8,847 matches
-
asta mă plasa pe aceeași platformă de interese cu maleficul Zoran: descoperirea Statutului Centrului. Nutream convingerea (ori, poate, era doar o speranță?) că intrarea În posesia importantului document este În măsură nu să confere cine știe ce puteri fericitului găsitor, astea erau prostiile din capul lui Zoran, dar să faciliteze elucidarea unor semne de Întrebare care Însoțeau existența Centrului și care persistau În pofida explicațiilor oferite de subterani. Voi face pe dracu-n patru să reușesc să vorbesc ca doctorul Wagner, pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o forță neobișnuită, un magnetism aparte, nu știu cum să spun... Nu mi-am bătut capul, am pus impresia pe seama propensiunii mele erotice native către tipul slav. Bărbații sunt niște păcătoși iremediabili: poate să fluture și-un tramvai, că ei tot la prostii se gândesc, scuză-mi frivolitatea... - Deși am alte gusturi În materie de femei, nici mie nu-mi este foarte clar În ce ape se scaldă această doamnă Anderson. În orice caz, are o influență ciudată asupra lui Zoran. Îl domină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Iar timpul, timpul zbura nepăsător și tot mai stresant. Mai consumasem un sfert de oră zadarnic... Deci, pornind din stânga: A, B, C, apoi din dreapta: D, E, F și, În fine, la mijloc, G. Litera care domină tavanul templelor masonice. Hm, prostii, ce-are a face una cu alta? Era o simplă Înșiruire a primelor șapte semne grafice din alfabetul latin, fără nimic simbolic, mistic sau mai știu eu cum Într-Însa, modalitatea cea mai banală de a compartimenta și a ordona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Altceva mă preocupa pe mine În acele momente și, dacă mi-ar fi cerut cineva părerea, puteam foarte bine să argumentez de ce consideram oricare alte subiecte, În afară de cele privitoare la Statutul Centrului, un mod păgubos de a pierde timpul cu prostii. Nu mi-a cerut-o. N-avea cine - Încă nu mă decisesem dacă să-i Împărtășesc lui Roger Howard marea mea descoperire, iar Eva era prea excitată de fantasmele ei. Se văzuse asta și din graba cu care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
reacția mea la vederea listei din subterană? Mi-am făcut iluzii aiurea, am visat cai verzi pe pereți: nu există nici un fel de Cod al lui Alexandru, propoziția aia idioată nu are nici un fel de semnificație, absolut nici una. E o prostie, o... o... Eveline se Îneca de furie, dăduse În bâlbâială, decepția o copleșea. Am simțit nevoia să-i ridic moralul, să-i induc o rază de speranță, cu toate că nici eu nu credeam cine știe ce În propriile-mi vorbe: - De ce iei lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
eu?! Vali, prietenul evacuat din garsonieră, căruia i-am trimis textul pe e-mail (de printat și l-a printat singur), mi-a zis-o de la obraz când i-am cerut părerea: - Moșule, mie toată chestia asta mi se pare o prostie, o aiureală sinistră, da’ știi ceva? La câte aberații se publică În ziua de astăzi, cu una În plus sau În minus, tot aia e! Încurajator, trebuie să fiți de acord cu mine... N-am apucat să vorbim despre text
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
arzând și când să te repezi s-o stingi, hop! ea se smulge din pământ și suie la ceruri... — Și șase de-a dreapta Tatălui și va veni cu mărire să judece! - mormăi a batjocură Stejeran. Hai, mă Parnasie, că vorbești prostii! Acum lămuriți-mă și pe mine, grăi Parnasie fără să-l bage în seamă pe Stejeran - ce le trebuia lor pământ? — Era pământ bun? - se interesă Cancioc. — Pământ gras, pământ strămoșesc! - întări Parnasie. Pui un bob, din el răsare, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
intrând pe ușă și trupul său, mai trist. Cum ați dormit? Bine? DA? Mă bucur. Și care din voi a tras de șnur? Crailor, nu v-astâmpărați deloc, he, he! Ei? Care? Și cu capul pe butuc vă gândiți la prostii! Episodul 69 CU STIMĂ — Mărturisesc, luminăția-ta - spuse spătarul revenindu-și primul la vederea viziriului - că de acel șnur de care pe drept cuvânt pomeneați, eu însumi am tras. N-am facut-o Doamne ferește, cu gând necurat, martor mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-mă, să zicem, de cutare sau cutare dogmă, pot oare cere sprijinul starețului? Nu știu dacă m-am exprimat prea bine... Despina îl privea foarte atentă, pe sub gene. Vă spun aceste lucruri - continuă Iovănuț - pentru că... vedeți dumneavoastră... poate părea o prostie, dar felul cum ați apucat adineauri ciosvârta... mi-a adus-o în minte pe mama... era o femeie minunată... știți, atunci, cu tătarii... în sfârșit, ce să mai vorbim... nu vreau să vă mai plictisesc... în sănătatea dumneavoastră! Episodul 91
