180,565 matches
-
a-și transmite trăznăile. Așadar, multe motive de satisfacție pe spectrul politic. E de lucru pentru toată lumea. Cât despre Vadim însuși, înconjurat de-o liniște din ce în ce mai apăsătoare, mi-e greu să mi-l imaginez, în ciuda temei doctoratului său (ceva despre "prezența îngerilor în Biblie"), ca ilustrând frumoasele cuvinte ale francezului, atunci când se lasă o tăcere enigmatică: "Un ange passe".
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
unor cristalizări apoftegmatice, că inima e "însămînțare a divinității", "sacră spermă", "oul" din care poetul însuși a luat naștere. Dar, reamintim, Miron Kiropol e un homo duplex. Paradigmele mitice de la care se reclamă nu mai pot avea, azi, decât o prezență mediată, cu o inevitabilă alură de restaurație. Uimirea inițială, inocența adamică, bucuria edenică se izbesc de criza unei conștiințe care corespunde condiției umane reale, a creaturii izgonite din Paradis, marcate de momentele de absență a divinității, echivalînd cu o absență
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
celor de sus" (Invitație). Altfel zis e un analogon al Lumii, producția sa nefiind decît o incantație a acestei apartenențe integratoare, divin-demonice. Discursul țesut din bolboroseli de magmă solemnă, cu accente hölderliniene și dantești, al lui Miron Kiropol indică, neîndoios, prezența unui mare poet. n Miron Kiropol, Cerul ca unică ispită, Cuvînt înainte: Nicolae Țone, Postfață: Octavian Soviany, Ed. Vinea, 2004, 320 pag., preț neprecizat.
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
diminuez importanța regiei de film, aș vrea să atrag atenția asupra unui detaliu: când s-a acordat Oscarul pentru cel mai bun film, nu regizorul, ci producătorii au fost chemați să primească premiul, iar Clint Eastwood s-a scuzat pentru prezența lui pe scenă! Cu alte cuvinte, în lumea filmului, noul demiurg e producătorul, nu regizorul. Cred că Michel Foucault ar fi zâmbit în fața acestei inovații: puterea îi aparține celui care desemnează limitele "terestre" ale viziunii artistice (a regizorului). Oricum, există
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
mai puțin cunoscute ale genului. Nu este lipsit de interes faptul că în formula sa de organizare "Teatro Liroco" din Cagliari întrunește astăzi aderența lunară a peste unsprezece mii de abonați permanenți! în vreme ce echipa locală de fotbal se bazează pe prezența a șapte mii de spectatori permanenți... Sunt circumstanțe ce exclud orice comentarii. Este adevărat, italienii prețuiesc genul operei drept un dat natural ce aparține propriei lor ființe; se cântă operă în Italia exact de patru sute de ani.
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
Cumva, pândit de un manierism precoce. Când Alex. Ștefănescu remarcă la poetul Gabriel Chifu omul complet, armonios, capabil să celebreze și orașul și natura și dragostea și singurătatea și măreția insignifianței, ne reîntâlnim cu Gheorghe Grigurcu observând în aceeași lirică prezența atât a îngerilor, cât și a demonilor. Adică, o dualitate mai mult. Identic, Al. Cistelecan salută "o poetică care regăsește sacralitatea nu doar în splendoarea și grandoarea ei, ci și în intimitatea melancolică". în toate aceste feluri și în altele
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
artificiale ca și sistemul serial. Ideea de coabitare a proliferat și în deceniile din urmă ale veacului trecut, perpetuîndu-se și astăzi cînd, alături de cele mai neaoșe ori, dimpotrivă, mai altoite forme de modalism, tonalism sau serialism, și-a făcut simțită prezența și sistemul spectral, cel ce a instaurat nostalgia pentru recuperarea naturalității și intimității sunetului, precum și șansa muzicii culte de a ieși din criza ei de autoritate și chiar de identitate, criză în care a intrat tocmai datorită coabitărilor circumstanțiale ori
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
calitativă a separat modurile în tonii (categorie a scărilor dispuse prin trepte alăturate și/sau salturi intervalice) și cordii (moduri ale căror scări sunt dispuse exclusiv prin mers treptat). Dar perspectiva calitativă oferă totodată și un spectacol dichotomic prilejuit de prezența conceptelor de diatonism și cromatism. Sistemul tonal a fost cotat în mod constant drept principiu suveran, hegemonic de organizare spațială a muzicii. Au existat chiar teorii conform cărora dintr-un punct de vedere abstract, anistoric, modalismul însuși ar fi o
