37,224 matches
-
volum din opera lui Istrati. Ba, ca meritul să fie deplin (aș spune îndoit) s-au adresat unei competențe reale, dl Mircea Iorgulescu, autorul unei remarcabile cărți despre Istrati, care și-a asumat și misiunea de a traduce una din prozele din volum. Și o face strălucit. Nu numai față de o mai veche traducere a lui Al. Talex (nefericită și bogată în contrasensuri), ci în absolut. De altfel, trebuie observat că opera lui Istrati a avut parte numai de diletanți înamorați
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
ani, cu un vapor improvizat și, evident, fără pașaport și bani, a plecat spre Turcia și, de aici, în Egipt, Siria, Liban, trecînd prin cele mai extraordinare aventuri. Adică momente trăite, toate ieșind din cercul obișnuitului. Pentru că amîndouă scrierile în proză din ediția pe care o comentez (Răsărit de soare și Apus de soare) sînt reunite sub titlul care le este comun, Mediterana. Eroul, Adrian Zografi, un alter-ego vizibil al autorului, are norocul să se întîlnească pe vapor cu un bătrîn
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
întemeia o nouă școală literară. Dar nu semnifică oare naturalismul o continuare a uneia din laturile școlii romantice? Demistificarea, "colțul din natură" zugrăvit fără menajamente, predilecția pentru mediile insalubre, pentru, în genere, problemele umane dificile sînt certe ecouri postromantice în prozele lui Macedonski (Pe drum de poștă, Dramă banală, Nicu Dereanu, Între cotețe). "În lirică se pot detecta doar reminiscențe livrești sau reverberări ale spiritului poetic la ideologia curentului (...). În Noaptea de februarie capătă relief teza determinismului social, conform căreia mediul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
Aceeași topică stufoasă a frazei; aceeași vertiginoasă succesiune a incidentalelor; aceeași degrigoladă a gramaticei și sintaxei avînd, filologic, prăpăstioasa derulare a unei fisurări atomice. Cuvîntul - incomparabil al lui Faulkner - poartă, într-adevăr, pecetea epocii moderne, nucleare. Impactul îl resimțiră, în proză, literaturile mai tinere, ca a noastră, mai puțin formată decît cele majore; și în consecință mult mai înclinată să accepte o paternitate naturală, în fine, în narațiune, și care-i lipsea...
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
de care n-a auzit nimeni) însoțiți, inevitabil, de particula "prieten". Feluriți "tovarăși de drum literar" îi anticipau strălucita carieră cu mult timp înainte ca ea să fi luat ființă (poate trebuie să mai așteptăm?). Se ghicea încă din prima proză inconfundabilul stil "tupanian". Personalitatea era pe deplin formată: "Ura de pe atunci colaboraționismul și o făcea din tot sufletul său de oltean care nu se joacă nicicînd cu sentimentele." Și, din așa o ură, nu putea ieși decît un scriitor excepțional
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
mișca ochii, își muia pana în călimară și se apuca să deseneze. În diverse variante, desenul reprezenta întotdeauna același personaj: Generalul K.". Ne e greu să acceptăm pretențiile subversive ale Jucăriei, mai ales că, după '90, avem excelente volume de proză scurtă ale aceluiași autor, curățate cu grijă de astfel de efecte. Cu reeditarea Jucăriei s-a readus zadarnic în prim-plan un stadiu depășit în evoluția prozatorului Florin Șlapac. Și asta după saltul calitativ evident produs cu excelentul volum Salonul
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
Cu reeditarea Jucăriei s-a readus zadarnic în prim-plan un stadiu depășit în evoluția prozatorului Florin Șlapac. Și asta după saltul calitativ evident produs cu excelentul volum Salonul refuzaților (1998). Florin Șlapac, Jucăria, Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 2000, 200 p., f.p. Dar Gheorghe Ene? Merită amintit pe scurt destinul cultural al prozatorului Gheorghe Ene. Membru al cenaclului Junimea și al grupului Noii (care-l avea în centru pe Gheorghe Iova), cu un debut tîrziu în Desant '83
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
savura liniștit povara "trandafirilor" politici postrevoluționari, a simpaticelor personaje Rozel și Rozica, a vieții cotidiene dintr-o țară numită Totalomnia etc. Prizonier al propriilor invenții, cam acesta ar fi răspunsul după lectura jocului de-a publicistica. Gheorghe Ene, Aromanul trandafirului (proză scurtă), Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 216 p., f.p. "Orice zi are evenimente" Superlivrescul, extraordinarul Șerban Foarță utilizează extraesteticul într-un mod cu totul neașteptat: preia articole și reclame din ziare și le aglutinează în diverse formule poetice
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
