8,496 matches
-
Îi Întinsei cinzeci de cenți și atunci se Îndreptă. — Ce-ai băut tu? — Bere, spusei, și el acoperi ambele vase Înainte să mai scoată o sticlă. — Ce-mpuțite-s căcatele astea de picioare ale voastre, spuse Tom și scuipă pe podea bucata pe care apucase să o bage În gură. Barmanul nu-i răspunse. Tipul care băuse rachiul plăti și plecă fără să se mai uite Înapoi. Și voi sunteți niște Împuțiți. Toate scursurile-s Împuțite. Cică suntem scursuri, Îmi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
n-avea nevoie de o soție. Of, Doamne, ce bărbat. — Ai fost foarte atentă cu el. Auzi, da’ Jack Johnson l-a făcut totuși knockout, nu? — A fost o șmecherie. Cioara l-a luat prin surprindere. Tocmai Îl pusese la podea pe Jack Johnson, negru’ ăla mare și jegos. Cioara l-a bătut c-o lovitură norocoasă. Fereastra de la ghișeu se deschise și cei trei indieni se-ndreptară spre ea. — Întâi l-a pus Steve la podea, spuse blonda oxigenată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Tocmai Îl pusese la podea pe Jack Johnson, negru’ ăla mare și jegos. Cioara l-a bătut c-o lovitură norocoasă. Fereastra de la ghișeu se deschise și cei trei indieni se-ndreptară spre ea. — Întâi l-a pus Steve la podea, spuse blonda oxigenată. În momentu’ ăla s-a-ntors spre mine și mi-a zâmbit. — Păi, parcă ziceai că nu erai În est, spuse cineva. — M-am dus doar să văd meciu’ ăla. Steve s-a-ntors să-mi zâmbească și negru’ ăla scârbos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
S-o fut pe sor-ta... Doctorul Îi aruncă-n față o farfurioară plină cu iod. În timp ce se-ndrepta orbit spre el, locotenentul Își căuta, bâjbâind, pistolul. Doctorul Îi sări În spate, Îi puse piedică și, când locotenetul căzu la podea, Îl lovi cu piciorul de câteva ori și luă pistolul cu mănușile sale de cauciuc. Locotenetul zăcea pe podea, ținându-și mâna sănătoasă la ochi. — Te omor! Cum apuc să văd din nou, te omor. — Eu sunt șefu’ aici. Uităm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
orbit spre el, locotenentul Își căuta, bâjbâind, pistolul. Doctorul Îi sări În spate, Îi puse piedică și, când locotenetul căzu la podea, Îl lovi cu piciorul de câteva ori și luă pistolul cu mănușile sale de cauciuc. Locotenetul zăcea pe podea, ținându-și mâna sănătoasă la ochi. — Te omor! Cum apuc să văd din nou, te omor. — Eu sunt șefu’ aici. Uităm totul, dacă Înțelegi că eu sunt șeful. N-ai cum să mă omori, pentru că ți-am luat pistolul. Sergent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În mașină. Unul dintre ei se clătina. Mașina porni cu o smucitură, se Întoarse pe drum și plecă. Pune berea pe masă, spuse madam Fontan. Ce s-a-ntâmplat, da, e-n regulă. Ce s-a Întâmplat? Nu bea de pe podea. — Nu știam cine-s ăia, Îi spusei. Sunt beți. Ăștia-ți fac probleme. Se duc după aia În altă parte și zic că de-aici au luat-o. Poate nici nu-și mai amintesc. Vorbea-n franceză, dar n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Într-un restaurant deschis toată noaptea, când cineva apăru-n pragul ușii și Începu să tragă În mexican. Rusul se ghemui sub masă și În cele din urmă fu atins de un glonț rătăcit, tras spre mexicanul care zăcea pe podea, cu două gloanțe-n abdomen. Cel puțin așa scria În ziar. Mexicanul declarase poliției că habar n-are cine l-a Împușcat. Credea că-i vorba de vreun accident. — A tras de opt ori În tine și te-a nimerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
te-a Împușcat. — Mandarlo al carajo, spuse Cayetano obosit. — Zice că nu a apucat să-l vadă pe tip. Vă zic, l-au Împușcat pe la spate. — Întreabă-l cine l-a Împușcat pe rus. — Bietu’ rus, spuse Cayetano. Stătea pe podea, acoperindu-și capul cu brațele. A Început să facă țipete când l-au Împușcat și mai face țipete și acum. Zice că un tip pe care nu-l cunoaște. Probabil că același care l-a Împușcat și pe el. — Ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-au murit Satul doarme ca-n mormânt Totu-i plin de duhul sfânt Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad 5. Memorați versurile. Clar de lună Ștefan Octavian Iosif Lângă patul unde stau Bate luna pe podele, Nu știu luna bate, sau A căzut omăt pe ele. Fruntea mi-o ridic, privesc Luciul zărilor deșarte; Fruntea-mi cade și gândesc Trist la țara mea departe... Cerințe: 1. Citiți cu atenție versurile. Scrieți mesajul lor. 2. Scrieți cuvinte