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
venea Sima-Vodă în locul meu și trebuiau să se schimbe așternuturile, perdelele și câțiva boieri. Am mulțumit în gând Domnului că mi-au lăsat viața și-am început să mă-mbrac. Melgler-Pașa mi-a mai spus o dată să nu fac vreo prostie, că are oameni la ușă, apoi s-a trântit așa îmbrăcat în patul meu, iar capugiul la picioarele lui, după ce mai întâi m-a pus să iscălesc pe dosul firmanului c-am luat la cunoștință. în timp ce ei deja sforăiau, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
într-un ungher, neajutorată și neputincioasă. Nu plângea, pentru că maică-sa o învățase că o adevărată targui nu plânge. Nu implora, pentru că generații de sânge imohag curgeau prin venele sale. Nu făcea decât să-și blesteme în gând propria-i prostie. Răsună un tunet îndepărtat. Ascultă cu atenție. Urmă un alt tunet. Se repezi spre ieșirea marelui cort din păr de cămilă și se trezi din nou în fața cerului albastru, pe care era cu neputință să zărești o umbră de nor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ridice din umeri. — V-am spus că este vorba despre o competiție sportivă. — Vreți să mă faceți să cred că sute de oameni traversează Africa de la un capăt la altul, înghițind praf și nădușind, doar din spirit sportiv? — Desigur! — Ce prostie! — Cum ați spus? — Scuzați-mă! N-am vrut să vă jignesc, dar îmi este greu să accept că cineva poate să-și risipească timpul, banii și energia făcând un asemenea efort. Deșertul acesta este foarte periculos. — O știu din experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
înfrunți deșertul, zise. Și ai un succes remarcabil, deoarece până în prezent s-au contabilizat doar patruzeci și trei de morți. Dar am impresia că de data asta nu înfruntăm deșertul, ci un om care întruchipează spiritul și esența acestui deșert. — Prostii! replică disprețuitor Alex Fawcett după ce aruncă o scurtă privire spre hartă. Și acum doi ani ne-au atacat beduinii și am reușit să rezolv problema. — Cu bani. — Totul se rezolvă cu bani. Nu și cu tuaregii. Ăia erau tot tuaregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe deasupra, acum te lasă în „ariergardă“... De ce? Ce mister se ascunde în spatele acestei afaceri? Nené Dupré, care înțelesese de la început de jocul interlocutorului său, obosit să se tot învârtească în jurul cozii, hotărî să treacă direct la subiect. — Hai să lăsăm prostiile! zise morocănos. Dacă-mi spui tot ce știi, îți spun tot ce știu... — De acord, se învoi celălalt. Se zvonește că pe cei șase piloți i-au răpit tuaregii... Adevărat? — Adevărat. — Și se pare că cer o recompensă foarte specială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și să ajungi să te omoare așa cum l-au omorât pe el? — De ce nu? Ce viitor îi așteaptă pe tuaregi dacă nu acela de a sfârși cu onoare? — Asta, iartă-mă că-ți spun, este una dintre cele mai mari prostii pe care le-am auzit vreodată... - zise pilotul cu absolută naturalețe. Poporul tău a fost un popor temut, respectat și admirat de-a lungul istoriei. A intrat chiar în legendă și s-a scris despre faptele sale eroice din deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
catâr? Cel mai încăpățânat animal de povară. Mai rău decât cea mai rea cămilă în călduri. — Nu cred că există o ființă mai încăpățânată decât o cămilă în luna aprilie. — Un tuareg intransigent... - insistă pilotul. Și hai să terminăm cu prostiile. Gândește-te puțin și recunoaște că propunerea este bună. — Nu trebuie să mă gândesc. Sunt de acord! — Slavă Domnului! Te interesează să-l cunoști pe ziarist? — Mă poate ajuta cu ceva? — Nu știu, dar dacă vine un moment când ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dat rezultate excelente, deși tot nu-mi explic cum dracu’ au reușit să-l nimerească pe ăla în toiul nopții și de la asemenea distanță. Unii spun că beduinii văd pe întuneric, ca pisicile. De la aproape patru sute de metri?... Nu vorbi prostii! Eu mă consider un bun trăgător, dar n-aș reuși nici măcar cu ajutorul unei lunete telescopice. — Poate că are una. — Ce-ai spus? se miră Mecanicul. Că poate ăștia, cărora tu le spui „păduchioși“, n-or fi chiar așa de păduchioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
