2,817 matches
-
orășel, în care la intrare văd mai multe blocuri într-o stare nu prea arătoasă, iar după ele o zonă cu tot felul de magazine mici cu lucruri și alimente la prețuri modeste. Zona este plină de arabi sau alți poposiți pe aici, săraci. Imi cumpăr o cutie cu suc de fructe și găsind un loc la umbră, mă așez pentru prânz. Cât de bun este puiul pe care mi l-a pus pachet d.l Matteucci! Chiar dacă mănânc cu o
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nici simplu călător, ceea ce, de fapt, s-a întâmplat în toate zilele de până acum, cu excepția lui Ortal. Mă uitasem în cartea de oaspeți de la casa pelerinului din Saint Gilles, unde am dormit, și am constatat că pe acolo au poposit puțini pelerini, câte doi, trei, din când în când, nu zilnic. Este posibl să fie cazați și pe la particulari, dar am dubii, căci acolo prețul este mult mai mare, iar pelerinii caută locuri avantajoase ca preț. Numărul lor, în această
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
învață de acasă, ele revelându-se doar pe drum. Pe drum, nu mai întâlnim alți pelerini și, de fapt, privind în cartea de oaspeți, am observat că de cele mai multe ori au fost câte doi sau trei, maxim patru-cinci, care au poposit la persbyter-ul parohial, și nu în toate zilele, deși francezilor nu li se poate reproșa nimic în ceea ce privește ospitalitatea și grija pentru pelerini. Ceea ce funcționează destul de deficitar, este marcajul drumului în Franța, cel puțin până la Arles. Si faptul că cel mai
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Santiago de Compostela. Gândurile și reflecțiile mele despre pelerinaj încep să fie acoperite de somnul ce se lasă pe pleoape, iar trupul se cufundă încet într-un somn adânc, întrunul din cele mai mari hanuri pentru pelerini în care am poposit. Vineri, 31 august: Roncesvalles-Zubiri: 22 km Deșteptarea în hanul La Posada este la ora 6, dar deja mai înainte unii s-au trezit și umblă prin dormitor mai mult sau mai puțin silențios. Pelerinul de sub mine, probabil din Coreea, se
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Bothe", XLVI (1832), nr. 8 (28 ianuarie)171, prezintă mici diferențe, dar le apreciem ca fiind mai amănunțite și mai exacte: Epidemia se potolise pentru moment, se deplasase mult spre apus și bântuia în 1832 cu furie Occidentul, pentru ca apoi, poposind în Peninsula Iberică, în 1833-1834, și în Italia, în 1835, să se întoarcă prin Austria și Ungaria în Banat și Transilvania, în 1835-1837, unde holera s-a manifestat din nou, deoarece se conservaseră unele focare endemice în provincie, ca de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
întîrziau să-și facă apariția"398. Când spahiii generalului Yussuf au încercat să-și reia marșul și să atace o concentrare de trupe ruse de care au auzit că se află la Bazargic, au fost loviți în masă de flagel. Poposiți pe malurile lacului Siutghiol, în pofida ordinului dat în seara de 30 iulie ca soldații algerieni să se pună în mișcare, 500 se aflau la pământ și nu se mai puteau mișca. Holera s-a abătut ca fulgerul asupra coloanei expediționare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
șosea era absolut indispensabilă aprovizionării aliaților, atâta vreme cât calea Dunării de Jos și mai ales gurile fluviului erau impracticabile, deoarece se aflau sub stăpânirea rușilor, împreună cu porturile Sulina, Ismail și Reni. Atașat pe lângă această misiune a fost medicul francez Camille Allard, poposit în Dobrogea între 25 iulie/6 august și 15/27 noiembrie 1855, cu sarcina de a veghea asupra sănătății personalului și lucrătorilor de pe șantier. La cele două capete ale proiectatei șosele, la Constanța și Rasova, se aflau instalate spitale de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dovedit că serviciile noastre sanitare erau nule"527. Privitor la starea de spirit ce domnea la comandamentele militare, unde riscurile unei grave molime au fost, măcar la început, cu totul desconsiderate, merită amintit un episod petrecut în localitatea Orhania, unde poposise coloana sanitară din care făcea parte și doctorul Argetoianu: "A doua zi după sosirea noastră - zi nenorocită de 13 - au început să vie veștile de holeră de pe la trupele cantonate și bivuacate în jurul Orhaniei și chiar de la cele din Divizia I
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
