3,904 matches
-
Occident, surprinzând în câteva rânduri esențialul în ceea ce privește generația pașoptistă. Apologia entuziastă a acestor înnoitori nu reprezintă o exagerare gratuită, de ordin bombastic, ci dimpotrivă, corespunde pe deplin meritelor fundamentale ale pașoptiștilor, care au avut dorința și puterea de a înlătura prăpastia culturală, politică, socială etc. ce despărțea Țările Române de Occident. Pașoptismul trebuie perceput astfel drept o mișcare amplă, de o complexitate aparte, ce a vizat, până la urmă, toate domeniile definitorii ale nației, schimbându-le radical și înscriindu-le pe făgașul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
voturi în 1949 la 45,2% în 1953, 50,2% în 1957, 45,3% în 1961. "În istoria recentă a Germaniei, scria Joseph Rovan, nimic nu este mai important decît faptul că, în cîțiva ani, el a scos țara din prăpastie și a dus-o spre rezultate extraordinare"5. De la ridicarea morală și economică a țării la reconstrucția europeană și la reconcilierea cu Franța, trecînd printr-o viziune clară privind politica internațională și locul Germaniei, ținînd cont de trecutul ei și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de făptaș, iar dacă, dimpotrivă, către cele bune, iertarea este aproape. Nimeni nu este fără de păcat, dar când precumpănește binele, păcatele se ușurează, se umbresc, se spulberă. Așadar, în ziua judecății, faptele noastre ori ne ajută, ori ne aruncă în prăpastie, ca și cum ne-ar fi piatră legată de gât”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a II-a, 16, în PSB, vol. 53, p. 31-32) „Închipuie-ți pe un împricinat învinuit și dovedit de crimă, nu aducând temeiuri de apărare, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții ca ceara. Căci râu de foc, zice, curgea înaintea Lui (Dan. 7, 9-10); când tartarul și prăpastia largă și de neînchipuit și întunericul cel mai din afară și viermele cel neadormit se vor arăta fiind de față (Ps. 96, 3; Lc. 16, 26; Mt. 25, 39; Mc. 9, 43). Și pe deasupra frica va atârna din văzduh peste
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a-l împlea prin muncă și cultură, îl sumuță contra Europei, pe care o numesc îmbătrânită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominația rusească." Eminescu vrea să remarce că între intelighenția rusească și clasa politică ori există o prăpastie, ori o regretabilă consimțire "ideologică". Din nefericire, strălucita intelighenție din a doua jumătate a secolului al XIX-lea n-a reușit să europenizeze suficient Rusia, perioada sovietică fiind continuarea expansiunii deșertului sufletesc care a amenințat să se întindă peste toată
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și fără Ardeal. Ardealul nu a pierit într-o mie de ani, nu va pieri nici de azi înainte."171 Era chiar argumentul forte al lui Stere în privința Ardealului. Prin contrast, Basarabia, sub cnutul gubernial rusesc, se afla pe marginea prăpastiei etnice. Ca și Eminescu, Stere aduce "argumentul Kant", care a făcut ca Ardealul să supraviețuiască în Occident, pe când Rusia a fost lipsită de elementul spiritual din "hegemonia" germano-austriacă, ceea ce a dus la rapida anihilare a conștiinței naționale în Basarabia. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Iakovlev, devenit mâna dreaptă a lui Gorbaciov. Perestroika n-ar fi fost posibilă fără acordul bătrânilor din Comitetul Central, al KGB și al Armatei, care au înțeles că nu mai există soluție și că centralizarea a dus sistemul pe marginea prăpastiei. În 1986, într-o emisiune televizată, Andrei Gromîko a recunoscut că sistemul este blocat. Gromîko era președintele Sovietului Suprem al URSS și intrase, pe 21 ianuarie, prin magazine, văzându-le goale, ca și la București. Ceaușescu nu va face un
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
medii homosexuale ale Vienei. Dacă ținem seama însă cât de mult depășeau exigențele față de sine ale lui Wittgenstein ceea ce stă în puterea unei ființe omenești, nu vom avea nevoie să acceptăm o asemenea presupunere pentru a-i înțelege disperarea. Acea prăpastie dintre aspirație și modul cum se vedea pe sine, pe care o exprima scriindu-i lui Engelmann „Sunt atât de prost și indecent ca întotdeauna“, era suficientă. Dincolo de faptul că nu a fost probată51a, ipoteza lui Bartley poate fi atribuită