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
de altfel confirmat de studenți. Este atestată atît construirea eliptică, direct cu numeralul ordinal - "e pe-a 11-a la un liceu teoretic" (în romanul lui Adrian Schiop, pe bune / pe invers, 2004, p. 194) - cît și cea explicitată de prezența substantivului clasă : "eu eram pe clasa a VI-a" (linux 360.ro); "eu sunt pe clasa a 11-a la un liceu din Pitești" (price.ro); "sunt pe clasa a 8-a și vreau să îmi fac cât mai mulți
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
diferit din punct de vedere vizual: vremea dinainte de conflictul armat e una serenă, aproape bucolică, scăldată constant în lumina unei după-amieze de vară, animată de culori calde. Războiul e secat de nuanțe, aproape alb-negru, deși albul nu prea constituie o prezență distinctă. Epoca postbelică e "aburită" la colțuri, cromatica e vag similară celei dinainte de război, dar lumina e filtrată autumnal, sobră și rece, imaginile fiind cvasi-in-sepia. Aceste diviziuni stricte nu sunt gratuite, dimpotrivă, pentru că povestea oscilează între aceste perioade. De aceea
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
conjunctură - a pesedeilor și nu încearcă să capitalizeze în folos propriu starea de fapt. Mai mult ca oricând în ultimele două luni și jumătate, semnalele care vin dinspre guvern și președinție sunt anemice pâlpâieli ale unei lumini ce nu indică prezența unei forțe decise și sănătoase, ci doar farul cu geamurile încețoșate ale unei avarii anunțate. Traian Băsescu și Popescu-Tăriceanu trebuie să iasă urgent din ghearele acestei letargii ce duce într-un singur loc - eșecul garantat. Poate că nu e prea
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor, dar lăsînd "alinturile", de început și de final, în franceză, au rolul unui flacon cu ulei
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor, dar lăsînd "alinturile", de început și de final, în franceză, au rolul unui flacon cu ulei volatil, de esență tare. Mirosul cunoscut, în care se amestecă
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
îl visează soția, ca pe o "pasăre cu capișon negru, alb și albastru, pe care o țineam strîns în mînă, ascultîndu-i bătăile inimii." El e străinul, atît de cunoscut totuși, căruia nu-i poate vedea chipul. Îi simte în schimb prezența, într-un ultim decor, al lui decembrie 1996, în fiecare fulg din zăpada căzută, ca în Morții lui Joyce, peste vii și dispăruți la fel. Pe el îl recuperează, încet-încet, prin rugăciunea isihastă, încununarea unui fel de vita contemplativa, "condusă
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
pînă aproape de stingere, ea a păstrat darurile pe care profesorul i le făcuse cu peste șaptezeci de ani în urmă, unele dintre ele, mai exact cincizeci și cinci de desene, fiind donate de curînd Muzeului Bruckenthal din Sibiu. Dar dincolo de prezența personajului, profund, spectaculos și, de multe ori, incomod, Eugenia Iftodi rămîne un pictor cu totul special, un arhitect al formei eroice și, simultan, un caligraf al existențelor suave. Textul de mai jos, scris cu prilejul apariției albumului Chipuri și locuri
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
imediat al istoriei mici. Deși generația mijlocie și cea tînără n-o mai cunosc deloc, sau o cunosc extrem de vag, mai curînd prin cartea pe care a scris-o acum cîțiva ani despre Ion }uculescu decît prin expoziții ori prin prezența publică nemijlocită, artista a continuat să trăiască în intimitatea creației artistice, a creației în general și a creației proprii, în particular. Rezultatul acestei așteptări sînt mai multe proiecte editoriale, două dintre ele închinate lui Țuculescu și unul strict personal, cel
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
pulsiunilor: "Abjecția umană, ca afectul unui cartilaj rupt. Ai gândit vreodată comparația asta? Cartilajul rupt, în absența lui, oasele sudate greșit. An-chi-lo-za-rea. Atâtea zone anchilozate ale conștiinței noastre...". Pentru Augusta, al cărei sexualism primitiv și alienant prilejuiește pagini destul de "tari", prezența atât de puternică a morții în contextul refacerii ei sau, invers, a coincidenței perioadei post-terapetice cu mutarea osemintelor surorii, pentru a cărei moarte prematură se simte vinovată, ei bine, acest "experiment" o ajută să-și redescopere senzorialitatea pierdută, să-și
