2,744 matches
-
sau pentru orice serviciu făcut lor, atunci când nu ar putea să ne dea nimic. Dimpotrivă, acestora din urmă să le acordăm prioritatea; - să exercităm orice formă de publicitate, fie în vederea avantajelor materiale, fie pentru a spori faima Operei; - să promovăm pomenile, donațiile caritabile, loteriile și altele asemenea; să aducem mulțumiri publice și să asumăm comportamente care să poată pune în umbră acțiunea Divinei Providențe». Timpuri noi, lucruri noi Pentru realizarea acestui program și-a ales colaboratorii unul câte unul. Era sever
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gândească la ceea ce voia să facă. „Nu vă gândiți la bătrânețea dumneavoastră?“. „Pentru mine, cât voi putea, am să muncesc. După, Providența va avea grijă“». E un sărac? « La poarta mânăstirii se prezintă un bărbat îmbrăcat sărăcăcios. Fratele deschide sertărașul pomenii și era pe punctul să-i dăruiască ceva. Dar celălalt îl oprește și îi depune o grămăjoară de bani, rodul economiilor sale, „ca să puteți cumpăra pâine pentru băieți“. Și pleacă bucuros». Cum se numește? Un bătrânel aduce o ofertă de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui don Calabria. „Nu e nevoie să vă spun numele. Acceptați pur și simplu această ofertă și cheltuiți-o pentru băieții dumneavoastră“». Dacă aș avea mai mulți « Un muncitor varsă tot ceea ce economisise în toți anii de muncă. Își oferă pomana. Și se scuză că nu poate să dea mai mult. Dar că a dat tot ceea ce avea». Darul bătrânelelor de la azil « Câteva bătrânele de la azilul celor inapți, târându-se cu multă trudă până sus la San Zeno in Monte, deschid
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
va vărsa toată suma acelei afaceri. Dintr-o dată lucrurile s-au întors spre bine iar el și-a menținut promisiunea, consemnând 12.000 de lire». Minunea fratelui Martino «Un frate sfânt capucin, cu sacul pe umeri, rătăcea prin Verona cerșind pomană pentru convent. Era o figură simpatică, sociabilă și caritabilă. Acest frate căutător, cu permisiunea superiorului său, strângea pâine și pentru Casa Copiilor Buni. Încărcat cu sacul său, se cățăra la deal pe panta abruptă a Scării Sfinte și golea tot
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
convent. Era o figură simpatică, sociabilă și caritabilă. Acest frate căutător, cu permisiunea superiorului său, strângea pâine și pentru Casa Copiilor Buni. Încărcat cu sacul său, se cățăra la deal pe panta abruptă a Scării Sfinte și golea tot conținutul pomenii. Și se scuza că nu a reușit să adune mai mult». Este o mare datorie? Se va ocupa o bătrânică «Ne aflăm în 1907. Era o datorie de 1.000 de lire care nu știa cum să o returneze. O
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
foarte gentil după cum era, nu ezita niciodată să mulțumească «miniștrilor» Providenței. Ba chiar îi implica în această atitudine a sa și le transmitea certitudinile sale evanghelice: «Să-i mulțumiți Domnului, pentru că v-a făcut vrednici să înțelegeți și să faceți pomană. Dumneavoastră primiți mai mult decât noi. Să-i mulțumiți Domnului!». Totul e condus de Providența lui Dumnezeu. Era inutil ca economii să fi mers la el nemulțumiți și să se lamenteze din cauza creditorilor insistenți. Riscau să audă spunându-li-se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
execuțiile rafinate ale lui Dică, toate i-au rotunjit notorietatea, coborînd-o din tribuna oficială în stradă, pe ogoare și, mai ales, în rîndul celor care stau cu mîna întinsă, așteptînd nu atît mîntuirea spirituală, cît pe aceea financiară, egală cu pomana, din partea alesului lor. Un populism care, de obicei, aparține stîngii a fost translatat prin edict de Pipera în partea dreaptă a peisajului politic. O linie creștină cu tușe extremiste. Un guvern conturat deja pe hîrtie, dar ținut secret pînă la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lîngă un cotlet de o verișoară primară și adus în piața publică să-i înalțe ode lui Idi Amin, și dragostea pură, neîntinată, a enoriașilor care au cerut semnătura președintelui Ligii în curtea bisericii din Bălceștiul natal pe batista primită pomană de la mort. Trebuie iubit Dragomir? El crede că da, pentru că e charismatic, deștept, sincer și se bate plin de