2,569 matches
-
Holland, 1978. 81 Maturana, Biology of cognition, op.cit. 82 Maturana, "Biology of language", în Psychology and biology of language and thought, NY Academy, 1978. 83 În Principles of biological autonomy, NY, Oxford, Elsevier North Holland, 1979. 84 Cum o spune prezentatorul ședinței consacrate lui Varela în L'auto-organisation, Ed. du Seuil, 1973, p. 143. 85 Interviu cu F. Varela, de I. Stengers, în Cahier du CREA, nr. 8, "Généalogie de l'auto-organisation", noiembrie 1985. 86 Vezi Atlan, L'organisation biologique et
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de ciocolată când vedeți fotografiile unor femei foarte slabe în reclame? Modelele de siluetă și stima de sine 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea sensibilității 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Capitolul 5 Reacțiile epidermice 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Capitolul 5 Reacțiile epidermice 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului 57. De ce aveți impresia că un prezentator de televiziune este scârbos? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
film de groază? - De ce ne este frică de răspândirea gripei aviare după ce am văzut știrile? - De ce reținem mai ușor reclamele mărcilor importante? - De ce nu suportăm jurnaliștii care își întrerup invitații? - De ce unii oameni politici sunt mereu prezenți în mass-media? - De ce prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor” pare dominant? Comportamentul nostru în fața televizorului, a radioului sau a presei scrise se supune, în mare parte, unor mecanisme inconștiente. Simplul fapt de a mânca chipsuri în timp ce privim un film de groază are loc deoarece creierul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de ciocolată când vedeți fotografiile unor femei foarte slabe în reclame? Modelele de siluetă și stima de sine 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
experimentate alte mecanisme: manipularea gândului cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile de producție salvate de la blocaj. Din acea perioadă datează apariția societății de consum propriu-zise
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
media affect us? Social comparison, self-discrepancy, and the thin ideal”, Psycology of Women Quarterly, 30(3), pp. 239-251. 40. De ce vreți să aveți un obiect absolut inutile pe care l-ați văzut într-o emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive În sfârșit, ați primit prin poștă minunatul obiect pe care l-ați comandat la emisiunea de teleshopping, înainte de a merge la lucru. Cum ați putea să îl descrieți? Exercițiul e dificil: e o perie, o mătură, un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
comandat la emisiunea de teleshopping, înainte de a merge la lucru. Cum ați putea să îl descrieți? Exercițiul e dificil: e o perie, o mătură, un burete? Un pic din toate trei la un loc: este un instrument articulat foarte perfecționat (prezentatorul a spus asta și a făcut o demonstrație uimitoare la televizor) cu care se udă pardoseala, se freacă, se curăță și se șterge! Hmm... dar probabil v-a scăpat ceva în timpul prezentării, pentru că atunci când folosiți această minune a tehnologiei se
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
persoane o serie de întrebări pentru a ști dacă tendința lor de cumpărare era impulsivă (cumpărăm sub impulsul unei dorințe subite, sub influența unei emoții și nu ne gândim prea mult) sau gândită. Întrebările au vizat și relația acestora cu prezentatorul: persoana care prezenta emisiunea le era simpatică? Aveau impresia că această persoană le este apropiată, că le cunoștea gusturile și dorințele? etc. Psihologii au constata astfel că persoanele care cedează mai des unei tendințe de comportament compulsiv într-o emisiune
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
această persoană le este apropiată, că le cunoștea gusturile și dorințele? etc. Psihologii au constata astfel că persoanele care cedează mai des unei tendințe de comportament compulsiv într-o emisiune de teleshopping, sunt într-o relație de tip afectiv cu prezentatorul. Actul de a cumpăra este dictat de o emoție și de o apropiere, este un mod de a se apropia de prezentator și de a-i semăna, mai degrabă decât un motiv de ordin practic. Emisiunile de teleshopping încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unei tendințe de comportament compulsiv într-o emisiune de teleshopping, sunt într-o relație de tip afectiv cu prezentatorul. Actul de a cumpăra este dictat de o emoție și de o apropiere, este un mod de a se apropia de prezentator și de a-i semăna, mai degrabă decât un