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vulturi ciocnindu-se în spațiu / de vărsăturile nopților" configurează expresionistic delirul, iregularul, în registre sugerând tenebrosul, marcând căderea în impur și macabru. Infernul lui Ioan Alexandru, oripilant, e totuna cu anticul ad inferos, cu ceea ce la Baudelaire fusese obsedantul gouffre, prăpastia. Configuraționism similar la Al. Philippide. Infern în toate și pretutindeni: "Cât infern e în fiecare cuvânt / Îmi crapă zmalțul de pe dinți de fierbințeala lor, / Cât miraj / Cenușa Domnului e ghemuită / lângă fiecare" (Cât infern). Până și "în inima Ardealului", "îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în consens: "Vântul nu știa peste ce bate. Legăna crucea pe care scria / Că te-ai dus la treizeci și trei de ani nempliniți / Cu liniștea cu care legăna crângul de pomi înfloriți" (Atunci am înțeles). Temporalizare și localizare; pe scurt oase, prăpăstii, patruzeci de zile de învățătură în ale morții. Fiecare moare singur (constatare mâhnită), lăsând în urmă cel mult un gest, o privire tandră: "Sora mea de dincolo / Se mai vede doar cum pleacă / Pe calul ei năzdrăvan / Împușcat acum un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
am fost nu mai poate să dăinuiască / așa la nesfârșit...": Contemplatorului "pierdut în timp", planând între trecut și viitor, îi vorbesc simbolic miracole cotidiene: iarba reprezintă "corpul fizic al unui strămoș"; iarba de leac ar putea "vindeca de singurătate"; peste "prăpastia vremii" durează sufletul, "măturător de frunze" toamna. Arhivă de amintiri, copilăria e joc de vedenii "prea / mișcătoare, imposibil de prins în fotografii"; tiranică, în fine, solitudinea născocește fantasme: "mă sperii de toți cei ce-mi apar / deodată mascați, emoționați, toți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
maselor, nedemocratica lege a ierarhiilor genealogice a fost abolită. În Republica Vandana de Nord. 58. Administrația Națională a Fermelor de Porcine a revenit în vechiul ei sediu Abolirea legii ierarhiilor genealogice în Republica Vandana de Nord a mai născut o prăpastie față de Republica soră Vandana de Sud, de parcă gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
morale șubred, dezorientat de abundența ispitelor, agresat de reclamele viclene, și lipsit de o voință consolidată, este ușor să cazi victimă unor vicii către care ești ademenit prin multiple mijloace. Dar cine și cum te ajută să nu cazi în prăpastie? Am cunoscut persoane care și-au stabilit țeluri și chiar au luat decizii demne de laudă în vederea abandonării unui viciu, însă nu au dispus de resursele volitive necesare pentru a le duce la îndeplinire. În alte cazuri, tineri sau maturi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ambele nemaiștiind cum să-i facă pe oameni întregi. Știința trebuie să-și lărgească sfera de preocupare, iar religia trebuie să-și aducă aminte de origini, de Spirit, trebuie să repare legătura dintre cele văzute și cele nevăzute, să acopere prăpastia actuală care separă cerul de pămînt. În centrul respectivelor școli se află Vidul, un nimic infinit, în care nu există materie decît în stare de potențialitate. De fapt, în Vid totul e în această stare, din el totul decurge, se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
încrederea, element care stă la baza tuturor intrigilor universului financiar și rămîne doar birocrația. După ce au salvat-o de două ori în secolul trecut, acum americanii (de fapt evreii care conduc finanțele lumii și marile trusturi media) împing Europa în prăpastie.Americanilor li s-a spus că în felul acesta pot scăpa ei. Fals. Aceasta va fi a treia implozie, cea americană... Bursele se comportă spasmodic, euro se depreciază, incapacitatea guvernelor pare patologică, iar competitivitatea economiilor europene e depășită de noile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ipoteze și va trebui să-și activeze însușiri și facultăți noi. Dincolo de circumstanțe însă, inevitabil trecătoare, cred că trebuie afirmat adevărul și trebuie făcut binele, atribute care, prin ele însele, conduc evoluția, procesul de devenire. Căci omul modern viețuiește o prăpastie între idee și realitate. Platon, care încă vedea în idee adevărata realitate, a rămas, din păcate, atît de departe... Bibliografie * Ahrens John, Governance and Economic Development, Edward Elgar, Cheltenham, 2002; * Allegret JeanPierre, Le Merrer Pascal, Economie de la mondialisation, De Boeck
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
teamă, grefată pe traumatisme profunde, genocid sau exil. Chiar dacă nu este dus la formele lui extreme decât de o minoritate, efectele acestui militantism al vigilenței ar putea să se întoarcă, vai!, împotriva evreilor în ansamblu și să adâncească mai mult prăpastia dintre Franța și cetățenii ei evrei, aceștia din urmă tentați, din reacție, să cultive atitudini de autoapărare, reală sau imaginară, dintre care cea mai importantă și mai spontană este replierea în grup și cultura izolării. Deși aproximativ 3000 de persoane
