2,946 matches
-
acesti colegi ci - în primul rând - bunul renume al Catedrei de Matematică pe care o conducea din 1982. Atașamentul D-sale față de catedră era unul profund și intens. Încerca pe toate căile să apere interesele Catedrei de Matematică în consiliile profesorale ale facultăților de care aparținea catedră (Mecanică, Hidrotehnica,) dar și în Senatul I.P.I. al cărui membru a fost. Dar în acel discurs final, Profesorul apară însăși demnitatea profesiunii de dascăl la nivel universitar. Născut la 14 iunie 1930 în comuna
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Iași, membru în mai multe comisii de examinare la concursurile de admitere din facultăți, admitere și examene la doctorat, referent pentru susținerea a 15 teze de doctorat, membru în comisiile de examinare ale profesorilor (din învățământul preuniversitar), membru în Consiliile profesorale ale facultăților de Matematică, Ingineria textilelor și pielăriei + Management industrial, Electronică și Telecomunicații, Electrotehnica. În ultimii ani a avut unele probleme cu tensiunea arterială dar a fost mereu activ și disponibil pentru o convorbire științifică. Totuși, după un accident cerebral
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
dăruire, muncă și responsabilitate, deoarece „un educator are efect asupra eternității; nu se poate spune niciodată unde se oprește influența sa” (Cugetare americană). I.3.1 Funcțiile profesorului În opiniile multora, performanțele elevilor sunt legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar motivația, depind de mediul social organizat de adulți. Profesorul stimulează și întreține curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Principala calitate a profesorului este vocația pedagogică. În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ; b) educator; c) partener al educației; d) membru al corpului profesoral. Profesorul ca organizator al învățării Este preocupat în egală măsură de aplicarea principiilor didactice ale teoriei instruirii în transmiterea conținuturilor, dar și de implicațiile psihologice ale acestei transmiteri: psihologia vârstelor, psihologia învățării, strategii de comunicare. Organizarea învățării respectă criteriile proprii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în această funcție, de partener al educației, profesorul trebuie să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală și să decidă care dintre cele trei dimensiuni are ponderea cea mai mare la un moment dat. Profesorul ca membru al corpului profesoral Se află într-o strânsă interdependență cu colegii din școală, cu directorul și cu alte cadre didactice. Statutul de organizație socială a școlii face imposibilă izolarea, independența profesorilor. Instrucția și educația nu se pot realiza prin simpla punere în comun
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
uneori chiar de ostilitate, iar calitatea acestei relații determină complicații și introduce tensiuni în relația profesor elev. Se pare că indiferența este caracteristica dominantă atât a elevilor, cât și a profesorului; lipsa de entuziasm a primilor, dar și neputința corpului profesoral de a declanșa o reacție controlată și eficientă în raport cu factorii care îi erodează statutul sunt semnele crizei profunde din sistemul românesc de învățământ. Din cauza nonimplicării generalizate, școala și-a pierdut valențele formative, atât în ceea ce privește aspectele tehnice ale instruirii, cât și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în stadii diferite de disciplină, ceea ce presupune utilizarea unor seturi diferite de reguli în sala de clasă, în funcție de stadiul în care se află fiecare elev. Această idee nu va fi ușor de acceptat de către părinți, director sau de către membrii consiliului profesoral. Dacă profesorul stabilește o politică privind disciplina în sala de clasă și încearcă să răspundă în mod progresiv nevoilor elevilor aflați mai întâi în stadiul al patrulea, apoi în stadiul al treilea, și în final în stadiile doi și unu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
umanității, că fiecare om rămâne copilul care a fost. Realizarea atât de multor deziderate stă în mâna educatorilor care îi preiau pe copii din familiile lor încă de la vârste foarte fragede. De aceea este de mare importanță formarea unui corp profesoral destoinic, care să iubească copiii și care , astfel, să-și motiveze alegerea profesiei de cadru didactic. Cadrele didactice trebuie să facă dovada acțiunii de transformare a instituției școlare, într-o instituție integratoare, incluzivă și de performanță. Misiunea pe care o
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
