2,866 matches
-
răchită, răsturnată. Câteva oale. într-un colț îndepărtat un cufăr vechi. Nimic pe pereți. Nici un fel de ornament nicăieri. Era ceva atât de departe de reședința somptuasă, să zicem, a Liviei Cramm, pe cât de îndepărtată era China. Și totuși era prietenoasă. Zgomote de afară: ciripitul păsărilor. Un foșnet de arbuști stufoși. Urletele sporadice, îndepărtate, ale vreunui câine sălbatic. Nici o urmă de pași, nici un semn al prezenței umanității. O fereastră cu un petic de sac pe post de geam, fluturând în vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de nesiguranță. Poate că nici elnu prea credea ce spunea. Dolores O’Toole era cea mai încordată dintre ei doi și atunci când Vultur-în-Zbor pomenise de dorința lui de a-și continua căutarea, privirea ei nu fusese una dintre cele mai prietenoase. — Concentrează-te asupra lui aici, domnule Vultur. Iată sfatul pe care ți-l dau, încheie Virgil Jones. Nu-ți face griji în privința lui acolo. Sau a trecutului. Sau a viitorului. Fă-ți griji pentru cină și pentru bătăturile dumitale. Astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ăsta, să-ți deschid ochii. Nu există nici un alt mod prin care ți-aș putea explica așezarea insulei Calf. Gândurile lui Vultur-în-Zbor intrară într-un vârtej amețitor. Nu mai putea scoate o vorbă. — Ai întâlnit, probabil, tema existențelor potențiale, continuă prietenos Virgil Jones. Așa că hai să presupunem că ar exista, să zicem, doar patru trecuturi și viitoruri potențiale ale Mării Mediterane. într-unul din ele nu a existat și nu va exista niciodată o insulă ca aceasta. într-altul insula a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
că abia aștepta să pornească la drum și se surprinse întrebându-se cum să-l convingă pe Virgil Jones să-l însoțească. Nu-i de mirare că Dolores era mâhnită. Nu-i de mirare că, după acel început politicos și prietenos, acum se întorsese împotriva lui. Putea fi convinsă să vină și ea? Ar fi cea mai bună soluție, se gândi el. Dacă nu voia să vină, atunci era de la sine înțeles că de-acum ea și Vultur-în-Zbor trebuiau să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu ele. îi Virgil Jones în carne și oase și nu vr’o stafie d-a lui. Jones groparu’. Prostul mormintelor a venit înapoi. Privirile s-au întors iarăși, traversând lent încăperea, înspre Virgil și Vultur-în-Zbor și înspre imensul animal prietenos, care sărea în jurul lor, în timp ce ei stăteau înțepeniți cam pe la mijlocul barului, lângă Peckenpaw și Puștiul De-Două-Ori. Vultur-în-Zbor urmări acele priviri și le văzu trecând rapid printr-o serie întreagă de expresii. La început neîncredere, ca la O’Toole, apoi uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ori, De-Două-Ori. Jones și un necunoscut. Și au mai fost și alte exclamații asemănătoare în încăpere. Treptat, seara și-a recăpătat veselia. Flann O’Toole apăru din spatele tejghelei, revenindu-și rapid, cu entuziasmul deja restabilit. Pe fața lui, ce părea prietenoasă, îi răsărise un zâmbet. Părea prietenoasă. A părea nu e totuna cu a fi. — Amicul lui, tună sonor Cale-Bătută Peckenpaw, are o pană în păr. îmi aduce aminte de ziua când am scalpat o căpetenie de trib indian. îRâsete, chiuituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Și au mai fost și alte exclamații asemănătoare în încăpere. Treptat, seara și-a recăpătat veselia. Flann O’Toole apăru din spatele tejghelei, revenindu-și rapid, cu entuziasmul deja restabilit. Pe fața lui, ce părea prietenoasă, îi răsărise un zâmbet. Părea prietenoasă. A părea nu e totuna cu a fi. — Amicul lui, tună sonor Cale-Bătută Peckenpaw, are o pană în păr. îmi aduce aminte de ziua când am scalpat o căpetenie de trib indian. îRâsete, chiuituri, huiduieli.) Și asta aprinse o scânteie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Ia-mă și pe mine. Pe Vultur-în-Zbor nu-l mai surprindea nimic. — De ce, Media? întrebă el. Ea înălță din umeri. Vultur-în-Zbor se trezi spunând: — Da. în regulă. Vino cu mine. Poate că o făcuse fiindcă simțea nevoia prezenței unei fețe prietenoase în călătoria lui spre necunoscut. Poate că era o reacție la noaptea petrecută cu Liv, o nevoie de ceva care să-l liniștească. Nu se mai obosi să-și analizeze motivele, dar își dădu seama că venirea ei îl bucura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
