. Legănate lin de micile valuri, păsările picotesc. Sub ele iazul doarme acoperit cu pilota pufoasă trasă până sub nasul malurilor. Iazul respiră. Fuioare de aburi se ridică încețoșând păsări și păpuriș, laolaltă. Apa este
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ABSENTELE TREPTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cu buze fierbinți cămila așteaptă din adăncul sienei, un verde aprins; pe lungile-i pleoape, un bob iar desparte gândiri de gândiri, amiezi de amiezi. Pustiul înalță un munte fugarnic și visul se zbate-ntre stelele reci; un geamăt uitat se pierde în șoapte și, iar iau întinsul, și iar rătăcesc. Cât de departe e
ABSENTELE TREPTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345250_a_346579]
-
Trandafir! („nisipul trupului meu”). Toate poeziile au acel parfum indefinit al cuvintelor, ce sînt puse unele lîngă altele ca să redea emoția pură a talentatei poete. „Mîngîierile tale/ din casa de iederă”, „În atelierul de potcovit inorogi/ viscolul se topește/ cu pleoapele strînse/ și genunchii la gură”, „Există atîtea zăpezi/ din care să-ți faci un contur”, „În jurul gleznelor mele/ și în spațiul curb dintre noi”, „încăperile goale/ despărțite de lume”, „Din harpă pot răsări/ oricînd/ două răsuflări gemene/ ca două aripi
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
de april, gustând mierea galbenă, dulce-amăruie, pe care ne-o dăruiești și nouă. așteptarea ta e margine de veacuri în care te-ai inventat ca să fii floare de vise, ascunsă-n eternul păcat al lutului întrupat înspre înmugurirea vieții, tu, pleoapa de sus a lumii, din care curg izvoare de lacrimi... ai fi putut fi orice: vioară, orhidee, trandafir, dar n-ai fi semănat cu tine niciodată, trupul tău curge-n arpegii cu mâinile tale ce-au ctitorit vieții altare de
AI FI PUTUT SĂ FII ORICE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345499_a_346828]
-
cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire... Te doresc lângă mine să-ți sărut pleoapele, să-ți sărut bărbia cu adâncitura ei din mijloc ce-ți dă acel farmec cuceritor, irezistibil oricărei femei. Vreau să te ating, să-ți mângâi mătasea fină a părului ce-ți acoperă pieptul cu dărnicie, să-ți simt răsuflarea cum
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
un pescar de vise, care, năvoade-gânduri, le strânge la apusuri de soare, pe umbre discrete, ondulate de vânt, spălate de ape, bucurie că sunt, uitând de tristețea adunată de timp și lăsată în pulsul ce-mi bate ritmat. Închideri de pleoape, ce-aduc mereu vise, privind mai apoi, cu speranțe deschise, scrutând orizontul abstract, găsit printre schițe, desen, al iubirii de tine, colorat în roșu carmin, simbol, al iubirii din mine, destinație clară, către tine, Paradis pierdut, căutat în imposibil, regret
FRUMUSEȚE A PĂCATULUI INFINIT de COSTI POP în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376932_a_378261]
-
tristeți, lăsate la-ntâmplare de dirijori isterici, purtând sub braț, orchestre ireale, așteptându-ne pe noi, îmbrăcați în haine, de gală, în culori, ale unei nopți boreale, înaintând, prin întunericul luminat în doliu, păstrându-ne sub gene, lacrimi, coborâte de sub pleoapele, mereu obosite, ținându-ne de mână, cu gând la el, întunericul nostru, lumina a dragostei, frumusețe a păcatului infinit, prezent în noi, până la final, când, Dirijorul anunță discret, spectacolul vieții, s-a terminat, cortina va fi trasă. Undeva departe, 05
FRUMUSEȚE A PĂCATULUI INFINIT de COSTI POP în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376932_a_378261]
-
anii! Te-am văzut în tot și-n toate Și în marea tremurândă Când furtuna din pahare Uneori stătea la pândă. Și mă plec la talpa crucii Ca un fir de lumânare Pentru toată neputința Cer iertare și-ndrumare! Iar când pleoapa o să cadă Peste ceasul înserării Te rog Sfinte îndurare, Și pe toți ne dă iertării! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Te simțeam / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1492, Anul V, 31 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