aplomb cu „țapii castrați“ din cele patru zări ale eșichierului politic. Mulți sînt de părere că nu. Cum iubirea sinceră nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vremuri de pregătirea politico-ideologică a tineretului, a zis că postește toată săptămîna premergătoare meciului, sperînd într-un ajutor divin de ultim moment, bazat pe îndreptarea păcătosului, nu neapărat pe pedepsirea lui. Cît timp înțelegi credința ca pe un act de pomană publică și, dacă se poate, televizată contra cost, cît timp te închini, bați mătănii și apoi înjuri pe toată lumea, cît timp stai cu icoana în spatele tău și vînezi hahalere, poți fi, în cel mai bun caz, un bigot redutabil. Credința
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
piardă vremea ore întregi lîngă un pahar de chianti, admirînd cum apune soarele după stîncile albe ale Siciliei. Această educație tactică se regăsește pe deplin în echipa lui Lippi. Nici un gest nu e gratuit, nici o pasă nu se dă de pomană. Cu acest stil, Italia a ajuns foarte sus, în timp ce argentinienii, mult mai estetici, exuberanți în grupe, au zburat deja cu viteză către casă. În contextul scandalului din Il Calcio, reflexele tactice funcționează și mai bine. Zambrotta închide banda pentru cruțarea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu cîte trei, Italia cu două. Scoțienii, portughezii, nemții și olandezii au cîte un sol. Opt națiuni pe 16 locuri. Asta cît timp la UEFA figurează 51 de federații. Înseamnă că 43 de țări frămîntă Caucazul, Scandinavia sau Balcanii de pomană, pentru ca gloria să ajungă tot la Chelsea, Arsenal, Barcelona sau Real. E frustrant, dar, din păcate pentru noi, logic. Ne uităm urît la cele patru echipe englezești, mai ales că vin din țara celor de la The Times. Toate cele patru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie", pe ipocritul la spovedanie care a mâncat miercurea și vinerea "pește și în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă grea, și copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas la mâncarea de post, răpștindu-se asupra verzelor, înjurînd legumele, "zicînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
individului apăsat de prejudecată publică. Răzvan e un țigan de ispravă, cu știință de carte, român prin mamă, fost rob mânăstiresc slobozit de vlădică. Cu toate acestea, Tănase, român curat, nevoit să cerșească, se codește să ia "de la un țigan pomană". Toată vrednicia omului Răzvan apare pentru țăran întinată: Dumnezeu să mi te-ajute, precum tu m-ajuți pe mine; Zilele tale să curgă tot zile lungi și senine; Iar nevoia să doboare pe-oricine-ți va fi dușman! Rămâi sănătos, băiete!... Ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
civilizația. După ce furtuna s-a mai liniștit - de tot nu s-a liniștit niciodată, în stare latentă e și azi -, poporul român a început să se împărtășească și el din acea cultură acumulată în Apus, și nu a fost o pomană acea împărtășire, căci nu numai că a plătit-o și o plătește îndeajuns de scump, dar a avut și un drept asupra ei, căci, cum am spus, a contribuit indirect la formarea ei. Nu e nici un popor care să nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Netuț a rămasă văduvă, până au ajus amândoi nepoții lui, ofițeri cu studii superioare. Dinu a fost mângâierea părinților la bătrânețea lor. El ia plâns și le-a făcut înmormântare cre știneasă la amândoi. Când, la cimitir, a dat „de pomană” peste mormintele lor câte o oaie, După ce a reușit să creeze fiului său cele mai bune și mai sănătoase condiții de viață, Dinu a plecat, s-a grăbit să ajungă acolo unde s-au dus și tătica și mămina, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
abstinență, sărăcie și supunere”. Rezultă un veritabil mod de viață. În conformitate cu el, călugărul jaina va îndura cele 22 de neplăceri, printre care „foamea, setea, frigul, căldura, ciupiturile insectelor, seducția feminină, ocările, dezamăgirea de a nu primi nimic atunci când cere de pomană etc.”. Stilul de viață al jainiștilor privilegiază în mod special asceza. Există mai multe tipuri sociale de asceză: a) asceza externă, ce presupune „posturi cu o durată și o intensitate variabile”. Este interesant și rarisim faptul că religia jaina acceptă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