personaje Rozel și Rozica, a vieții cotidiene dintr-o țară numită Totalomnia etc. Prizonier al propriilor invenții, cam acesta ar fi răspunsul după lectura jocului de-a publicistica. Gheorghe Ene, Aromanul trandafirului (proză scurtă), Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 216 p., f.p. "Orice zi are evenimente" Superlivrescul, extraordinarul Șerban Foarță utilizează extraesteticul într-un mod cu totul neașteptat: preia articole și reclame din ziare și le aglutinează în diverse formule poetice. Ideea plutește în mai toate întruchipările postmoderne ale
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
interesa de cazul meu și cerea o soluționare grabnică." Iată același compromis cu altă gamă de nume: "A doua zi am fost chemat din nou la Uniunea Scriitorilor pentru o altă ședință. Se grăbeau... Erau prezenți membrii Biroului secției de proză: Radu Tudoran, Mircea Ciobanu, Norman Manea și Constantin Țoiu. Lipseau Octavian Paler și George Macovescu. Invitatul de onoare: Tovarășul Croitoru de la Comitetul de Partid al Municipiului București (...). La propunerea "tovarășului Dumitru Radu Popescu" ca indezirabilul să fie scos din funcția
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Manea și Constantin Țoiu. Lipseau Octavian Paler și George Macovescu. Invitatul de onoare: Tovarășul Croitoru de la Comitetul de Partid al Municipiului București (...). La propunerea "tovarășului Dumitru Radu Popescu" ca indezirabilul să fie scos din funcția de secretar al secției de proză, "toți au fost de acord și au votat prin ridicare de mînă". Unicul care și-a asumat riscul de-a lua, ulterior, apărarea confratelui urgisit a fost Dan Deșliu, care a afirmat răspicat la o ședință a Consiliului Uniunii Scriitorilor
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Elveției a practicat în primii ani meserii dintre cele mai pitorești: frizer de câini, lucrător la pompele funebre etc. În 1998 s-a întors în România, împreună cu soția lui, și și-a fixat domiciliul la Breaza. Primele sale cărți de proză au apărut (în versiune franceză) la Geneva, la Editura Eboris: Tango-Béquille, 1995 (roman) și La densité expressive du mangeur de banane, 1996 (proză scurtă). În România a publicat, la Editura Mașina de scris, romanele Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, 2000, și
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
întors în România, împreună cu soția lui, și și-a fixat domiciliul la Breaza. Primele sale cărți de proză au apărut (în versiune franceză) la Geneva, la Editura Eboris: Tango-Béquille, 1995 (roman) și La densité expressive du mangeur de banane, 1996 (proză scurtă). În România a publicat, la Editura Mașina de scris, romanele Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, 2000, și Tango în cârje, 2001. În prezent lucrează la un nou roman, Mecanismul complicat al dorinței. Este Jean Celeste Dimitrescu o Nina Berberova a
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
România a publicat, la Editura Mașina de scris, romanele Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, 2000, și Tango în cârje, 2001. În prezent lucrează la un nou roman, Mecanismul complicat al dorinței. Este Jean Celeste Dimitrescu o Nina Berberova a noastră? Nu. Proza sa n-are nimic din sentimentalismul narațiunilor cu care rusoaica din Paris i-a cucerit, la anii senectuții, pe editorii francezi. Jean Celeste Dimitrescu povestește, cu umor - și adeseori cu un umor negru - peripețiile prin care a trecut de-a
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
fără tîlc limpede (ce plăcut este să cauți unul care nu se vede de la început!), ceva familiar sau extraordinar, de ieri, de azi sau de niciodată, de aici, din altă parte sau de nicăieri. Mi-e totuna subiectul poveștii în proză, în versuri, în forma unei scene de teatru, dacă e monologal sau dialogal. Și nici să mă instruiesc, citind, n-am în gînd. Exista destule alte mijloace dacă vreau s-o fac, mai potrivite. Nici lungimea nu mă frămîntă. Miile
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
cea veche și căzută, se caracterizează prin simțămînt național, prin adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le datorește civilizației apusene și totodată prin păstrarea și chiar accentuarea elementului național". E adevărat nu toate exemplele oferite de el (în poezie, proză literară și proză științifică) au rămas valabile, cele mai multe pierzîndu-se pe drum. Dar, tot aici, s-a pus în valoare, pentru prima oară, lirica eminesciană, căreia i-a intuit geniul numai după trei poezii publicate în Convorbiri literare. Cum s-ar
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