o țigară, în timp ce mai aruncă o privire grupului de răniți care-l asculta în tăcere, și conchise, pe tonul lui cumpătat dintotdeauna: Și continui să fiu convins că a muri pentru această „cauză nobilă“ e una dintre cele mai mari prostii pe care le poate comite cineva. — Cu asta sunt de acord! Și eu! Și eu! Bruno Serafian păru scandalizat când întrebă: — Îmi cereți într-adevăr să negociem? — De ce nu? Ce altceva putem face? — Dacă negociem, o să fim ca niște căcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mi se facă această onoare - protestă sud-africanul. Și, de fapt, nu mă interesează câtuși de puțin să fiu negociator. — Ești cel mai pregătit. — Cine a spus asta? — Haide...! - explodă, ieșindu-și din fire, Julio Mendoza. Nu e momentul să discutăm prostii! Îți cerem sau, dacă preferi, „te implorăm“ să încerci să-i convingi pe acești „păduchioși mizerabili“, pe care credeam că-i vom distruge fără să ni se clintească un fir de păr de pe cap, că suntem dispuși să ne dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
îl împiedică țintindu-l direct în ochi cu a sa. — Potolește-te! - spuse. Nu mai vreau violență și te asigur că nu vom lua nici o hotărâre fără ca toți să fim de acord. — Îți dai seama că te răzvrătești? — Nu vorbi prostii! - spuse ironic. Aici nu suntem pe Bounty și noi nu suntem marinarii flotei engleze. Nu suntem decât o șleahtă de nătărăi, pe care tu i-ai băgat într-o încurcătură în care nu vor să-și lase pielea. — O să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
care suntem obligați să mergem zi și noapte. — Și niciodată nu aveți senzația că nu sunteți în formă? Că nu suntem în formă...? repetă celălalt ca și cum n-ar fi înțeles la ce se referea. Oh, haide! - exclamă imediat. Nu vorbi prostii! În ziua în care un tuareg n-o să fie în formă, îl înghite deșertul. Nu deșertul, ci noaptea îl înghiți dintr-o dată, fiindcă dispăru pe neașteptate, fără ca interlocutorul său să fi avut timp să răspundă sau măcar să se întrebe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
un slugarnic și un lingușitor iar acasă n-ar fi exclus să facă pe stăpînul, am mai văzut cazuri dintr-astea. Așa sînt bărbații timizi, cînd scapă o dată hățurile o fac lată de tot. Oricum merita o lecție, că și prostia se pedepsește; dar poate nici nu e atît de vinovat, că așa e omul făcut să rîvnească la ce nu are. 7. Nici cînd era copil nu cred că a fost un răsfățat de soartă. Probabil că părinții lui au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a fugit Îngrozită. I-a mărturisit totul lui Suzi acum cîteva luni, băuse mult. Nu cred o iotă. Asta face parte din recuzita ei. Ieftin, prea ieftin. — Nu te recunosc, mă sperii. Vorbești exact ca Niki. — Asta-i acum. Lasă prostiile. Zău nu sînt prostii. Suzi mi-a spus că i-a povestit și un vis care mi se pare semnificativ. Spunea că l-a visat pe Daniel Turcea, adică numai capul lui așezat pe lada studioului În loc de veioză. Chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a mărturisit totul lui Suzi acum cîteva luni, băuse mult. Nu cred o iotă. Asta face parte din recuzita ei. Ieftin, prea ieftin. — Nu te recunosc, mă sperii. Vorbești exact ca Niki. — Asta-i acum. Lasă prostiile. Zău nu sînt prostii. Suzi mi-a spus că i-a povestit și un vis care mi se pare semnificativ. Spunea că l-a visat pe Daniel Turcea, adică numai capul lui așezat pe lada studioului În loc de veioză. Chiar așa spunea, țin minte perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
negativului. Simți vibrația? Nu-ți sugerează nimic? — Nu-mi dau seama. Privește cu atenție, totul se petrece Într-un bec, o spirală ruptă, un filament ars — A, da, ai dreptate, acum văd, senzațional. Totuși e ceva, nu știu poate spun prostii, se simte prea mult tehnica, e prea mult artificiu. Și metafora rai se pare excesivă, Îngroșată, de pildă multiplicările astea ale obiectului prin care vrei să accentuezi ideea de mișcare, prea Îmi amintesc de procedeele lui Mc Laren care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]