afirma că școala întrunește atât caracteristicile unei instituții, cât și pe cele ale unei organizații. Este o instituție deoarece se caracterizează prin norme și proceduri formale și informale, are statut legal și o structură bine delimitată ce include: director, corp profesoral, elevi. Poate fi considerată concomitent și organizație deoarece are o misiune și obiective clar stabilite (educarea tinerilor), are resurse umane, mai exact un sistem de relații interumane ce se stabilesc între indivizii ce aparțin acestei colectivități, dispune de tehnologie (mijloace
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a institutelor specializate în cercetarea educației și învățământului, prin centrarea pe problematica reformei educației, prin sincronizarea cu activitățile similare din statele dezvoltate, prin descoperirea unor domenii "noi" precum managementul performant, didacticile moderne și "economia educației"; * o reciclare completă a corpului profesoral, care se ridică în România la peste un milion de cadre didactice. Contextul actual al învățământului, trecut în etapa postmodernității, reiterează elementele învățământului modern, le accentuează, le oferă noi dimensiuni, mai complexe. Poate singura sechelă care mai persistă încă o
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
foarte multă "lume bună" a Iașului. D. T.: Deci așa m-am intersectat eu cu domnul Miu Dobrescu. Prin această întâmplare. Altfel, despre Miu Dobrescu am auzit lucruri bune: un om serios, receptiv la problemele universităților, cu respect față de corpul profesoral, nu a abuzat de funcțiile avute. S. B.: Decât atunci. Pe Vasile Potop, cel care i-a succedat lui Miu Dobrescu, l-ați cunoscut? D. T.: L-am cunoscut așa, de la distanță. S. B.: El a fost prim-secretar înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
adică 22,3%. 6. La Facultatea de Istorie-Filozofie, dintre cele 69 de cadre, 68 erau membri de partid (98,5%) - un singur profesor de pedagogie nu era membru (lect. Mihail Vasilescu). Dintre acestea, 29 aveau UPC20, adică 42%. Din corpul profesoral al facultății, 29 erau profesori de istorie, din care 13 aveau UPC, adică 44,8%. Restul de 40 de cadre erau profesori de filozofie și pedagogie, dintre care 16 aveau Universitatea Politică, adică 40%. În cadrul Facultății mai funcționa și colectivul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
40%. În cadrul Facultății mai funcționa și colectivul de educație fizică, format din 10 cadre, din care 8 erau membri de partid (80%), iar doi aveau UPC (20%). 7. La Facultatea de Științe Economice, dintre cei 70 de membri ai corpului profesoral, toți cei 36 membri de partid aveau UPC21, adică 51,4%. Într-o ierarhie a gradului de școlarizare politico-ideologică a cadrelor unversitare, situația ar fi următoarea: Facultatea de Drept (82,3%), Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie (64%), Facultatea de Matematică-Fizică (52,1
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În fine, să nu uităm de Centrul de Științe Sociale. În adunarea generală a organizației de bază din 21 septembrie 1979, Ana Gugiuman a preluat funcția de secretar de la Mariana Caluschi 39. S.B.: Cele două prietene. Secția de Filosofie Corpul profesoral S.B.: Am ținut să vorbim puțin despre secția Filosofie din cadrul Facultății de Istorie-Filosofie, nu doar pentru că este vorba de faptul că i-ați absolvit cursurile, ci și pentru faptul că este vorba de o facultate considerată ideologică, adică de la care
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
din '92, este director al Institutului "Gheorghe Zane" al Academiei Române, din 1995, a fost cancelar la UAIC din 2000, este membru al Academiei Române. După înființarea UPA, a fost printre primii profesori care au acceptat să facă parte din corpul nostru profesoral. El a propus Prezidiului Academiei acordarea Premiului "Ion Petrovici" al Academiei lui Petru P. Andrei și mie pentru editarea operei savantului Petre Andrei. Premiul ni l-a înmânat Eugen Simion în Aula Academiei, în 2001. A fost extraordinar de emoționant
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și găsirea unor metode adecvate pentru aceasta; se referă apoi la importanța documentelor de partid și importanța popularizării și prezentării lor pentru cercuri largi de oameni. Se ridică problema mai bunei reprezentări a secțiilor în organele de conducere: senat, consiliu profesoral. O altă problemă discutată este raportul dintre generații și promovarea cadrelor didactice". Gheorghe Platon cere sprijinul organelor de conducere pentru soluționarea problemei Analelor. Adrian Neculau vorbește despre înființarea unei stații pilot în cadrul unei întreprinderi pentru practica sociologică și face demersuri
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se discutau problemele care erau la cămine. S. B.: Aveau efecte discuțiile acelea? D. T.: Aveau. Mai ales după 1982, după ce Nicu ne-a "asmuțit" asupra organului de învățământ pentru a reprezenta mai bine interesele studenților în senate și consilii profesorale și a cerut acele rapoarte ce au precedat Conferința din 1983, reprezentanții în senate și consilii îi aprobam noi la CUASC pe Centrul Universitar, pe liste, nominal. Mergeam și făceam niște evaluări acolo, ne întâlneam cu secretarul de an, făceam
