3,972 matches
-
vizualității în termenii a patru nivele de manifestare a fenomenelor vizuale: în primul rând, la nivelul practicilor semnificative (meaningful practices) se manifestă categoriile vizuale care organizează structurile experienței practice (politice, etice, sociale); în al doilea rând, la nivelul apariției unei problematici interpretative (interpretative problematics), respectiv a unor narațiuni teoretice care pledează pentru diferite "moduri ale privirii", are loc un angajament empiric pentru explorarea sociologiei și politicii ordinii vizuale; în al treilea rând la nivelul formării istorice (historical formation) a teoriilor se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
istorice și preocupări sociale, Elkins vede răspândirea studiilor culturale ca fiind unul dintre motivele transformării conștiinței universitare care au dus la acceptarea, în anii '90, a "studiilor vizuale" ca disciplină academică. Studiile vizuale au asimilat o serie de metodologii și problematici specifice studiilor culturale precum și abordărilor culturii vizuale. Cultura vizuală s-ar fi datorat mai puțin studiilor culturale englezești cât reflecțiilor din domeniul istoriei artei, precum și ideilor lui Roland Barthes și Walter Benjamin. Cât privește studiile vizuale, acestea au devenit familiare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pentru majoritatea artiștilor, un act de justificare a practicii, punând problema responsabilității receptării istorice, instituționale și publice. Aproape fiecare gest artistic este susținut de exercitarea unor constructe teoretice care condiționează receptarea și medierea post-estetică a semnificațiilor lucrării de artă. Tranziția problematică de la întrebarea "ce este arta?", exersată în scrierile estetice, la întrebarea "ce se întâmplă cu arta?", care a dus la expansiunea scrierilor teoretice, ar putea fi exemplificată prin prezentarea poziției neutre a lui Thierry de Duve114 și a poziției angajate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
e determinată valoarea lucrării de artă prin analiza structurii formale. La rândul ei, critica de artă interpretativă e preocupată mai curând de alegorizare, prin stabilirea unor noi semnificații care ar putea duce la reconsiderarea unor lucrări istorice din perspectiva unor problematici contemporane. Fiind un gen de critică creativă, critica interpretativă vizează mai curând semnificația lucrării de artă decât calitățile sale estetice. Astfel, semnificația devine criteriu de valoare. Cea mai frecventată formă de critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criticii instituționale, care se manifestă începând cu anii 2000, se observă o convergență a celorlalte două valuri. Exercitată de artiști și orientată împotriva instituțiilor artistice din perspectiva unei critici a funcțiilor lor ideologice și reprezentative, critica instituțională examina negativ relația problematică dintre artist și instituție. Critica instituțională actuală, exercitată în marea ei parte de curatorii și directorii implicați în activitatea instituțională, nu mai este preocupată de opoziția față de instituție, ci mai curând de modificarea și solidificarea ei, ca soluționare a unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
expuse în galerii, editate în reviste de specialitate sau ziare ori afișate pe panourile stradale. Odată cu schimbările care au loc în câmpul practicii artei contemporane se produce și o reorientare a interesului de la teoretizarea câmpului cunoașterii estetice la construirea unei problematici practice a criticismului. Această (in)formare critică a studiilor vizuale contemporane în practica teoriilor artei conceptuale este o încercare de eliberare de sub dictatura vulgatei estetice printr-o înțelegere a artei deschisă la texte teoretice care înfruntă tradiția dominantă. Canonul esteticii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu estetica și arta • Politica proiectelor critice 3.1. Situația criticii Aplicat diferitelor obiecte, momente și situații culturale, termenul de critică a căpătat diferite semnificații în funcție de întrebuințarea sa în raport cu domeniul angajat ori cu comunitățile de abordare și cercetare a unei problematici specifice. În cazul criticii culturale, termenul de critică e utilizat dintr-o multitudine de perspective care vizează depășirea înțelegerii universaliste, centraliste, ideologice a culturii monolitice în favoarea unei abordări particulare, periferice, autocritice a expresiilor culturale mixte. La rândul ei, critica de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
detaliilor tehnice și formale, deoarece o lucrare de artă este cu atât mai eficientă social ori politic cu cât dispune de efecte estetice mai consistente și coerente. Se constată, astfel, faptul că extensia studiului artei și culturii vizuale prin procesarea problematicii contradictorii a societății contemporane și a puterii politice, poate facilita stabilirea unui raport mai elaborat și mai responsabil între artiști, teoreticieni, critici, istorici, curatori, colecționari și public. Reflecțiile asupra integrării politice a studiilor vizuale în câmpul instituționalizat al artei ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și rezultatelor dezvoltării competențelor vocaționale, practice, interpretative, argumentative și de prospectare, a metodelor achiziționării și producției cunoașterii și a motivării, structurării și exprimării creativității) și a orientării profesionale pe baza consilierii curriculare. Transformările din practica artistică contemporană (a mediilor și problematicilor abordate), impactul mediilor de masă (în special a televiziunii și publicității), revoluțiile tehnologice (din industria software-lor și hardware-lor) au ajuns să modifice modul de lucru, petrecerea timpului liber, modul de achiziționare a cunoașterii și de coordonare a comunicării. Prin urmare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