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
pentru prima dată la editura barceloneză Seix Barral, în 1985 (Luna lupilor), 1988 (Ploaia galbenă) și 1994 (Scene de film mut), au adus, pe linia inițiată în poezie, noi puncte de vedere, dezvoltări, experimente și explorări legate de tema memoriei. Prezența unui referent socio-istoric în fiecare dintre cele trei romane a făcut să se vorbească de realismul lor, ceea ce este acceptabil doar în parte și cu unele nuanțări. Există într-adevăr un anume realism în aceste scrieri, în sensul raportării la
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SUB CLAR DE LUNĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Tu ești ca floare albă de crin, Ce-n viață prin a ta prezență, Bucurând al meu sumbru destin, Ai luminat o existență. Acum brăzdează-n nori cocorii, Sub raza lunii până în zori, S-aude cântec de prigorii, Când blânda lună se-ascunde-n nori. Eu îți trimit a mea chemare, Spre tine iubit rătăcitor. Ca
SUB CLAR DE LUNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382672_a_384001]
-
lucru de calitate, încadrându-se în termen. Hai să mâncăm ceva la o cârciumă bună pe care o știu eu. În drum spre gară, poate trecem să o vedem pe Maria, la gazda ei. Cred că se va bucura de prezența ta aici. Anul ăsta termină liceul și nu știu ce drum vrea să-și aleagă în continuare, sau ce plan are Dumnezeu cu ea. Fiind cea mai mică, îmi este tare dragă și nu vreau să fie nefericită. Bani avem suficienți, îmi
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
la vârsta de șaptesprezece ani, cu trupa N&D în a cărui componență era și Nicolae Marin, Nick, pentru apropiați, principalul compozitor al trupei. Cu această trupă, Delia a pornit pasul pe drumul unei cariere artistice multivalente, fiind azi o prezență a scenei și televiziunii, fulminantă și foarte agreabilă, constituind neîndoielnic spiritul incitant al spectacolelor concurs și punctul concentrat de luminozitate atractivă. Primul hit lansat cu N&D a fost „Vino la mine”. Au urmat piesele de succes „Nu e vina
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
brațe tandru m-ai cuprins. N-a fost vis,eu sincer te-am iubit, Iar timpul, iubirea nu a stins.. Gândurile mele din nou zboară Cu dragoste și dor,la tine, Te iubesc și azi ca odinioară Și-ți simt prezența lângă mine. Am crezut că timpul care trece Va face dragostea să moară. Al lacrimilor izvor să sece, Și liniștea încet s-apară. Chiar dacă timpul iute a zburat Inima nu vrea să te uite! Nici clipele când noi ne-am
EȘTI DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382719_a_384048]
-
și priviri inerte. Pentru un moment avu impresia că deschisese fără să vrea poarta imperiului lui Hades și intrase involuntar, ca un Orfeu actual, în lumea umbrelor. Apăru un bărbat între două vârste, îndesat, cu aspect bolnăvicios cu condica de prezență în mână. Și atunci, ca la o comandă, toți se repeziră cu înfrigurare, să se semneze. Scriau unii peste alții, simultan, pe o foaie și pe cealaltă a registrului și nu păreau deranjați de modul ciudat în care o făceau
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
Pentru că, în restul zilelor, apropiații directoarei nu mai făceau ore în școală. Trebuiau să le susțină doar atunci când vreun străin repartizat de Inspectorat în urma Concursului de Titularizare se rătăcea neștiutor în teritoriul lor. Și atunci se considerau agresați, de o prezență nedorită de ei, din exterior. Erau totuși instituție de învățământ de stat, nu particulară, deși se comportau de parcă ar fi avut caracteristicile celeia din urmă. Evenimentul nu dura însă mult. Chiștoroaia avea metode ei sadice de îndepărtare a intrusului, cum
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
pe Chiștoroaia la facultatea de Chimie. - Acolo nu mai vor să meargă studenții de mult timp, că o fac degeaba și poți să ai creier chiar de furnică, să obții acolo diplomă. Pe profesori îi faci atât de fericiți cu prezența ta, încât îți vor da numai zece pe linie, îi explică cu convingere Perversso. -Dar eu nu am învățat niciodată la școală, spuse femeia. Nu pot. Nu mă ajută capul. Nici pe fund nu pot sta liniștită. Cum să fac
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]