14,005 matches
-
a coeziunii grupului, cît și ca formă a distinctibilității lui de alte grupuri. În mod similar, la nivelul sintaxei, prin redarea deseori deosebită de către fiecare limbă a structurilor de adîncime (cu caracter cvasiuniversal) se probează faptul că structurile logice sînt prelucrate de conștiința lingvistică în acord cu principiile de funcționare ale uneia sau alteia dintre limbi. La nivelul morfologiei, conștiința lingvistică se relevă îndeosebi atunci cînd anumite categorii gramaticale au redări diferite în limbi diferite. Este edificator în acest sens efortul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
universal. Ceea ce este foarte important pentru maniera de filozofare este formația intelectuală a gînditorilor, înțelegînd prin aceasta cultura lor filozofică, științifică și artistică, dar și orientarea socială, religioasă sau morală și, întrucît toate aceste elemente se combină diferit și sînt prelucrate diferit în cazul fiecărei conștiințe creatoare de filozofie, fiecare gînditor își alcătuiește o viziune singulară și o operă marcată de individualitatea sa, atît din punctul de vedere al conținutului, cît și din punctul de vedere al formei. De aceea, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca filozofia, dincolo de realitate și mai presus de realitate, fiindcă realitatea nu este nici poetică, nici filozofică, ci devine astfel numai cînd este prelucrată de spiritul creator al poetului sau al filozofului. Altfel spus, și în filozofie (metafizică), și în poezia lirică este prezentată lumea cum ar trebui să fie, o lume creată și ideală, și nu este descrisă, expusă lumea cum este. Din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
efectivă în care Blaga a înțeles să alcătuiască propriul discurs (orientat "întru cucerirea unui stil"), se poate constata că terminologia filozofică curentă, încetățenită în perioada de formare a limbii române literare moderne, îi este proprie, fără încercări de a o prelucra în vreun fel, încît împrumutul neologic reprezintă latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru a denumi noțiuni structurate în propriul său sistem de gîndire, recurge la unele îmbinări cu aspect metaforic, precum cenzura transcendentă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al acestei teoreme îl reprezintă tendința de egalizare a prețurilor factorilor de producție indusă de desfășurarea relațiilor comerciale dintre țări. Grâu SUA B' PB = PB' C' Marea Britanie 0 A' PA PA' C E = E' A II I B Stofă Sursa: prelucrat după Salvatore D., International Economics, McGRAW-Hill, New York, 1996, p. 63 Figura 1.1. Modelul Heckscher-Ohlin În figura 1.1 sunt reprezentate grafic în același sistem de coordonate curbele posibilităților de producție ale celor doi parteneri comerciali: SUA și Marea Britanie, proporțional
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
producției asupra comerțului (ansamblul punctelor din regiunea III, care arată creșterea nivelurilor producției pentru ambele bunuri, dar într-un ritm mai lent în cazul producției bunului pentru export); bunul Y IV B III I A II 0 bunul X Sursa: prelucrat după Appleyard D. R., Field A. J., International Economics, McGRAW-Hill, Boston, 1998, p. 204 Figura 2.1. Efectele creșterii producției asupra comerțului exterior e) efect negativ pronunțat al producției asupra comerțului (punctele din regiunea IV, care reflectă majorarea producției bunului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
asupra comerțului exterior În mod similar pot fi descrise principalele efecte ale creșterii economice asupra consumului cât și implicațiile corespunzătoare în desfășurarea relațiilor comerciale externe ale unei țări. bunul Y IV III I B II A 0 bunul X Sursa: prelucrat după Appleyard D. R., Field A. J., International Economics, McGRAW-Hill, Boston, 1998, p. 206 Figura 2.2. Efectele creșterii consumului asupra comerțului exterior Astfel, conform figurii 2.2 deosebim următoarele cinci categorii de efecte principale ale creșterii consumului asupra comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Development and Alternative Development Strategies, Princeton University, International Finance Section, Essays in International Finance, no. 141, December 1980, pp. 4-11 minereului de fier și cocsului în cea mai mare parte importate, a condus la majorarea costurilor aferente ramurilor industriale care prelucrau oțelul și la o serie de investiții considerabile în industria metalugică. În acest fel, s-a întârziat folosirea ca substituent a aluminiului, deși țara noastră dispunea de resurse importante de bauxită. Un alt element reprezentativ pentru țările care au aplicat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