in)formarea comportamentului, respectiv condițiile luării unor decizii și efectuării unor acțiuni. Având în vedere faptul că (inter)medierea presupune nu doar transmiterea metodologică a unor informații și exersarea tehnică a unor abilități vocaționale, ci și provocarea răspunsurilor față de diferite problematici, s-ar putea vorbi despre dezvoltarea unei practici educaționale conversaționale, de dezbatere. Dincolo de interesul studiilor culturii vizuale pentru practici culturale vizuale obișnuite în contrast cu practicile culturale elitiste, responsabilitatea imediată, în înțeles de răspuns asumat, presupune deschiderea unui dialog sofisticat între înțelegerea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în momentul respectiv. Grație lui Reagan, zice Lewis, americanii au redobândit sentimentul mândriei naționale! Iată o poveste "familiară și larg acceptată, [...] care urmează modelul multor povești de succes de natură politică, potrivit cărora eroul salvează țara într-o perioadă extrem de problematică"503, adaugă Lewis imediat după scurtul său paragraf introductiv, de numai cinci rânduri, edificându-ne, în privința suspiciunii cu care ne-am raportat, deja, cu siguranță, la conținutul paragrafului respectiv. Cum adică, ne întrebăm (firește), e atât de simplu? Da, iată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de grupuri consultate. O altă problemă a limitării cheltuielilor o constituie dificultatea de a impune o prohibiție de acest gen, pentru că ar putea provoca ascunderea cheltuielilor, ceea ce ar presupune costuri chiar mai mari și o reducere a transparenței. În fața acestei problematici, ar fi de preferat un sistem transparent în care cheltuielile să fie permise, iar cetățenii-alegători să poată ști care sunt grupurile care finanțează munca reprezentanților lor. Astfel, s-ar putea ști într-un mod mai precis dacă influența banilor amenință
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
importantă este Comisia Europeană. Dacă aceste organizații se caracterizează prin mandate naționale ascunse, atunci principiul egalității statelor membre devine incompatibil cu beneficiul majorității. De aceea, problema care ne interesează nu se referă numai la funționarea Băncii Centrale Europene, ci atinge problematici mult mai largi, precum dilema dintre birocrație și democrație sau dintre independență instituțională și reprezentativitate. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu Rezerva Federală, totuși, voturile din Consiliul Guvernatorilor BCE sunt secrete, și deci nu se poate ști poziția fiecărui membru. Rezultatele
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
et al. (1995) poate fi denumită "regionalismul invers". Așa cum explică acești autori, în cadrul integrării europene au avut loc multe transferuri ale unor funcții guvernamentale de importanță crescătoare la "Bruxelles", adică puse sub competența exclusivă sau concurența Uniunii. Acest lucru este problematic pentru că, în ciuda faptului că granițele statelor au rămas intacte, de fapt granițele sistemului politic au fost redesenate. Dacă hotărâri politice cheie privind comerțul internațional, protecția mediului, protecția consumatorului sau emigrare devin integral sau parțial responsabilitatea comunității, pentru aceste subiecte locul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
dreptul la viață, libertatea și căutarea fericirii, și se oprește asupra intervenției comunitare. Ea presupune intervenția comunității internaționale împotriva genocidului, crimelor de război, armelor de distrugere în masă, acțiunile comunității purtând pecetea umanitară. Cea de-a treia se referă la problematici specifice crizelor economice, de mediu și sociale, care afectează viața ființei umane. O concepție maximalistă proprie constructiviștilor susține că securitatea umană conține o componentă evidentă de justiție socială. Autoarea concluzionează că plasând individul ca obiect de referință, paradigma securității umane
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care rezultă că pierderile umane în războaiele clasice și civile sunt infime față de cele provocate de boli molipsitoare sau sărăcie. Capitolul al patrulea, ce discută identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană, debutează cu viziunea lui Barry Buzan asupra acestei problematici, subliniind inevitabilitatea contradicției dintre securitatea individuală și securitatea națională. Deși statul are ca obiectiv protejarea teritoriului și a populației, prioritatea este alocată teritoriului în principal și o oarecare securitate individului prin impunerea unor amenințări. Ca urmare, nu există în mod
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
moduri distincte, ceea ce face dificilă operarea cu această noțiune. După cum observă și Maja Zehfuss, identitatea este conceptul central în susținerea argumentului sistemic elaborat de Alexander Wendt în Teoria Socială a Politicii Internaționale 9, dar semnificația noțiunii de identitate este mai problematică decât pare la început, pentru că autorul nu oferă o prezentare satisfăcătoare a acesteia, tocmai acest lucru putând să-i submineze construcția 10 ('identitatea identității'11 este circumscrisă celei statale, astfel că se creează o situație de incompatibilitate pentru că identitatea este
