3,008 matches
-
1947 (în colaborare). Repere bibliografice: Aurel Ivănescu, „Conștiința artistică la Tudor Arghezi” „Chemarea” (Iași), 1939, 449; C. Vârtej, „Din limbajul școlarilor”, CGM, 1939, 5-7; Gh. Mărgărit, „Valuri împietrite”, „Prutul”, 1941, 410; S.Varzaru, „Valuri împietrite”, CGM, 1941, 1-3; C. Vârtej, Popas cu Florea-Rariște, „Cetatea Moldovei”, 1941, 7; C. Vârtej, „Valuri împietrite”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 9; Octavian Nestor, Dumitru Florea-Rariște, CL, 1985, 2; Gavril Istrate, Răsfoind cu grijă comorile de carte, CRC, 1989, 9; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 172-173. C.T.
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
absolvit Liceul „N. Bălcescu” din Brăila (1945), după care a făcut studii de drept, nefinalizate însă, la Universitatea din București (1946-1949). A debutat cu versuri în „Revista Fundațiilor Regale” (1945) și a colaborat la „Viața românească”, „Dunărea” (Brăila), „Fapta”, „Națiunea”, „Popas literar” (Craiova), „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Traduce mult, mai ales din literaturile franceză și rusă, uneori în colaborare. Volumul de debut, Non possumus, apărut în 1972, în condiții grafice de excepție, vădește un poet cu o sensibilitate delicată, având pasiunea
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
din reportaje. Reporterul a cutreierat planeta și pe baza acestei ocupații de observator activ și mobil a produs nenumărate relatări concretizate în volume structurate monografic sau caleidoscopic, ca „spectacol al lumii”. Dincolo de inerența unor informații de ghid turistic ori a popasurilor în zona unui exotism atractiv pentru cititor, se observă capacitatea autorului de a stăpâni jurnalistic materialul furnizat de observația directă, care devine pe unele porțiuni cvasiomologabil ficțional. Rutina călătorului reușește să se disimuleze și să creeze sentimentul de inedit în
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
nu cu măsură, nu sistematizând la rece, ci capricios, schimbător de la o clipă la alta. Grandiosul, suavul, grotescul infuzează jurnalul drumețului, ce se desfășoară sinuos, între poza eroică și figurația comică. Călătorul evocă întâlniri cu gazdele de prin sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
ce uzează, ireductibil, de „poezire” - cu virtuțile și neajunsurile ei. Alte contribuții se referă la Jean Boutière (ca monografist al lui Creangă), Sextil Pușcariu (ca istoric literar), Calistrat Hogaș (din perspectiva receptării), Mihail Sadoveanu și Panait Istrati (ambii urmăriți în popasul lor la Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
minează proza. C. a fost însă o bună autoare - inventiva, vie - de literatură pentru copii (Căsuța lebedei, 1922, Fluierul fermecat, 1924, Să povestim, 1931, Bombonel și Totonel, 1936, Kiki și Riki, 1936, Pit și Pitulice, 1946, Ciufuleț, 1959, Drum fără popas, 1960). Pentru cei mici, a tălmăcit (din H.Chr. Andersen, Ch. Perrault, C. Pineau), a adaptat (Aventurile unui mic bucureștean, după A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
30 de zile în studio, București, 1933; S.O.S., București, 1935; Bombonel și Totonel, București, 1936; Kiki și Riki, București, 1936; Pit și Pitulice, București, 1946; Femeia și cătușele ei, București, 1946; Evadare, București, 1947; Ciufuleț, 1959; Drum fără popas, București, 1960; Între până și spadă, București, 1963. Traduceri: W. Hauff, Cerșetoarea de la Podul artelor, București, 1913; E. Bellamy, În anul 2000, București, 1920; K. Immermann, Carnavalul și somnambula, București, 1921; R. Cramer, Iarna, București, 1921; A. Schwartz, Siluete de
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
meritat prin vechime și activitate l-au avut cele din Montpellier, Paris, Toulouse și Strasbourg, iar ulterior și cele din Douai, Reims și Caen. 8. Spitalele medievale Primele „spitale” ale Evului Mediu erau de fapt un fel de aziluri de popas sau asistență pentru săraci; nu atât asistență medicală, cât mai mult asistență socială. După apariția și extinderea leprei în Europa, diferite ordine religioase au înființat leprozerii, având ca scop mai puțin îngrijirea bolnavilor și mai mult protecția orașelor față de acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de optică și responsabilități pe care le generează aceste noi tendințe și câmpuri disciplinare, ce demonstrează continuitatea psihismului uman
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sporindu-și serviciile publice. Bârladul însă devine scaun al vorniciei Țării de Jos. Drept urmare, mutarea capitalei Moldovei la Iași și desemnarea Bârladului ca reședință a vorniciei mari, fac ca Vasluiul să rămână în umbră, doar un fel de stație de popas pentru călătorii, inferioară chiar față de Docolina - unde se încrucișau niște drumuri („Plecarăm din Bârlad... și am ajuns pe înserat la un alt târg mare numit Vasilu". Paul de Aleppo). Tot Letopisețul (tom I, p. 185) descrie alt fapt istoric, petrecut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnești" care erau plătiți de locuitori prin sistemul cislei. În secolul al XVII-lea se introduc primele relee poștale, cu cai la schimb, cum a fost și cel dintre Iași, Bârlad și București, când Cuza călătorea multe ore și făcea „popas" la Bârlad pentru a ajunge la București. Un asemenea releu servea și pentru transportul altor demnitari, dar și pentru corespondența particulară, mai ales a negustorilor și călugărilor care călătoreau des. Poștei i se spunea „menzil", prima organizare a poștei efectuându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mine, care am străbătut sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii care te primeau cu plăcere la masă și la odihnă, chiar pe timp de noapte în casele lor. Apoi, însăși existența atâtor locuri de popas, pentru masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii, dar și