2,519 matches
-
été enregistrées au début du XXe siècle, comme celles des poètes George Coșbuc ou Ștefan Octavian Iosif.987 Pourtant, îl ne s'agit pas de la vraie traduction de poésie, de " la traduction chef d'œuvre ", comme l'appelle Blaga : " Acești poeți nu ne-au dat traducerea capodoperă. "988 Ce contexte historique et culturel défavorable a engendré une vraie crise de la traduction dans l'espace roumain à la moitié du XXe siècle : Așa s-a ajuns la situația deplorabilă că "traducerea" a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
termes șont loin d'être synonymes. → Le nom " alean " qui est, en quelque sorte, synonyme de " dor ", est interprété par leș traducteurs comme une " nostalgie " ou un " doux chagrin " : Nostalgie (Miclău, 1978 : 415) ; Doux chagrin (Romanescu, 1998 : 53). → Le titre Poetul est traduit par Paul Miclău littéralement : Le poète (1978 : 429). Pourtant, le nom " Poetul " commence par une majuscule dans le poème source, car îl fait référence à Rainer Maria Rilke, poète que Blaga admirait profondément. La traduction du titre en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. VAIDA, Mircea, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1996. 923 Lucian Blaga, Trilogie de la Connaissance, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1995. 924 Le système philosophique de Blaga est présenté par Alexandru Tănase. V. Alexandru Tănase, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. 925 Nous rappelons à ce titre l'argument de Mircea Vaida, qui considère que le fondement de la métaphysique de Blaga est de nature lyrique. Nous ne partageons pas cette opinion : en effet, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des dilettantes, qui se șont toujours frayé le passage dans ce travail, qui enivre și facilement leș gens avec l'illusion de la création. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 987 V. Idem, p. 114 : " [...] în cele câteva decenii posteminesciene, poeți precum Coșbuc sau Iosif au făcut multe traduceri, fragmentar onorabile, fragmentar de mântuiala, grăbite adesea. Coșbuc s-a întrecut uneori pe șine traducând pe Dante, dar fără largă respirație. Ștefan O. Iosif a tradus mult și onest, dar s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tipuri de artă și mai ales pentru literatura modernă. Dar, așa cum a observat în mod foarte pertinent R. G. Collingwood, un om "care pretinde că știe de ce Shakespeare este poet. pretinde, în mod tacit, că știe dacă Gertrude Stein e poetă sau nu și, dacă nu, de ce nu este". *10 Excluderea literaturii recente din studiile serioase a fost o consecință deosebit de nefastă a acestei atitudini "savante", într-un timp, termenul de literatură "modernă" era interpretat de academici într-un sens atât
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
, Ioana (21.VII.1947, București), poetă și traducătoare. Este fiica Justiniei (n. Vlad) și a lui Ion Diaconescu, profesori. Urmează Liceul „Spiru Haret” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-italiană, absolvind-o în 1971. Lucrează între 1971 și 1993 la Uniunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
și de la chipul luciferic al personajelor sale, pentru a servi drept model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăți corupte și a politicianismului cosmopolit, din perspectiva reactivării unor solidarități ancestrale, tradiționale etc. Etapele spre universalizarea figurii eminescine au fost parcurse destul de repede, elocvent în acest sens fiind un desen al lui Marcel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi n-ar fi capabil să prelucreze, să stilizeze elementele de natură pentru a reda stări afective. De aici ar decurge și "romantismul" lui Loghi, privit ca o încercare de transcriere inadecvată a încărcăturii sentimentale proprii "romanticiștilor romanțioși". "Fantezist și poet pe deasupra nu implicit e și d-l Kimon Loghi; i-au spus-o toți admiratorii d-sale și d-sa îi crede, căci în subiectele alese, vrea să ne povestească ceva, iar nicidecum să ne reprezinte ceva. Și ar trebui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el, în mod cert, expune de câteva ori în România. Una dintre expoziții, cea din 1922, este remarcată de Lucrezzia Karnabatt, care rezonează cu subiectul și tratarea lui, și-i face o cronică în Seara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă". Printre tablourile expuse se află și câteva având ca temă celebrul personaj biblic, Salomeea. Aceste trei tablouri intitulate invariabil Salomé (16, 56, 61) fuseseră expuse și la expoziția din 1911, în sala Exarcu a palatului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a transforma nu numai casa, ci și pe el însuși într-o piesă de muzeu. În general, casele esteților decadenți se transformă în pinacoteci sau biblioteci,cum se întâmplă cu casa unui important patron al artelor, la rândul său poet, Alexandru Bogdan-Pitești -, în cazul în care nu există un spațiu special amenajat pentru cele două puncte de articulație ale habitatului decadent. "Itinerariul estetului prin casă trece inevitabil prin bibliotecă și cabinetul de stampe [...]"575. În cazul lui Alexandru Bogdan-Pitești, casa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2001, p. 69. 402 Gottfried Fliedl, Gustav Klimt (1862-1918). The World in Female Form, Taschen, 1997, p. 48. 403 Veac nou, Anul I, nr. 31-32, duminică, 8 iulie 1945, p. 3. 404 Ibidem, p. 3. 405 D. Karnabatt, "Un pictor poet", în Observatorul, Organ național-liberal, An. II, nr. 416, vineri 16 aprilie 1904, p. 1. 406 S 15/DCCCLXXXIX, Fondul D.A, Sturdza, Kimon Loghi către D.A. Sturdza, data 1900 decembrie 29, Paris, Plic nr. 75647. 407 S54(2)/D1, 9
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2. 424 Ibidem, p. 1. 425 Vezi eseul lui Erwin Panofsky, ""Et in Arcadia ego": Poussin și tradiția elegiacă", în Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de Ștefan Stoenescu, Cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în Vremea, An. II, nr. 256, joi 25 martie 1904, p. 1. 429 Spiridon Antonescu, "Expozițiunile de la Ateneu", în Viața românească, aprilie 1908, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Paul Scorțescu", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 77, duminică, 14 mai 1922, p. 3. 549 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. 550 Lucrezzia Kara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară ... Deodată, după o lungă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și de puternică a naturii, scrise Într-o limbă așa de frumoasă Încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române Îndeobște”. Dupa 1883, marcați de drama lui Eminescu, niște tineri poeți, puternic influențați de poezia acestuia, au publicat articole În care afirmau că autorul „Luceafărului” e un poet mai mare decât Vasile Alecsandri. E vorba de Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea. Reacția a venit din partea lui Vasile Alecsandri Însuși, Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca și cum poezia lui Eminescu ar trebui clasificată În funcție de criterii sociologizante. Nu poezia lui Eminescu e „vinovată” ci vulgarizatorii ei de ieri și de azi, pentru că eliminarea acestui poem din studiul creației poetului este echivalentă cu acceptarea ideii potrivit căreia marele poet a scris și opere fără valoare, cărora nu trebuie să li se dea prea mare atenție. Aceasta este o eroare izvorâtă din necunoaștere. O asemenea poziție a fost adoptată de un poet de tristă amintire, A. Toma, prin anii 1950
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te mai încumeți să scrii după Blaga (cu atât mai mult despre scriitura lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]