TE SIMȚEAM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377036_a_378365]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > DAR TU NU ȘTII... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă mi-ai fi din nou aproape În toamna asta ce mă doare Adio n-ar cântă cu pleoape, Din care curg lacrimi de floare. Dar tu nu ști ce greu îmi vine Să îmi ascund iubirea-n șoapte Când înspre noi numai ruine, Vin din întunecată noapte. Dacă ai ști cum îmi plâng norii Cu ploi de dor
DAR TU NU STII... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377016_a_378345]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DIMINEȚI ANCESTRALE Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În clipa ne-ncepută Din timpul adormit, Răzbat ecouri ample, Ce-mi spun că totu-i mit. Când pleoapa îți tresaltă Al vieții văl ridici, Iubirea mă inundă, Din ochii-ți calzi și mici. Din gingășia zilei Când zorile irump, Pe buze-ncet îmi picuri, Sărutul tău prea scump. Îți văd în ochi lumina Din scânteieri stelare, Cum se
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
și a exploziei de înmulțiri infernale, precum închipuirile și, groaznic, zvârcolirile formelor lui Proteus - a filelor poveștii!). Da, se clocea, acolo, moartea, prin autosufocare, a tuturor cărților, ascunse-n minciună,-ale lumii. M-am uitat în ochii lui închiși. Prin pleoapele lor, ale ochilor lui ațintiți dincolo de moarte, m-am uitat. Și n-am mai văzut, în ochii albaștri ai celui de pe crucea din mijloc, nicio dramă, și n-am mai auzit, apoi, nicio glăsuire-afectată, niciun sofism fătat de prea întensa
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
sale cu ace reci să te încerce... și când totul pare că nu se mai sfârșește sub noul ocean alb, ceva începe să crească iar... ceva drag, ascuns în povești sau în vise, sub pagini albe închise cu grijă sub pleoape, acolo unde stau bine ascunse, două puncte negre plutind peste un zâmbet... te-ntrebi ce-i? ce se crește din zarea ascunsă iar sub fulgi grei? sau vine din tine sunetul acelorași zurgălai, a lor și nu al altora... sau
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
-n tuș incert, Mă țin în viață când mai simulez, Câte-o secundă de fior discret, Ce-mi zguduie poemul ce-l semnez. Îmi trebuie răbdare și voință să mă împac cu tine, cu-n trecut ce mă înțeapă-n pleoape și-n ființă, Cu-n amănunt total...necunoscut! Referință Bibliografică: AMĂNUNT NECUNOSCUT / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMĂNUNT NECUNOSCUT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377100_a_378429]
-
locuiesc în somnul dulce de la început ațipind în picioare. Ardoarea din piept le ronțăie simțurile coboară în sine ca într-o fântână, în adânc văd prin apa rece cum urcă coloanele neamului. Au ochii noroși de ploi îi apasă pe pleoape destinul, plimbă vedenii până la sfinții nepictați pentru care încearcă o evlavie mută. Durata orelor crește-n adaosul protector în fiecare clipă se-ntâmplă o minune și nu sunt destule minți să deslușească adevărul care urcă să lumineze bolta. Noaptea rupe
CATEDRALA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377838_a_379167]
-
el să mai faci popas! Dorul tău, sufletu-mi poartă în ocean înlăcrimat. Prin valul vieții înoată, cu destin ce mi-a fost dat! Te visez că-mi ești aproape, să te văd cu ochi deschiși. Când privesc cer de sub pleoape și mă ning flori din caiși! Când doru-n suflet mă arde, te caut în Raiul Ceresc. Să-ți sărut mâinile calde și să-ți spun că, te iubesc! Dorul către tine zboară, pe aripa gândului, în ziua de primăvară! De
FLOARE FĂRĂ UMBRĂ, MAMA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377837_a_379166]
-
fost ajutat de poezie, „de versul rătăcit”. Iată câteva versuri din „Te-aștept, iubire„ de Daniela Tiger: //Iubite, adul- mecă-n noapte/ Parfumul suav de pe buze,/ Din păru-mi fă râuri de șoapte,/ Din vise, doar stele difuze!// Sărutul fierbinte pe pleoape,/ Crâmpeie de soare și lună,/ Suflarea-ți să-mi fie aproape,/ În susur de dor, noapte bună! // (Nopți, pag. 11); // Petale dulci de trandafir ne cheamă,/ Ne leagănă pe-abaș- tri nori de vise/ Iubindu-ne cu dor și fără teamă