proprietarii, printre care și mânăstirile erau factorii interesați să aibă și să întrețină asemenea stabilimente. „Ceairul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de stupi, pentru că, atunci, existau destule livezi, poiene cu fânețe, heleșteie de tot felul. purtat numele, iar mai târziu s-a numit mânăstirea Frumoasa (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 167). Iașul întreg era un târg al locurilor de popas. De la Constantin Botez și Adrian Pricop aflăm un han care se afla la reîntâlnirea bisericii Sf. Lazăr, construită în 1703 (Carvasara), un han al lui Cațichi, lângă medeanul Spiridoniei, mânăstirea Sf. Sava avea și ea hanul ei, era și Hanul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri, încărcat de daruri și însoțit personal la întoarcere. Se pare că după zece ani de pribegie, a ajuns, în cele din urmă, într-o oază de liniște care va fi ultimul popas înainte de întoarcere. Pare că nu mai există nici un pericol. E un moment de calm și perfecțiune, un moment de refacere "că-l sluțise apa mării" (6.137)118*: orice urmă de ostilitate și incertitudine pare suspendată. O simpatie generală, o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-ncheie între neamuri ce vârsta-i prisosise.// Când am să-mi văd iar satul, de care mult mi-e dor,/ În ce-anotimp? Dar fumul din hornuri, și cum mi se / Va-nfățișa căsuța, liman păstrat în vise./ Țărm de popas și, mai mult, plai pururi primitor?219 Aventura se închide în ea însăși, prin întoarcerea la origine. La fel stau lucrurile la Novalis, unde călătoria din Bildung îl readuce finalmente pe erou acasă pentru constatarea fichteană a identității. Gândul întoarcerii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o încercare de a traduce sau a transfera valorile lumii „organice“ [...] în codurile, discursurile și comportamentele lumii moderne. Nu a o refuza pe aceasta din urmă, ci a injecta în ea energii alternative, a bloca schimbarea fără stavilă și fără popas, a acționa ca o instanță selectivă a memoriei și a păstrării, a combate iraționalitatea destructivă a dinamicii absolute. Conservatismul politic astfel definit inițial - teoretic de Burke în Anglia, practic de Părinții Fondatori prin Con stituția creată de ei în America
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a Einsatzgruppe XE "Einsatzgruppe" D pe teritoriul României și acțiunile ei În Basarabia XE "Basarabia" , vezi Ancel XE "Ancel, Jean" , „The Jassy Sindrome”, I, pp. 36-38. Depoziția lui Traian Borcescu XE "Borcescu, Traian" (vezi supra, nota 35), p. 50. Despre popasurile temporare ale Marelui Cartier General În Moldova XE "Moldova" și cele intermediare ale Eșalonului Operativ, vezi scrisoarea generalului Nicolae Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae (general)" , adjunctul șefului Marelui Stat-Major, către procurorul principal al Tribunalului militar, 2 aprilie 1947, Arhiva Ministerului de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
IX. Prefectura Județului Oceacov și cea a Județului Berezovca vor proceda la: a) Recunoașterea comunelor din regiunea de plasare. b) Stabilirea capacității de cartiruire a comunelor. c) Recunoașterea și stabilirea itinerariilor de mers, precum și al localităților unde se vor face popasurile de noapte. Ele vor face cunoscut toate acestea Biuroului Central de Evacuare de la Prefectura Județului Odessa. X. Prefectura Odessa, Primăria Municipiului Odessa și Prefectura Poliției Odessa, vor avea grijă să rechiziționeze și să pună la dispoziția evacuaților vehiculele necesare pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grijă să rechiziționeze și să pună la dispoziția evacuaților vehiculele necesare pentru transportul bagajelor, bătrânilor, femeilor și copiilor. Convoaiele constituite vor fi conduse de organele polițienești, al căror efectiv va fi în raport cu mărimea convoaielor; escortele se vor schimba la fiecare popas de noapte. La ajungerea la destinație convoaiele vor fi primite de autoritățile județene și comunale respective, care vor proceda la cazare. Evacuarea Evreilor se va face pe jos până la gara Odessa triaj, sau cu mijloacele de locomoție pentru bătrâni, femei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce mai există doar în inimile câtorva, trece o stradă și chiar în locul casei pe care și-o ridicase cu mâna lui se află astăzi o stație de autobuz. Rând pe rând, unchii mei și-au făcut cel din urmă popas, înainte de odihna cimitirului, în biserica "Ziua Crucii". Acolo i-am văzut ultima oară, la costum și cravată, proaspăt bărbieriți și cu fețele senine, adică exact așa cum îi știam că arătau în fiecare zi de 14 septembrie. Toți au făcut Războiul
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
ha) a) Delimitare ... Insula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf și a localității Iazurile. b) Caracterizare ecologică ... Insula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un loc important de popas al păsărilor migratoare și de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna). Primăvară, în această zonă cu vegetație săracă și pitica se pot intilni păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roșcata (Luscinia megarhynchos), presura cap negru
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum și biocenozele adaptate la variații mari ale salinității. Este o zonă predilecta pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (insula Bisericuța), cît și pentru laridae și sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populație Branta ruficolis (gisca cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuța (insula stâncoasa
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populație Branta ruficolis (gisca cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuța (insula stâncoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare ... Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]