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dintre asumpțiile constitutive și cele cauzale, deși sunt puține indicii care să diferențieze cele două abordări, întrucât limbajul cauzalității este unul fluid. Separând întrebările constitutive de tipul "cum a fost posibil?" de întrebările cauzale de tipul "de ce?" se oglindește distincția problematică dintre explicație și interpretare. Studiile care investighează cauzele au tendința de a se axa pe explicarea comportamentului, în timp ce studiile care se referă la semnificații vor să scoată în evidență condițiile care au făcut posibilă acțiunea. Termenii nu sunt interșanjabili, dar
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ori, și mai rău, să rămână angajată în nesfârșite și sterile speculații teoretice asupra sistemelor internaționale, speculații care n-aveau nici o relevanță în ceea ce privește complexitatea lumii reale.95 Astăzi se apreciază că identitatea culturală, aplicată la istoria mondială, este un concept problematic, dar indispensabil.96 Schimbarea dramatică intervenită odată cu sfârșitul Războiului Rece a scos în evidență importanța contextului istoric și a problematizat tranziția dinspre conflict către cooperare sau dinspre pace spre război. Cu toate acestea, Jeffrey Legro este de părere că, în ciuda
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
practicile de legitimare; strategiile de legitimare ale actorilor. Locul în care legitimitatea și legitimarea se suprapun este sfera politică, spațiul de întâlnire a normelor, distribuției puterii și de căutare a consensului. Cercetătorul apreciază că noțiunea consensului este crucială, însă deosebit de problematică pentru că ridică semne de întrebare cu privire la legătura dintre legitimitate și consens. Nu este foarte clar de ce anumite idei obțin consensul. O explicație ar fi că acestea sunt inerent persuasive și că statele sunt convinse că e de dorit să subscrie
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
posibilă. Legitimitatea este un proces politic contestat, fundamentându-se atât la nivel normativ, cât și la nivelul puterii materiale, surprinzând caracteristici cheie ale comportamentului internațional. Un număr semnificativ de teoreticieni ai legitimității internaționale consideră că obiectul cheie al istoriei acestei problematici este noțiunea de 'scop moral' sau de 'ordine constituțională' a statului.126 După cum arată Mlada Bukovaski 127, marile revoluții în legitimitatea internațională au fost legate în principal de revoluții în structura internă a statelor, cele mai de succes fiind promovate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
drept categorie analitică, abordările reflectiviste, constructiviste, postpozitiviste, postmoderniste, poststructuraliste și feministe și-au preluat energia dintr-un interes susținut pentru această noțiune.183 Neorealismul și neoliberalismul au avut tendința de a pune identitatea "între paranteze", considerând-o exogenă proceselor și problematicilor avute în atenție 184, să asume că aceasta este un dat și să nu o considere ca făcând parte dintre subiectele de interes de pe agenda disciplinei relațiilor internaționale. Timp de mulți ani, preeminența studiilor privind identitatea națională, la fel ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
199, Guzzini 200 consideră că acest concept este determinant pentru abordarea constructivistă.201 La fel, Maja Zehfuss, în privința constructivismului lui Wendt, consideră că identitatea este conceptul central în susținerea argumentului său sistemic 202, dar semnificația noțiunii de identitate este mai problematică decât pare la început, pentru că autorul nu oferă o prezentare satisfăcătoare a acesteia, tocmai acest lucru putând să-i submineze construcția.203 Având în vedere aceste aprecieri și faptul că există o mare varietate a conceptualizărilor și semnificațiilor conferite identității
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pentru teoria politică.251 Interesant este faptul că teoria relațiilor internaționale este subdezvoltată în această privință și că singurul teoretician major care a ridicat întrebări mai profunde a fost John Burton.252 Aceste lucruri reclamă îndreptarea atenției către cercetarea unor problematici precum: Cu ce scop și în ce circumstanțe sunt folosite identitățile pentru subordonarea unui out-grup? Care sunt situațiile în care identitățile nu sunt utilizate pentru astfel de scopuri? Când pot fi folosite pentru scopuri pașnice sau pentru includerea altora? Se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
să le modifice. Wendt vorbește despre logica profeției auto-îndeplinite care susține identitățile și interesele create prin interacțiune. Maja Zehfuss analizează concepția identității la Wendt și ajunge la concluzia că semnificația noțiunii de identitate pentru argumentele construcției lui Wendt este mai problematică decât pare la început, acest lucru având importanță cu atât mai mult cu cât identitatea este conceptul central în susținerea argumentului său sistemic. 301 Dar, pentru că Wendt nu oferă o prezentare satisfăcătoare a conceptului de identitate, tocmai acest lucru poate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]