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului trecere Zăpada putrezită-n ceasuri S-a așezat nepăsător, Absent la tropote de glasuri În mine tot mai mult cobor. Jur-împrejur doar amintiri, E un trecut decapitat, Culoarea pleoapelor subțiri Și chipul tău eu le-am uitat. Am strâns în mine numai spini, Și piatra rece din cuvânt, Degeaba mai aprind lumini Vânării dornice de vânt. Mătasea somnului e rece Eternul nu e pe pământ, Doar clipa noastră care
TRECERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377876_a_379205]
-
tace, Totul se petrece-n pace. Zbor cu ochii, În aer - fâlfâit de aripi, Rochii. Fascinat de ceea ce n-am scris niciodată, Incerc să-mi murmur tăcerea trădată. *** O nevăzută mână scrie Pe un perete nevăzut, In ochii noștri, printre pleoape Pătrunde infinitul mut, Eu vi-l citesc, este mai negru De cum e spațiul dintre sori, Și totuși litere și versuri Pot descifra în ochii orbi, Nu poate frumusețea să dispară, Nici dragostea pe care eu ți-o port, Eu cred
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
azi mă rog cu îngerii împreună Să potolească marea în furtună, S-aline vântul urii fără somn, Acelui Unic Dumnezeu și Domn Al tuturor plecaților de-afară Și-al celor care viețuiesc în țară; Nu-mi știe nimeni dorul de sub pleoape Și cât văzduh în ochii mei încape! Nu-mi știe nimeni din cuvânt înaltul, „Și voi să vă iubiți unul pe altul” Cum ne-a iubit Cel Înviat din moarte, Iubirea ne adună, nu desparte! Dacă vreți binele acestei țări
NU ȘTIE NIMENI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377898_a_379227]
-
Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am înțeles acum prea bine, Ce crezi, în fine, ce gândești. Dar te înșeli zicând că mâine, Nu mai sunt eu, când te trezești. Voi fi mereu sub pleoapa închisă... Când tu tăcerea o păstrezi, În vis o ușă ți-e deschisă... Dar treci prin ea, ca să mă vezi. Adu amurgul în lumină, Și noaptea neagră, dacă vrei. Dar nu găsi la mine vină, Că-ți simți de lacrimi
TREZIREA LA VIAȚĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377895_a_379224]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FEMEIA Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Două gânduri împletite rătăcesc în noapte Prin unghere amorțite și tainice șoapte. Pe obrazul diafan și umbrit de lună Pleoapa cade obosită pe-un acord de strună. Și în simfonia-i mută, genele se zbat Fâlfâiri de rândunele...ce urcă...și cad, Strivind vălul de argint-curcubeu de lacrimi Stârnind roiuri contradicții,pasiuni și patimi. Transparența unei mâini cu mângâieri ușoare
FEMEIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377949_a_379278]
-
revărsată de la culesul Dintâi. Tremur în cuprinsul privirii Tale, ca o maramă pe fruntea Fecioarei ... Tainic Te simt în izvorul Luminii. Răsari pe prispa Dorului meu, ca un Luceafăr, ca o Lactee ! Prins în tânjiri de cicoare, mă cuibăresc în pleoapa Luminii Tale, încolăcit în nădejde. Doamne, picură-mi din Candela Ta, Dor, să-mi fie drag, să mă semeț în Tine și Mâna-Ti cu balsamul heruvim, să-mi învie petala de cais, din ramurile desfrunzite, frânte ... Doamne, din Crucea
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
Autorului Udele plicuri Citesc scrisori din udele plicuri, Ce-s pline de dor și de nimicuri. Cuvinte spuse fără sens, ce dor În suflet îmi cântă mierlele-n cor. Căzuse frunza, toamna era pe-aproape, Vântul îmi despărțea ale mele pleoape. Doar tu îmi răcoreai suspinul crunt, Singura ființă ce-o iubeam pe Pământ. Misterele duioase voiam a-ti desluși, Nu-nțelegeam de ce pleci și nu revii. Tăcerea mi-i unsă cu uleiurile tristeții, Eu astăzi încă aud foșnetul cetii. Referință
UDELE PLICURI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377991_a_379320]