6 4,2 ROMÂNIA 3,8 -3,1 -1,8 -0,7 Polonia 0,5 0,4 2,7 4,6 Ungaria 1,8 0,8 -1,8 1,5 Bulgaria 3,3 2,5 -2,5 -2,1 Sursa: prelucrat după UNCTAD Handbook of Statistics 2002, Geneva, p. 322-328. Influențele majore ale dezvoltării susținute a comerțului exterior asupra creșterii economice, în rândul țărilor în curs de dezvoltare, se resimt cel mai pregnant în China, țară care a înregistrat cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
7 3,2 ROMÂNIA 1,2 -9,3 8,3 4,3 Polonia -2,1 3,8 9,1 5,9 Ungaria -0,4 2,2 3,9 17,1 Bulgaria 5,5 -12,3 3,4 -6,3 Sursa: prelucrat după UNCTAD Handbook of Statistics 2002, Geneva, p. 16-23. Un alt exemplu de succes, în cadrul țărilor în curs de dezvoltare, în realizarea unei corelații directe și foarte strânse între implicarea în relațiile economice internaționale și creșterea economică îl reprezintă cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
2249 3566 30 Ungaria 2811 4578 31 Letonia 770 2954 32 Lituania 1031 3061 33 Moldova 110 299 34 Polonia 820 4086 35 ROMÂNIA 462 1636 36 Federația Rusă 726 1726 37 Slovacia 2202 3542 38 Ucraina 294 641 Sursa: prelucrat după UNCTAD Handbook of Statistics 2002, Geneva, pp. 2-9 și 316-321. Din analiza datelor cuprinse în tabelul 2.4 și figura 2.3. se observă la nivelul continentului european o legătură între exportul/loc și PIB/loc de forma unei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Mongolia 175 383 34 Nepal 35 239 35 Pakistan 64 436 36 Filipine 526 988 37 Singapore 34297 22959 38 Sri Lanka 287 862 39 Tailanda 1100 1945 40 Vietnam 185 401 41 Japonia 3771 37494 42 Israel 5199 18274 Sursa: prelucrat după UNCTAD Handbook of Statistics 2002, Geneva, pp. 2-9 și 316-321. La fel ca și în cazul Europei și aici unor creșteri relative (procentuale) egale ale exporturilor/loc le corespund creșteri relative egale ale PIB/loc, cu alte cuvinte creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1500 1600 Producția industrială 100 340 1100 3300 4400 Producția agricolă 100 171 212 334 351 Productivitatea muncii pe un salariat (industrie) 100 237 488 923 1200 Exportul 100 338 871 4000 4200 Importul 100 266 805 4000 2900 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 234-237, 400-401, 432-433 și 606-609 Analizând evoluția macroeconomică se observă că dinamica înaltă imprimată schimburilor externe ale României pe toată perioada planificării centralizate s-a concretizat într-un ritm de creștere a volumului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
un ritm de creștere a volumului comerțului exterior superior tuturor celorlalți indicatori ai economiei naționale, singura excepție fiind reprezentată de producția industrială (tabelul 3.1). 600 500 Venitul Național Producția industrială Exportul Importul 400 300 200 100 0 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 1990, pp. 234-237, 432-433 și 606-609 Figura 3.1. Evoluția principalilor indicatori ai dezvoltării economiei românești în perioada 1970-1989 (1970 = 100) După cum este evidențiat în figura 3.1, dinamica comerțului exterior românesc în ultimii 20
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
20 decembrie 1978 cu privire la Codul Vamal al României, care a intrat în vigoare în anul 1979 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Tari socialiste Tari nesocialiste 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1988 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al CAER, 1960-1988 Figura 3.3. Orientarea geografică a comerțului exterior românesc pe grupe de țări socialiste și nesocialiste în perioada 1960 1988 Relațiile comerciale cu țările membre CAER au deținut o pondere extrem de ridicată în primul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
50.00% 88.0% 77.0% 65.8% Export Import 67.9% 50.1%48.1% 38.3% 54.8% 39.9% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 31.0% 1950 1960 1970 1980 1989 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 630-645 Figura 3.4. Evoluția comerțului exterior al României cu țările CAER în perioada 1950 1989 Țările CAER au constituit destinația pentru aproximativ 50% dintre exporturile românești de mașini, utilaje, instalații și echipamente