motiv de ordin practic. Emisiunile de teleshopping încearcă să creeze o legătură fals personală între prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de o emoție și de o apropiere, este un mod de a se apropia de prezentator și de a-i semăna, mai degrabă decât un motiv de ordin practic. Emisiunile de teleshopping încearcă să creeze o legătură fals personală între prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze și tipuri de conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mod de a se apropia de prezentator și de a-i semăna, mai degrabă decât un motiv de ordin practic. Emisiunile de teleshopping încearcă să creeze o legătură fals personală între prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze și tipuri de conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru a crea o legătură de pseudo-prietenie sunt simple. Pe canalul TF1, de exemplu, prezentatorul vi se va adresa adesea cu „prietene”. El vă va spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru a crea o legătură de pseudo-prietenie sunt simple. Pe canalul TF1, de exemplu, prezentatorul vi se va adresa adesea cu „prietene”. El vă va spune că și în reclamă, ca la dvs. acasă, „este o casă adevărată, cu pereți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru a crea o legătură de pseudo-prietenie sunt simple. Pe canalul TF1, de exemplu, prezentatorul vi se va adresa adesea cu „prietene”. El vă va spune că și în reclamă, ca la dvs. acasă, „este o casă adevărată, cu pereți adevărați și o grădină adevărată”. Vă va spune ca „și nouă, în emisiune, ne place
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
din acest domeniu au arătat că telespectatorul, chiar dacă nu a întâlnit vreodată acea persoană, are sentimentul că o cunoaște. Aspectul acesta a fost confirmat de studiul lui S. Lennon asupra vânzărilor prin teleshopping: telespectatorii cei mai consecvenți ajung să considere prezentatorul ca fiind un prieten intim. Iluzia acesta poate explica faptul că cumpărăturile lor sunt ghidate de motivații emoționale, nu raționale. Concluzie Când anumite ore ale zilei sunt ritmate de „ritualuri televizuale” în care regăsim cu regularitate aceeași față și aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea sensibilității 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Nimic nu s-a schimbat... Pentru a distra, cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
audiență în ultimii ani, stimulează tocmai această zonă cerebrală... Exemplele pot continua la nesfârșit: dacă ne face plăcere să privim un film de groază mâncând pop-corn este pentru că angoasa favorizează ingerarea alimentelor grase, dulci sau sărate; de ce suntem impresionați de prezentatorul emisiunii „Lanțul slăbiciunilor”? Pentru că lumina roșie proiectată în spatele său întărește sentimentul de dominare pe care îl degajă! Aproape pentru fiecare emisiune de divertisment poate fi identificat un resort emoțional moștenit de la strămoșii noștri, activat de divertisment. Repertoriul nostru mintal și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o sumă necunoscută de bani și ținea în mână o alta, cu o altă sumă de bani. Nu știa ce sumă avea în cutie, dar știa că are o șansă din trei pentru a câștiga 200 de mii de euro. Prezentatorul îi face o ofertă. Are posibilitatea să plece cu 50 de mii de euro, și pentru asta nu trebuie decât să spună un cuvânt. Dar poate renunța la această oferă pentru suma pe care o are în cutie. Singura problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
plece cu sume mai mici. Ce va alege? Momentul deschiderii cutiei constituie un suspans de o rară intensitate. Fără îndoială mecanismul tensiunii psihologice se manifestă în acel moment și reprezintă cheia succesului emisiunii. Candidatul alege în general să accepte propunerea prezentatorului, preferând un câștig sigur, punând capăt astfel unei tensiuni nervoase devenită apăsătoare. Așteptăm apoi verdictul cutiei. Se înțelege că satisfacția primirii a 50 de mii de euro este strâns legată de suma pe care candidatul nu o va lua. Interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai puțini bani decât ceilalți. Anticiparea permanentă a regretelor pe care le-am avea dacă iese cutare sau cutare rezultat ne îndeamnă să ne optimizăm alegerile. Exact asta se întâmplă și în emisiunea amintită. Când jucătorul decide să accepte oferta prezentatorului și să renunțe la conținutul cutiei sale, ne întrebăm ce sumă pierde și nu ne gândim mai deloc la suma propusă de prezentator. Cortexul orbito-frontal funcționează, iar când jucătorul descoperă că în cuta sa era 200 de mii de euro
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]