căzută, se caracterizează prin simțămînt național, prin adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le datorește civilizației apusene și totodată prin păstrarea și chiar accentuarea elementului național". E adevărat nu toate exemplele oferite de el (în poezie, proză literară și proză științifică) au rămas valabile, cele mai multe pierzîndu-se pe drum. Dar, tot aici, s-a pus în valoare, pentru prima oară, lirica eminesciană, căreia i-a intuit geniul numai după trei poezii publicate în Convorbiri literare. Cum s-ar putea uita că
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
tipar anume care să 'producă' un best-seller? Ar fi bine dac-aș ști astfel de lucruri. Din păcate, nu le știu. Ce legătură există între scris și arta culinară? Ce grozav ghicești - uite, chiar c-am scris un eseu despre proza ca stomac. Ți-l atașez aici, în parte: Dacă eseurile izvorăsc din minte iar poezia izvorăște din inimă, proza nu poate veni decît din stomac. Romanul este o formă burgheză, ajunsă la apogeu în secolul al 19-lea și preferată
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
le știu. Ce legătură există între scris și arta culinară? Ce grozav ghicești - uite, chiar c-am scris un eseu despre proza ca stomac. Ți-l atașez aici, în parte: Dacă eseurile izvorăsc din minte iar poezia izvorăște din inimă, proza nu poate veni decît din stomac. Romanul este o formă burgheză, ajunsă la apogeu în secolul al 19-lea și preferată altor lecturi pînă în zilele noastre. În această sută de ani, stomacul a dobîndit întîietate în fața minții și inimii
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
și periculoasă a culturii de mase, metafora (și realitatea) exilului, limitele (corpului și ale geografiei), granițele (metaforice și reale), transgresiunea. Vă limpeziți ideile fundamentale (le lămuriți), pe măsură ce scrieți? Desigur - și mă ofuschez, întunericesc și perplexez simultan. Textele teoretice vă susțin proza și poezia? Da - într-un fel Dada. Am avut o perioadă de interes nesănătos față de Wittgenstein, Derrida, Lacan, Foucault, DeLeuze, Guattari, Virilio - i-am folosit poetic, m-au interesat mai curînd stilistic. Înainte de ei, au fost ai noștri: Eliade și
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
concurenței - la posturile importante de televiziune. Dacă n-ar fi știut cum se cuvine alcătuită o masă de Paști potrivit tradiției, Cronicarul n-ar fi avut nevoie decît să citească presa, unde Radu Anton Roman a oferit cîteva poeme în proză pe această temă sau să se uite la televizor. La ProTV același Radu Anton Roman, un apropiat al sfîntului Petru în privința pescuitului, a susținut o exitantă slujbă a mîncărurilor de Paști. * Pînă și talk-show-urile, păcătoase prin definiție, au avut un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
într-un stil personal binecunoscut cititorilor revistei Dilema în care Daniel Vighi publică săptămînal la rubrica Din fanfare funerare. De altfel volumul de față se constituie într-o culegere de texte de aceeași factură, grupate în două cicluri: Studii în proză și Din fanfare funerare. Retroprozele lui Daniel Vighi, cu titlurile lor lungi și (nu de puține ori) bizare: Indienii sioux de pe strada Cozia, Sunt prost. Ieri mi-a trecut prin cap treaba asta, poartă amprenta fină a ironiei și autoironiei
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
Cristian Teodorescu N-am o imagine de ansamblu a alegerilor din asociațiile Uniunii Scriitorilor. Experiența de la secția de proză a Asociației din București mi-a stârnit cîteva întrebări. Din peste 300 de prozatori care fac parte din această Asociație, au venit să voteze puțini peste o sută. De ce oare aproape două treimi dintre acești prozatori au preferat să stea
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
Contrapunct. Cartea de față - Grădini în podul palmei - conține 11 ficțiuni și un "scurt excurs autobiografic", cu o bizară tentă atemporală, combinată cu ludicul unei ironii constructive. E ceva din spațiile larg deschise și fără loc pe harta istoriei din prozele scurte ale lui Màrquez și în același timp sunt fragmente de narațiune care amintesc prin natura profund filozofică a simbolurilor de Grădina potecilor ce se bifurcă sau de Aleph ale lui Borges. Ca de pildă în pasajul: " - Ai deprins semnul
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
el, în zorii zilei, când orașul își regăsea larma cotidiană, l-ai desenat de șaptezeci și șapte de ori, ca să-ți arăt linia care îl anulează, făcându-l inofensiv prin adulație sau derâdere?". Alteori, ca în cea de-a treia proză - Labirint - lectorului i se servesc formulări axiomatice de genul: Unde sfârșește viața începe arta sau, mai precis, unde nu e artă, câtă mai viață!" sau " Când oamenii mor și zeii nu, încă mai mult, când există zei făcuți bucăți și
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]