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prelucrare, mari consumatoare de materii prime și energie"7. 100% 90% 80% Produse manufacturate Produse de baza 60% 50% 40% 30% 10% 0% 7,2% 24,6% 47,8% 50,8% 56,9% 1950 1960 1970 1980 1989 Anii Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 Figura 3.5. Evoluția structurii exporturilor românești pe grupe mari de produse: de bază și manufacturate în perioada 1950 1989 Deținând un procent de aproximativ 50% din exporturile de produse manufacturate și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
obținerea unor prețuri sub cele realizate de țările concurente cu un potențial economic apropiat. Semnificativ în acest sens este faptul că "am fost și mai suntem și în prezent în situația ca dintr-o tonă de metal să obținem produse prelucrate cu o valoare de 1,5-2 ori mai mică decât țările avansate. Pe de altă parte, consumul de metal pe unitatea de produs finit în industria noastră depășea de 2-2,5 ori greutatea produselor obținute, iar în comparație cu produsele similare din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prime pentru producția mărfurilor alimentare 11.6% 9.1% 4.5% 4.2% 0.6% Mărfuri alimentare 14.1% 12.1% 12.1% 8.5% 4.3% Total export 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 O poziție relativ importantă a fost deținută, în cadrul exporturilor românești, de produsele de bază și în special de grupa de combustibili, materii prime minerale și metale, care, cu excepția scăderii înregistrate în deceniul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
care, cu excepția scăderii înregistrate în deceniul opt, și-a menținut constantă ponderea la aproximativ o treime din total. Tot din categoria produselor de bază și având o pondere însemnată doar în primii ani postbelici, grupa materiilor prime nealimentare și produselor prelucrate din acestea a cunoscut o descreștere continuă și accentuată pe parcursul întregii perioade, astfel încât, în anul 1989 a ajuns să dețină doar puțin peste 4% din exporturile românești. În cadrul ei au ocupat un loc important produsele din lemn și derivatele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prime pentru producția mărfurilor alimentare 0.7% 2.2% 2.3% 5.7% 1.7% Mărfuri alimentare 0.3% 2.5% 3.0% 3.2% 1.5% Total import 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 612-613 10 S. Pralea, Op. Cit., p. 39 Referitor la grupa de produse chimice, îngrășăminte, cauciuc, aceasta a înregistrat o creștere destul de pronunțată, majorându-și ponderea valorică în deceniile șase, șapte și opt, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nivelului de trai al poporului român. 14000 13000 12000 11000 13200 11400 11180 Export FOB Import FOB 11390 10720 10000 9000 8000 10980 10120 10160 8320 10175 9760 8400 8080 10490 8310 10490 8435 7000 6000 7640 7560 7640 Sursa: prelucrat după www.wto.org Figura 3.6. Evoluția comerțului exterior românesc în perioada 1980 1989 Așa cum se observă și din analiza figurii 3.6, în perioada1982-1989 exporturile au fost menținute în mod artificial, în totală discordanță cu principiile eficienței economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
6 Mărfuri alimentare 8188,6 7695,8 7607,4 7031,1 5182,1 Mărfuri industriale de larg consum 24791,7 23059,9 24911,3 28305,5 25788,8 Total 31008,7 28207,9 34866,0 59995,1 32797,2 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al României 1990, pp. 610-611 15 V. Cojanu, Comerțul exterior și dezvoltarea economică în România, IRLI, București, 1997, p. 88 În condițiile unei baze de materii prime de dimensiuni reduse, grupa de combustibili, materii prime minerale și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
din ansamblul importurilor anului 2003)6. 100 90 80 Exporturi Importuri 72.1 75.0 70 60 % 50 40 30 20 10 0 54.8 52.4 65.7 66.7 69.6 68.8 1997 1999 2001 2003 Sursa: prelucrat după Anuarul Statistic al Romaniei 2002 și Departamentul de Comerț Exterior Raport 2003 Figura 4.1. Ponderea deținută de agenții economici cu capital integral privat în comerțul exterior al României de-a lungul perioadei 1997-2003 5 V. Cojanu, Comerțul exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
singurele instrumente de reglementare a importurilor și exporturilor utilizate de departamentele de resort au fost proiecțiile de balanță comercială și de plăți externe"7. Balanta contului curent Balanta comerciala 0 -500 -1000 -1500 -2000 -2500 -3000 -3500 -4000 -4500 Sursa: prelucrat după Economic Survey of Europe, 2004, No. 1, pp. 201, 204 Figura 4.2. Evoluția balanței contului curent și a balanței comerciale în perioada 1991-2002 Proiecția de balanță comercială este realizată de către Departamentul de Comerț Exterior, care a fost preluat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]