subțiate, alungite, cu tălpile Îngropate În praful acela cenușiu, care i se desprindea În pături de pe tot corpul. Cu mari sforțări reuși să ajungă până la fereastră și se cocoță cu dificultate pe pervazul geamului deschis. Briza serii Își flutura aripa prietenoasă spre el, iar deasupra puzderia infinită de stele măcina timpul etern. Simțea crescând Înlăuntru, cu fiecare clipă scursă, o senzație apăsătoare de gol, ca și cum ar fi Înghițit un balon mare, de aer, care Îi substituia Întreg trupul. Percepu un zvon
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
create de ei pe pământ. Nimic din ce-am mai purtat nu s-a comparat cu hainele acestea (și o spun fără nici cea mai vagă urmă de subiectivitate). Toți apropiații (atâția câți au fost - nu sunt o fire foarte prietenoasă), colegi și cunoscuți, toți se mirau de calitatea și de frumusețea acestor haine: ce materiale deosebite, domnule, ce cusături fine, ce lucrătură... de unde le-ai achiziționat, mon cher? Eu unul eram tare mândru În “pielea mea de stofă”. Când le
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de zăpadă care rânjește timid, cu o tichie din aceea pătrățoasă cum poartă elevii și profesorii la ceremonia de absolvire a liceului sau facultății. Dar nu vă lăsați Înșelați de tonul profund informal și de explozia de semne de exclamare prietenoase!!! O, nu. Mesajele de la școală sunt scrise Într-un cod, un cod ascuns cu atâta perfidie În text Încât poate fi decriptat numai la centrul național de descifrare a codurilor sau de către femei cu conștiința Încărcată aflate Într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
rută mai scurtă până la policlinică, Îmi răspunde dând volumul atât de tare Încât oasele maxilarului Încep să-mi tremure În ritmul muzicii care urlă din casetofon. (Ăsta o fi gangsta rap?) După Încercarea mea de dinainte de Crăciun de a fi prietenoasă cu Winston, nu mai am de gând să vorbesc cu el. Dar În timp ce mă chinui să ies din mașină, se Întoarce spre mine și, expirând un nor de fum galben, Îmi spune: —Cucoană, sper că au ceva destul de puternic aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
simt picioarele descălțate cum se Încordează sub pătură Încercând să ne mențină plutind În aer. Mă gândesc la toate avioanele alea mari care șușotesc trecând unele pe lângă altele În ceață. Se aude vocea pilotului În difuzoare. Unul dintre tipii aceia prietenoși, de genul „poți să-mi spui Pete“. Mi-e inima grea. În astfel de momente nu-mi doresc un pilot pe nume Pete. Îmi doresc cu disperare un pilot care să se numească Roger Carter din Weybridge, comandant de escadron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și geci căptușite care le fac să arate ca niște locomotive Încetinite pentru economisirea combustibilului. La unison, caută În poșete și scot pachetele acelea alunecoase care se deschid instantaneu, pălăriile acelea de ploaie transparente. Și iată-le cum stau, ciripind prietenoase și urmărindu-mă cum mă lupt cu acoperitoarea. —Vai, biata gâgâlice, zice una arătând spre fiul meu, care urlă din toți plămânii. Te udă ploaia, nu-i așa? Lasă că termină mămica imediat. Degetele Îmi sunt țepene de frig. De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ca pe scenă: —S-a recomandat ca Percy Pineapple. Guy Își dă ochii peste cap cu Încetinitorul Încât ți se pare că practic se uită În interiorul propriului craniu. Momo Își privește atent pantofii. — Cine dracu’ e Percy Pineapple? Întreabă Rod prietenos. Decid să bravez: A, da, e vorba de Percy Pineapple, pachetul de acțiuni din domeniul divertismentului, face parte din „fruitscape.com“, care se lansează pe piață acum. Președintele o să vină să discutăm despre emisiunea de acțiuni. E o glumă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la fel ca toți ceilalți copii din apropiere. Eu sunt impregnată de sentimente iubitoare față de toți cei din jur. 16.39: Fata de la casă e așa de lentă, că pare să lucreze sub apă. Ba mai rău, e săritoare și prietenoasă. Știți că dacă cumpărați Încă una, primiți una gratis? — Pardon? —Brânză de vaci, nu vreți una gratis? Nu, nu vreau. Dați o petrecere, nu-i așa? Nu, cumpăr optzeci de minicârnați, douăzeci și patru de ciocolate Barbie și o pungă imensă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