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
bate, sau A căzut omăt pe ele. Fruntea mi-o ridic, privesc Luciul zărilor deșarte; Fruntea-mi cade și gândesc Trist la țara mea departe... Cerințe: 1. Citiți cu atenție versurile. Scrieți mesajul lor. 2. Scrieți cuvinte cu același înțeles: podele, omăt, luciul, gândesc. 3. Relatați în câteva enunțuri sentimentele poetului descrise în text. Noaptea de mai Ștefan Octavian Iosif (fragment) Plăsmuiri din basme M-au împresurat? Aripi de fantasme Poate-au scuturat Aur peste ele? Cine dete, oare, Strai de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Societatea Americană pentru Studii Paranormale“. Tentată de ce promitea acest nume, am apăsat pe sonerie și mi-am petrecut restul zilei cotrobăind prin arhivele Societății. La fel ca prima bibliotecă publică pe care o vizitasem, copil fiind, Încăperea era plină din podea până În tavan de cărți vechi cu cotoare din piele sau pânză - mici pietre funerare pentru idei și istorie, Îmbrăcate În bleumarin, mov, maro și negru, cu titlurile imprimate În litere aurii aproape șterse. În mijlocul Încăperii se aflau scaune Înalte, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ani, când o luase tata pe post de concubină de prăsilă. „Deși era mărunțică“, spunea Mama Scumpă, „tot ceea ce făcea era excesiv. Mânca prea multe pere. Era prea emotivă. De pildă, când râdea, nu se putea controla și cădea pe podea scuturată de o criză de chicoteli, iar eu trebuia s-o plesnesc ca s-o fac să-și revină. Ce e și mai rău, dormea toată noaptea, iar apoi căsca toată ziua. Dormea așa de mult că i se Înmuiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mâinile comuniștilor. În fața fraților mei, a bunicului și a servitorilor, Mama Scumpă continua să protesteze privindu-mă și așteptând să spun ce voia să audă. Ar fi trebuit să mă arunc la picioarele ei, să mă dau cu capul de podea și s-o implor să nu mă părăsească. Și pentru că nu am făcut-o, asta a Întărâtat-o și mai tare să mă facă să o implor. —Bifang nu mai are nevoie de mine, a zis ea. Mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fie o povară. Poate că o s-o pedepsească oricum pentru viața ei de burgheză. Poate că o să-i pălmuiască fața fără sprâncene - asta Îmi puteam imagina foarte clar - bărbați cruzi, strigându-i să-și folosească părul și lacrimile ca să curețe podeaua. Ar lovi-o peste coapse ca s-o facă să se grăbească, i-ar da și un șut În fund. În timp ce savuram scenariul, derulându-l iar și iar În minte, simțeam cum mi se Înmoaie picioarele și brațele de teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-i parazita În luna respectivă. Modul În care Își câștiga existența depindea total de locul unde stătea. Iarna, Își mai găsea câte o slujbă În magazine cu articole de schi și făcea snow-board În timpul liber, iar de dormit, dormea pe podeaua câte unei cabane Împreună cu prietenii săi salvamontiști și câteva veverițe de apartament. Vara de dinainte și-o petrecuse plimbându-se cu bicicleta pe drumurile forestiere de pe muntele Tamalpais, Însoțit de cei doi ogari scoțieni ai părinților fostei lui prietene, proprietarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la baie nu era lumină, aproape a căzut În hău. Oprindu-se exact la timp, a avut ocazia să constate atât vizual, cât și visceral, cam care era nivelul de igienă practicat de restaurantul În cauză. Dumnezeule, gaura aceea din podea care trecea drept toaletă era o țintă abia schițată. Plus că se vedea cu ochiul liber că o sumedenie de oameni cu boli intestinale grave Își găsiseră ușurare În toaleta de față. Mai mult, nu era nici o bucățică de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cum ar fi: bivolii. Acest tip de budism care-ți golește mintea era practicat de oamenii Înstăriți din San Francisco și Marin County, aceiași oameni care cumpărau perne umplute cu arpacaș organic pe care să stea cu fundul, așezați pe podea, care plăteau experți să-i Învețe să-și golească mintea de zgomotul vieții. Ceea ce era complet diferit de tipul de budism cu bivoli torturați și karma bună sau rea care se găsea În China. Domnișoara Rong nu știa nici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