antiholeric; celor care refuzau să se supună acestei dispoziții li se interzicea accesul. Întreaga populație din cele două orașe portuare a fost și ea imunizată. Supravegherea imunologică și vaccinarea au fost extinse la alte localități urbane și rurale în care poposeau fugarii. Totodată, o susținută vigilență sanitară a fost exercitată în privința trupelor în retragere, române sau ruse579. Unii igieniști erau de părere că aliaților noștri de la acea epocă le revenea în bună măsură responsabilitatea pentru răspândirea holerei, deoarece comandamentul rus se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
jar, ademenește-mă cu fluturi tomnateci, zidește-mă În lutul cărămiziu, pe pragul apusului, sculptează-mi trupul printre vitralii fosforescente, În fumul frunzișului tors din tihna ta” „Toamnă cu glas de aramă, ademenește-mă sub bolta amintirilor, cu pași tăcuți, poposiți În mansarde târzii să ascult frunzele cu suflet uscat cum se leapădă de nemărginire, cum singurătatea poposește cuminte În crizantemele cu gust de toamnă”(...) Din program: A fost pe ecran poza regretatei Răduța Vasilovschi. Din volumul de antologie de poezie
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
printre vitralii fosforescente, În fumul frunzișului tors din tihna ta” „Toamnă cu glas de aramă, ademenește-mă sub bolta amintirilor, cu pași tăcuți, poposiți În mansarde târzii să ascult frunzele cu suflet uscat cum se leapădă de nemărginire, cum singurătatea poposește cuminte În crizantemele cu gust de toamnă”(...) Din program: A fost pe ecran poza regretatei Răduța Vasilovschi. Din volumul de antologie de poezie „Artă sfâșiată” face parte și d-na Răduța Vasilovschi( Rădăuți). Aflasem de curând că nu mai este
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
către Sine și astfel să devin mai Înțelegătoare și mai tolerantă cu propria-mi condiție existențială. Am căutat pe internet, În mai multe rânduri, o adresă, un număr de telefon de la mănăstirea Agapia. De fapt, doream nespus de mult să poposesc la Văratec, acolo unde și-a petrecut ultima perioadă din viață Veronica Micle, marea iubire a poetului Mihai Eminescu. Aș fi vrut să “aflu “ câte ceva despre frământările ei din ultimele clipe petrecute pe acest pământ. Se apropia ziua de cincisprezece
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Îl știu destul de bine. Și muierea, dacă umblă după el, n o pot păzi oricât aș vrea. Eu am atâtea treburi: să merg după vin sau rachiu, să aduc lemne pentru iarnă. Apoi, nu mai spun de nutreț, fiindcă aici poposesc atâtea harabale cu mărfuri și animalele trebuiesc hrănite. Nu mai spun de oameni... Și toate aestea înseamnă alergătură... Dacă muierea îl vrea pe hoț”... ― Aștept un răspuns, hangiule! Acesta a tăcut, plecând fruntea, ceea ce ar fi putut însemna o acceptare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
toamnă. Frunzele foșneau printre picioarele animalelor, păsările își chemau puii la masa de amiază, o căprioară se vesti, deodată, călătorilor, apoi, ca o nălucă, zvâcni spre poala pădurii. Susurul pârâului urmărea calea drumeților. Merseră ei cât merseră și spre seară poposiră într-o poiană, la capătul căreia se înfățișa un izvor cu apă limpede și rece ca gheața. Hotărâseră să facă popas spre a înopta la poalele unui bătrân stejar. Cum îmbucau ei hămesiți și cinsteau gospodărește din vinul mănăstiresc, deodată
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Domnului, care dorea sa tina primul Divan in noua capitala a Moldovei. Decuseară, sosiseră în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman. Cu ei poposiră și o mulțime de slujitori, așa că se umpluseră și locurile de popas dimprejurul târgușorului. Domnul era bucuros că noua Curte, deși costisitoare, izbutise să farmece trimișii împăraților străini. „Bine s-a mai potrivit îndemnul ca nimeni din boieri, până în cei
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Soarele s-antunecat Luna-n sânge s-a schimbat... Trecură peste podul Burlacului, care traversa o râpă și un firicel de apă, ajunseră în Ungureni, partea satului locuită de meșteri aduși din Ardeal pentru lucrul la sticlăria evreului Ițic Serat, și poposiră la o casă mare, al cărei stăpân se proptea într-o lopată lată, cu care făcuse loc altei pături de nea. Sara bună, gospodar! dădu binețe Fetea, smucind bucuros hățurile. Bună să vă fie, rusnacilor, răspunse țanțoș Ștefan, un muntean