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
orizont a acțiunilor întreprinse". Este necesară analiza mai temeinică a problemelor ridicate de studenți. Aici trebuie spus că erau două tipuri de reprezentativitate: erau, pe de o parte, reprezentanții în Senat, de cealaltă parte cei din ASC. Și în consiliile profesorale la fel. Erau aceiași oameni sau erau doar în Consiliu, dar fără să fi fost și din partea ASC-ului? D. T.: Nu, nu. Erau aceiași. Hotărârea de partid era ca ASC-ul să desemneze și, de regulă, îi desemnam. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost și din partea ASC-ului? D. T.: Nu, nu. Erau aceiași. Hotărârea de partid era ca ASC-ul să desemneze și, de regulă, îi desemnam. Deci reglementarea era că 15% ASC-ul trebuie să aibă reprezentanți în Senat, în consiliile profesorale. Campania începută de Nicu Ceaușescu în '82 s-a translat, eu la Iași m-am ținut de ea. Erau din cei zeciști, care erau mormoloci, erau și de aceea care erau foarte buni la organizare, dar cu rezultate mai slabe
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
chemată să ia în mâini conducerea întregului proces de învățământ, de modernizare a învățământului nostru"4. Iată care era ponderea studenților în structurile academice de conducere. Într-o notă a Comitetului județean din 19765, se precizau procentele din componența consiliilor profesorale din institute: 2/3 - cadre și 1/3 - reprezentanții studenților, întreprinderilor, ministerelor și altor organe. În cele 2/3, ponderea era astfel: - 45-50% profesori și conferențiari; - 15-20% șefi de lucrări și asistenți; - 12-15% reprezentanți ai studenților; - 6-8% cercetători și reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
25%, mai mult decât erau prevăzuți în 1976, adică 12-15%. D. T.: S-a făcut o temă de campanie pe treaba asta, adică am fost îndemnați să veghem să fie studenți activi, care să aibă cuvânt în Senat și consilii profesorale și să fie respectat procentul. Și chiar Nicu spunea că ne-a creat cadrul legal prin care să ne spunem păsul în toate problemele, pentru că au fost persoane care s-au plâns că nu erau chemate, consultate, întrebate chiar dacă erau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
activitatea studenților am extras un fragment care mi se pare reprezentativ și simptomatic din declarația lui Zolyneak. Astfel, în Conferința de dare de seamă și alegeri a ASC din 25 noiembrie 19726, Zolyneak spune: "Aveți reprezentanți în senat și consiliile profesorale. Nu fac diplomație cu dumneavoastră, ducem politică deschisă, dar eu categorisesc acești reprezentanți ai studenților în trei categorii: prima categorie, în sensul adevărat al cuvântului, care reprezintă, vin și ridică problemele după ce în prealabil au sondat masa studenților, cu tot
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studenților. Să existe o preocupare mai serioasă pentru stabilirea responsabilităților studenților, să se ia unele măsuri comune cu ASC". Care erau aceste măsuri comune? D. T.: Am propus să nu mai fie formalism în analize. Am propus ca în consiliile profesorale și în senate să participe la analizele astea, pe calitatea actului didactic, și reprezentanții studenților obișnuiți în cămine să bârfească și la ședințe să tacă. Când se făceau analize, acestea să nu fie realizate la niveluri foarte înalte, că își
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
aceste analize de față cu 100 de studenți din seria respectivă. Să se coboare analiza la nivelul anului de studiu, pentru că doar așa putea fi responsabilizat studentul. S. B.: În continuare, ați mai propus ca "până la sfârșitul lunii la consiliile profesorale și senate să participe și reprezentanți ai ASC; pentru întărirea prestigiului ASC, la ședințele acestora să participe un reprezentant din partea Comitetelor de partid, a decanatelor din conducerea facultății; la analizele de catedră să participe secretarul de an sau președintele; prelucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
situația dificilă de la Institutul Politehnic, unde se dispune doar de 3m2/student, când normativele sunt de 10-15 m2/student 24, precum și faptul că aparatura din laboratoare este învechită. Nici situația cadrelor nu este neglijată, constatându-se o îmbătrânire a corpului profesoral cauzată de blocarea avansării în grad a tinerelor cadre. Autorul informării mai constată slaba valorificare a rezultatelor cercetării, oglindită în numărul mic de contracte încheiat între instituțiile academice și beneficiari, arătând că o cauză a acestei situații o constituie posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]