neîntreruptă În defavoarea formei statice. Cât despre temple, intrați și atingeți-le. Asta Înseamnă China. Nu vă uitați pur și simplu la statui și la picturile murale. Zburați până la grinzi, așezați-vă În patru labe și puneți-vă urechea pe dalele podelei. Ascundeți-vă după stâlpul acela și priviți-vă În ochi cu petele de culoare. Imaginați-vă că sunteți un arhitect decorator care are o mie de ani. Începeți cu puțin budism tibetan, adăugați o urmă de budism indian, o umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Fiecare trebuie să-și facă datoriatc " Fiecare trebuie să‑și facă datoria" Î n orașele de graniță, toată lumea așteaptă. La fel și În Ruili. Speculanții de pietre prețioase false Își așteaptă cumpărătorii de jad entuziaști. Șefii de hoteluri Își lustruiesc podelele În așteptarea turiștilor. Traficanții de arme și micii traficanți de droguri caută clienți. Prietenii mei așteptau să primească viza să intre În Myanmar prin extremitatea nordică a Drumului Birmaniei. Pentru Bennie, care se simțea responsabil să-i treacă granița, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
iar În Încercarea de a-și stăpâni durerea, apăsă și mai tare cu genunchiul În spătar, aplicând În același timp o presiune egală asupra punguței roz. Care explodă cu un zgomot răsunător, iar napii murați și sucul se Împrăștiară pe podea răspândind În cabina Închisă a autocarului un miros nu departe de cel emanat de măruntaiele unui șobolan plutind Într-un canal. Cam așa l-ar fi descris ceilalți dacă ar mai fi apucat Înainte să Înceapă să icnească și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu un etaj mai jos, Își Începu numărul un grup de birmanezi petrecăreți. Beau și strigau, bătând din picioare și ciocnind sticle. Fumul de țigări de foi și mirosul de alcool ieftin ajungeau până În camerele de deasupra. Marlena bătu În podea și strigă: — Gura! Puțin mai târziu, Harry Îi vorbi prin peretele subțire ca hârtia: —Marlena, draga mea, Încearcă să te odihnești. Mă ocup eu. Coborî și bătu la ușa gălăgioșilor. Îi deschise un bărbat cu ochii roșii, a cărui parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Încântare răsunară pe măsură ce se apropiau de locurile de cazare. Așa mai zic și eu. Seamănă cu niște colibe tiki. —Adorabil! Într-adevăr, bungalow-urile aveau o Înfățișare rustică și fermecătoare. Bennie intră În căsuța lui. Interiorul era din Împletitură de ratan, podelele erau acoperite cu preșuri de cânepă, iar paturile identice joase erau Îmbrăcate În așternuturi albe simple de in și acoperite cu o plasă din voal pentru țânțari. O, acest ultim detaliu Îl Încânta, romantism tropical amintind de nopțile de-odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
plasa din voal. Pe pereți erau pictate reprezentări de creaturi celeste și sculpturi În os, acel tip de artă autohtonă produsă În masă care trece drept primitivă și șic. Baia fu și ea o surpriză plăcută, spațioasă, fără mucegai, cu podeaua acoperită cu gresie albă simplă, iar dușul construit cu o treaptă mai jos și despărțit printr-un perete scund. În camera lui Heidi, băiatul cu bagajele deschise ferestrele. Nu aveau plase, iar lângă fereastră se puteau vedea resturi de bețișoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
gura Înainte de a-și continua drumul către zonele sudice. Marlena Își simți fața invadată de căldură. Era surprinsă. Câtă pasiune, căldură... fum? Harry scoase un țipăt, sărind ca ars din pat și trăgând-o și pe Marlena după el pe podea. Plasa de țânțari În formă de con se atinsese de lumânarea aprinsă și acum arăta ca un brad de Crăciun nins În flăcări, plasa albă fină transformându-se Într-o rețea Înnegrită de cârcei și modele În formă de grilaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se pregătea să fugă când Își dădu seama că era goală și rămase paralizată În cadrul ușii, uitându-se la camera În flăcări. — Hai să ieșim de-aici! strigă ea. Dar pe Harry tocmai Îl apucase eroismul: Înșfăcase o cârpă de pe podea, o udase cu niște apă de pe noptieră și lovea cu ea În flăcările care ajungeau până la tavan. După câteva clipe, care părură o eternitate, Harry lăsă jos cârpa udă. —L-am stins, o anunță el epuizat. Marlena aprinse lumina. Bucățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]