târziu. Există un ritual specific al inițierii ce presupune renunțarea de către novice la averile dobândite, apoi raderea pe cap și depunerea celor cinci jurăminte capitale/legăminte: nonviolența, rostirea adevărului, cinstea, castitatea, sărăcia asumată. Jainiștii sunt călugări itineranți care trăiesc din pomeni și asistența spirituală pe care o oferă frecvent. Operele filantropice și de caritate sunt încurajate din plin. Laicii pot să acumuleze cinstit bogății, dar să nu le risipească ostentativ. Dimpotrivă, ei sunt sfătuiți să investească banii în „construirea de temple
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
N-o luați prea repede. Nu de idei ducem noi lipsă. De ce avem nevoie de ceva nou? Vânzările noastre sunt încă în creștere. Nu putem realiza asta fără să ne conformăm regulamentelor. Vom avea multă bătaie de cap și de pomană. Vom trăi și vom vedea. Să facă alții mai întâi și dacă o să le iasă bine ne apucăm și noi. Este un lux să ne gândim la așa ceva tocmai acum. Te asigur că nu va ieși nimic. Iată-ne ajunși
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
visului de a construi un cuptor modern, cu ajutorul căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul artizanului, de la alegerea lutului până la desăvârșirea productelor, sugerând forța unui ritual milenar, ca într-un veritabil poem epic. Dintre numeroasele traduceri ale lui
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
măștile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatică (udatul cu apă al Paparudelor). Caloianul (păpușa de lut), Cămașa ciumei (momâia de paie îngropată în cămașă de in, care era aprinsă pentru stăvilirea molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
și mai ales a soțului meu, că el nu știa de venirea lor. Abia când o venit a doua oară fratele meu o știut. Și bineînțeles că el o stat cu el În pod, că la noi acasă se pregătea pomana, și erau fel de fel de femei străine, și n-a vrut să fie cumva observat. Soțul meu s-a ocupat de el atât noaptea, cât și În ziua cât a stat... Ce-au discutat... și de ce-a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Care bați, mă?” „Eu, la 48, domne!” Și vine, deschide vizeta: „Bă, futu-ți dumnezeu’ mă-tii! Vrei să te omor În bătaie? Ce mă deranjezi?”. „Domnu’ locotenent”, zâc, „venim de pe drum, n-am mâncat de două zile. Făceți-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș..., ce-o fi, că murim de foame aicea!” „Ia uite, bă! Ce, bă, aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic!” Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.) După
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ori În viață. Mor o dată. Ăsta a fost deviza mea. Or’ acum, or’ mai târziu, tot trebuie să mor o dată... Și-am bătut, domne. Vine iar Ștefan. Iar ne ia la-njurături: „Ce mai vrei?”. „Domnu’ locotenent, făceți-vă o pomană definitiv.” Domne, am căpătat câte-o țigară fiecare. N-am fumat de doi ani aproape. „Dați-ne un foc, că io știu să fac foc, da’ nu vreau să vă deranjați, să vă creez probleme dumneavoastră aicea. Dați-ne un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sâmbătă următoarele lucruri: 1) O oală nouă roșie, nesmălțuită, cu vin; 2) O doniță nouă cu apă; 3) Un colac; 4) O lumânare de ceară galbenă aprinsă; 5) O strachină nouă, cu păsat fiert cu lapte. Aceste lucruri dăruite constituiau pomana. „Pomana sau po-manea, ne spune Cezar Bolliac, este darul pentru sufletul celor morți, pentru zeii mani, cari după tradiția păgână nu sunt decât sufletele celor morți din familie cari, transformați în spirite, aveau influență și în bine și în rău
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următoarele lucruri: 1) O oală nouă roșie, nesmălțuită, cu vin; 2) O doniță nouă cu apă; 3) Un colac; 4) O lumânare de ceară galbenă aprinsă; 5) O strachină nouă, cu păsat fiert cu lapte. Aceste lucruri dăruite constituiau pomana. „Pomana sau po-manea, ne spune Cezar Bolliac, este darul pentru sufletul celor morți, pentru zeii mani, cari după tradiția păgână nu sunt decât sufletele celor morți din familie cari, transformați în spirite, aveau influență și în bine și în rău asupra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]