petreceam diminețile cu alte mame cu copii. Mă plictiseam până În punctul În care eram gata să comit o crimă prin imprudență. Mi-a dispărut eczema, dar mă dureau obrajii de la cât mă străduiam să-mi păstrez pe față o expresie prietenoasă și interesată. Stând la coadă la bancă, mă surprindeam uitându-mă pe furiș la cursul de schimb. Am senzația că mă bănuiau că plănuiesc un jaf. Apoi, acum câteva zile, am primit un telefon de la Julie. De pe un mobil la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ce spunea traducătorul. Cel puțin asta o să semnaleze că nu ne lăsăm. — Danvila, da..., murmură Frank, jucîndu-se cu pachetul de țigări.) Un om drăguț, cred că l-am cam șocat. Și pe tine, aș Îndrăzni să spun. Îi reapăruse zîmbetul prietenos, dar șmecher. Se lăsă pe spate cu mîinile la ceafă, acum Încrezător că putea face față vizitei mele. Deja ne asumaserăm rolurile de familie stabilite Încă din copilărie. El era spiritul născocitor și nestăpînit, eu eram neghiobul de frate mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care-și supraveghează din colțul ochiului casierii spanioli. În ciuda bacșișului generos pe care Îl lăsasem cu o seară Înainte, abia de-mi aruncaseră un zîmbet vag cînd le complimentasem meniul. Și totuși, dintr-un motiv necunoscut, acum păreau mult mai prietenoase. CÎnd am trecut pe lîngă ele, căutînd o poziție de unde să fotografiez ceremonia, Marion m-a apucat de braț cu mîna ei Înmănușată. — Domnule Prentice? Doar nu plecați atît de curînd? Încă nu s-a Întîmplat nimic. — Ba cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cel de pantofi, ca și cînd ar fi căutat vreun indiciu care să lămurească necazul În care intrase Frank. Mi-am dat seama că era mai inteligent decît Îmi sugeraseră maniera lui obsesivă de a juca tenis și purtarea excesiv de prietenoasă. — Frank le purta sîmbetele soților Hollinger? Exista vreun motiv, oricare, să le dea foc la casă? — Nu. Hollinger era un bătrîn nătăfleț și inofensiv. N-o să zic acum că-mi era drag. El și Alice erau două dintre motivele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
puțin treizei de ani... — Avocatul? Señor Danvila? Ăla se gîndește numai la onorariul lui. Toate apelurile alea... Crawford deschise ușa și-mi făcu semn să mă așez la volan. Își scoase ochelarii de soare și mă cercetă cu privirea lui prietenoasă, dar distantă. — Charles, tu nu poți să faci nimic. Frank o să rezolve singur chestia asta. Și-o juca el ultimul joc, dar e abia la-nceput și mai sînt șaizeci și trei de pătrate pe tablă... 6 Refuzuri frățești Pueblele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a parcat iar În Plaza Iglesias, a ieșit din Saab și-a plonjat direct În mulțimea de oameni care se călcau pe picioare la intrarea În galerii și librării. Veșnic cu zîmbetul pe buze, cu o expresie sinceră de adolescent prietenos, părea că se cunoștea de cînd lumea cu toți cei pe care-i Întîlnea. Negustorii Îi ofereau pastis(##notă - Lichior aperitiv franțuzesc din anason; numele Înseamnă „amestecat“ În dialectul provensal, deoarece lichirul acesta, foarte tare, se bea diluat cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pentru monitorizare cardiacă și Înregistratoare ale respirației, toate dispuse Într-un aranjament Îmbietor, cu tot aspectul său metalic. — Zăngănit și gîndit..., am murmurat. Arată ca o familie de roboți venită În vizită. — Sau ca o cameră de tortură cu interfață prietenoasă, spuse Crawford, coborînd din mașină. Hai s-o luăm la picior, Charles. Tre’ să iei contact nemijlocit cu locul ăsta... Își aranjă ochelarii de soare pe nas și cercetă discret parcarea, numărînd camerele de supraveghere de parcă și-ar fi calculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
casa Hollinger. În perioadele de odihnă se retrăgea pe Halcyon, care era ancorat lîngă atelier, și stătea Închis În cabină, ignorînd complet zgomotul pașilor mei de pe puntea superioară. Hennessy aștepta În pragul clubului sportiv, zîmbind cu amabilitate pe sub mustața lui prietenoasă. O cămașă hawaiiană Îi acoperea burdihanul și-l făcea să pară reprezentantul tipic al categoriei de afaceriști dubioși cu care poliția spaniolă se simțea În largul ei. Îi conduse pe polițiști În biroul lui, unde o sticlă de Fundador și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
trecuse, dar lăsase în el o îngrijorare mocnită. Nu se mai simțea atât de năuc, între oameni necunoscuți, învățase limba și, din când în când, vorbe simple, ca „bună ziua“ ori „să-ți fie de bine“ își vărsau înăuntrul lui liniștea prietenoasă. Câmpul îi dădea pacea ce îi lipsise. Peste ea, venea tăvălug patima femeilor darnice care își duseseră trupul sub nările lui tot mai lacome. Își pusese uitarea să încolțească între pulpele atâtor femei - și mai tinere, și mai coapte, fără
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]