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
maselor, nedemocratica lege a ierarhiilor genealogice a fost abolită. În Republica Vandana de Nord. 58. Administrația Naționala a Fermelor de Porcine a revenit în vechiul ei sediu Abolirea legii ierarhiilor genealogice în Republica Vandana de Nord a mai născut o prăpastie față de Republica soră Vandana de Sud, de parcă gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în două depresiuni majore, cu o distanță de aproape 80 de ani între ele. Aceasta ne arată că economiștii nu au învățat mai nimic din primul caz, au repetat cam aceleași greșeli și ne-au adus din nou pe buza prăpastiei. De aceea am ales pentru primul capitol această doctrină. Instituționalismul, Școala suedeză și Economia comportamentală sunt, cumva de alt tip, prezintă incipiente de economie holotropică. În cîmp strict economic, lucrurile sunt desigur ceva mai nuanțate. Dar pentru demonstrația noastră ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
că multor descoperiri tehnologice li s-a dat mai întâi o utilitate militară, iar apoi au fost valorificate în domeniul civil 154. Trăim într-o civilizație care a împins umanitatea cu pași repezi spre culmile evoluției, dar și spre marginea prăpastiei sale. Este un abis în care ne-am putea prăbuși fie colectiv, în urma unei catastrofe globale, fie individual, izolându-ne treptat de restul societății într-un spațiu virtual. Să nu uităm că riscul extincției noastre a crescut proporțional cu dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să producă o critică devastatoare a ortodoxiei economice și să producă o schimbare de paradigmă. 1.13. Lumea de după criză Așa cum par să evolueze lucrurile, criza economică globală va mai dura încă 3-4 ani. Ea nu a atins încă fundul prăpastiei și nici nu se văd politici eficace de ieșire din impas. Este o criză a caracterului global al economiei. Economia s-a globalizat, marele capital face legea (există în sistem active financiare de 15 ori mai mari decît P.I.B.-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
varietate de expre-sii și critici ale capitalismului global actual. Bur-sa impune o gîndire și o acțiune redusă la termenul scurt, creînd astfel potențial de criză pe termen mediu și lung, consumatorismul este criticat dar asigură numeroase locuri de muncă, prăpastia dintre bogați și săraci se adîncește, cu în-registrarea unor fenomene persistente de foame-te pe întinse suprafețe ale globului, în timp ce al-ții își aruncă producția agricolă în mare, se poate observa o resurecție a protecționismelor, marele capital în formula transnaționalelor este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2009, p. 141). 2.9. RELIGIA ECONOMIEI DE PIAȚĂ Situația actuală a omenirii se caracterizează prin destrămarea marilor sisteme ideologice și a marilor tradiții religioase, în particular. De asemenea, la nivel global, nedreptatea socială crește pe zi ce trece, mărind prăpastia dintre bogați și săraci. Aceasta duce la creșterea violenței, a conflictelor, amenințînd cu un război global. Populația crește în zonele sărace, ridicînd serioa-se probleme demografice. Pe acest fundal se așează cupola globalizării. Asistăm însă, totodată, la nașterea și răs-pîndirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rezolvată doar prin cursa înarmărilor, apoi prin război. Este o lecție pe care domnul Putin și amicii săi trebuie să o aibă prezentă în minte atunci cînd se străduiesc să elaboreze modele de dezvoltare pentru o Ru-sie aflată la marginea prăpastiei. Acest avertisment sună ciudat în contextul actual, în care modelul american este tot mai mult repus în cauză. Piața este pe cale de a reuși acolo unde au eșuat marile imperii și marile religii: să reunească ansamblul ființelor într-o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
acțiunii acestei țări situate într-unul din punctele cele mai fierbinți de pe glob. Pentru a patra oară în istoria sa, Pa-kistanul a cunoscut o lovitură de stat militară, cînd generalul Pervez Musharraf a preluat frîiele unei țări aflate pe buza prăpastiei, dar care de-ține nota bene butonul nuclear. Primul-ministru demis Nawaz Sharif nu era decît un autocrat afacerist ce "guverna" o criză generalizată. Nefiind nici pe departe o de-mocrație parlamentară cît de cît eficace, Pakis-tanul este o țară supraîndatorată, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]