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vizită plăcută am avut-o În weekend, când soarele blând, mângâietor, de septembrie mă Îmbia la o astfel de călătorie spre plaiurile mele natale iar vocile alor mei mă chemau ca un cor de Îngeri, dintr-un timp Îndepărtat, să poposesc la mormintele lor, să le aprind câte o lumânare și să meditez. De obicei iau cu mine și o sticlă cu apă sfințită și stropesc florile de pe cele două morminte iar cât timp ard lumânările Îmi trec prin minte imaginile
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
local, pe Grivița, aproape de Cimitirul Sf. Vineri. ― Fraților, are un vin care te scoală din boală și te bagă în groapă. Eram vesel, exuberant, într-o dispoziție de plenitudine cum nu mai fusesem de multă vreme. "Bolta verde" unde am poposit părea un local mizerabil dar, oricum, simpatic. Nu știu de "ce-mi plăceau atâta cârciumile periferice care duhneau de rachiu. Înăuntru toate mesele erau înțesate de ceferiști, lucrători, băieți de prăvălie. Charlot însă nu ținea seama de asta. La el
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
această întîmplare: era cea dintâi dovadă a iubirii ei. Într-o duminică însorită, pe când prânzeam cu Mihaela în camera mea, ne-am pomenit cu o păsărică zburind deasupra capetelor noastre. Intrase pe fereastra larg deschisă și, după câteva evoluții sprintene, poposi pe rama unui tablou. ― Uite, o ciocârlie, strigă Mihaela plăcut surprinsă, gata să bată din palme, dar paralizând gestul ca să nu sperie pasărea. ― Nu-i ciocârlie, i-am spus, cred că e cinteză. ― Ce drăguț din partea ei că ne-a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am avut răbdare să fac drumul pe jos și am luat un taxi. Când să cobor mi-a scăpărat prin minte, ca un fulger, ideea unei escapade năstrușnice: ce-ar fi să mă îmbarc cu Mihaela și, traversând marea, să poposim pe malurile însorite ale Bosforului? Bani am doldora și pun forța lor în slujba dragostei ca să obțin un maximum de desfătare. Numai așa, în paradisul oriental de dincolo de mare, ademenesc fericirea și o arestez măcar pe timp de o săptămână
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
suportă privirea. Răspunse fără glas, dând negativ din cap. ― Te rog să fii cât se poate de sinceră. ― Nu! (Cuvîntul părea turnat în bronz.) ― Foarte bine. Atunci până la pronunțarea sentinței ai să locuiești în casa noastră... ― Aici? (Pe fața ei poposiră semnele mirării și întrebării.) ― N-am spus aici, am spus în casa unde trebuia să ne mutăm și care e gata cu reparațiile. ― Prefer să mă duc la soră-mea. (O replică reținută a mîndriei.) ― Te rog foarte mult să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
sânt geloasă și îmi repugnă aventurile extraconjugale. N-ajunge? Pentru mine căsătoria e un sacerdoțiu. ― Mă închin, domniță, în fața acestor principii sănătoase. ― De ce îmi spui domniță? ― Pentru că ― nu simți? Încep din clipa asta să-ți fac curte... Pe fața ei poposi un nou surâs. ― Ce ți-a venit? ― Nu știu... Poate că tocmai eu sânt bărbatul temerar pe care îl aștepți să-ți ceară mâna. ― Vorbești cu adevărat serios? ― Foarte serios. Vrei să mi-o dai? Bineînțeles în ipoteza că nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am făcut din Eberhart Engelhard - da, am fugit de numele fratelui meu, dar ai să-ți dai și dumneata seama în curând că n-a meritat -, dar el nu s-ar atinge cu nici un preț de numele lui. Oriunde ar poposi, oamenii locului ar crede că e muzician, scriitor, poate lăcătuș, eventual brutar. Dar eu am rămas fotograf chiar și așa. Și nimănui nu i-ar trece prin minte că, acolo de unde a venit, a pictat treisprezece tablouri. „Vedeți că doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
are, dar știe că i se zice Craiul bărbaților. După cele spuse vocea brusc se stinse la fel cum se aprinse și crăiasa amuțise. După auzul acestei vești, crăiasa plecă la drum, până a ajuns, într-o pădure unde a poposit la un izvor. La câțiva metri de loc, doi porumbei se certau foc, din cauza unui joc, dintre o porumbiță și un netot. -Măi frumoșilor, decât v-ați certa mai bine m-ați ajuta, zise crăiasa către porumbei. -Cu drag, Crăiasa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu o mare armată. De aproape nu era așa, dar având în vedere importanța scopului, toate sufletele participante erau hotărâte și deosebit de disciplinate. Odată cu apusul soarelui au ajuns într-o pădure în apropierea castelului Regelui Hapcău, unde au hotărât să poposească fiind obosite peste măsură. A doua zi, în timp ce zorii se grăbeau să vestească sosirea unei noi zile și când Somnul soarbe cu nesaț din dulceața Timpului care se grăbește să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]